991 matches
-
Iași să poate compta pe 40-50 de amcii, ceea ce ajunge". De notat că, la declanșarea bolii, Maiorescu a fost cel ce a avansat dr. Șuțu suma necesară internării poetului în sanatoriul de pe strada Plantelor. Înainte de a merge mai departe cu comentarea documentelor privind acest episod, trebuie subliniat rolul central al lui Maiorescu în tratamentul aplicat bolnavului și, în general, în îngrijirea lui. Și aceasta pentru că în ultimii ani cîțiva cercetători (d-nii N. Georgescu, Th. Codreanu și Cernăianu) pretind că Maiorescu l-
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
ar fi fost mai important. Am comentat critic două (sau chiar trei) din aceste cărți, relevîndu-le nedreptatea și aberația aserțiunilor. Documentele publicate de dl George Muntean relevă - prin ele însele - stupizenia acestor puncte de vedere absurde. Dar să revin la comentarea acestor revelatoare documente. La 2 septembrie 1883, de îndată ce Maiorescu s-a înapoiat în București, sora sa Emilia Humpel îi scria că "îmbolnăvirea lui Eminescu a fost și rămîne pentru mine ceva adînc tulburător". Promitea să trimită, neîntîrziat, 200 de franci
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
care era, de fapt, tot o dactilograma, s-a îngrozit. Prob, s-a dat la o parte, îngrijitoare a ediției apărînd Puia Rebreanu (cu mențiunea, care semnala o intervenție, "text ales și stabilit"), el rezervîndu-si doar oficiul de adnotare și comentare. Toată zbaterea redacției pentru text integral, oprind ediția la anul 1940, pentru că ultimii patru-cinci ani puteau impune amputări de text devenea rizibila. Acum, cînd jurnalul se publică în ediția de Opere, faptul apare limpede. Textul jurnalului rebrenian a fost amputat
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
rău că ea a acaparat total dezbaterea. Doar în treacăt s-a observat că și la noi, ca mai peste tot în Europa, cronicile literare ignoră prestația traducătorului, ori o tratează formal și superficial, că nu există critici specializați în comentarea traducerilor. Voi întreba așadar și eu, ca Peter Bergsma în finalul intervenției sale: Ce e de făcut? Din păcate, poziția și rolul traducătorului sînt legate și de nivelul său de trai, care depinde de organizarea și reglementarea din domeniu, dar
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
observate în ambele direcții, revelații și considerații privind drumul trudnic al cunoașterii în muzică și în artă în general, implicarea factorului timp, considerații asupra stilului... Un semnificativ, un veritabil tezaur de valori spirituale îl reprezintă pentru Furtwaengler complexul lecturilor, alegerea, comentarea acestora... de la Homer la Shakespeare, de la Goethe la Thomas Mann. Aici, la nivelul acestor întâlniri se întâmplă marea scăpărare a spiritului, se definește adânca înțelepciune a muzicianului performer dirijor și gânditor. ,Să vrei ceea ce poți"... observa Furtwaengler pe parcursul unui pasionant
Scrierile lui Furtwaengler by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11079_a_12404]
-
născut în 1819, a rămas orfan de tată (fusese protopop) la 11 ani. Și-a făcut studiile la școala de catiheți din curtea bisericii Enei și, paralel, o școală de cîntăreți condusă de un călugăr rus. Aplecarea spre muzică și comentarea ei de aici, probabil, i se trage. Pentru că se acreditează că ar fi fost cîntăreț, în 1830, la biserică Enei și-o spunea Ion Ghica - în trupa unei Henrieta Karl. După alte surse, în care se poate pune temei, ar
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
memoriile, corespondența, volume de interviuri și anchete literare, albume fotografice, înregistrări radio. Ea consultă cu pasiune cataloagele, anuarele, ca acela editat de Socec în 1925, doldora de informații, care-i pun la dispoziție date și adrese dintre cele mai insolite. Comentarea faptelor, a evenimentelor este raportată mereu la literatură, scriitorii ocupând locul central al scenei. Ioana Pârvulescu nu exclude imaginarul, închipuindu-și, de pildă, cum ar fi arătat eroii unor bine-cunoscute romane (Adela, Fred Vasilescu, Felix) și chiar poeții și prozatorii
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
și Duiliu Zamfirescu, multumindu-se să se ocupe de cîte două volume din ediția integrală a acestora, din motive potrivnice care nu-i aparțineau. Unde a izbîndit cu totul, cu rezultate remarcabile, a fost în editarea, în ediție critică, si comentarea operei lui Paul Zarifopol, reluînd-o, pentru a o întregi, din 1971 și pînă anul trecut, dîndu-ne o excelentă și completă ediție a tuturor scrierilor marelui eseist. E un merit, memorabil, care nu va fi uitat, ci prețuit cum se cuvine
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
lumea "devenea un film paralel, de consistența visului"" (s.m.). Nu cred că am așteptat vreun moment în timp ce citeam Gemenii ca personajele acestei povești să se androginizeze sau, și mai rău, să se desăvîrșească. Alt exemplu ar putea fi ales din comentarea unei secvențe din Frumoasa fără corp de Gheorghe Crăciun în care un personaj își realizează "corporalitatea" cînd îl apucă durerea de măsele. Nu cred că primul lucru care te "lovește" este corporalitatea, ci, mai curînd, intertextualitatea: să ne gîndim la
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
Din punctul de vedere al unui document înregistrat audio footnote> pe teritoriul atât de spinos al freejazz-ului. Erau doar câțiva pași depărtați armonic și melodic de temă, iar swing-ul înfierbântat, uniform, atenua impresia de evadare în free. Respectând ordinea comentării pieselor de pe acest disc, ordine pe care mi-am impus-o în paginile unde le-am menționat prima oară, voi sări (deocamdată) peste înregistrarea cu numărul 5, pentru a ajunge la un alt standard american interbelic: I Can’t Give
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
ale tânărului Constantin Noica, găzduite în Credința, Revista Fundațiilor Regale, Litere, Meridian, Criterion, Excelsior, Analele de psihologie și Revista literară a Colegiului Național ,Sf. Sava". Față de primele două culegeri de publicistică propriu-zisă, volumul de față se diferențiază prin renunțarea la comentarea cărților de literatură, în favoarea celor de filosofie. în al doilea rând, găsim în sumar mai multe reflecții despre evenimentele politice, interne mai ales, dar și internaționale. Deși absolvent de filosofie și debutant în presă cu o proză filosofică (O poveste
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
Ștefan Borbély nu investește mai puțină energie în critica de întâmpinare și își joacă fiecare ipostază scripturală cu maximă seriozitate. Informat în detaliu și sensibil la nuanțe, criticul se instalează cu ușurință în textele cărților pe care le alege spre comentare. Majoritatea eseuri, sinteze, critică literară. Ceea ce înseamnă că Ștefan Borbély face, în cele mai multe cronici, critică de gradul 2. Lăsând impresia că orice subiect abordat are avantajul unei precedente specializări sau măcar a unei minime, dar temeinice documentări, criticul echinoxist se
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
reconstituibilă din articolele pe care le-a scris, este a unui ins sigur de el însuși, relaxat, chiar suficient și arogant, pentru care orice posibil adversar este o entitate neglijabilă. Marea cantitate de articole politice ocazionale, adică de reacție, de comentare a unor evenimente politice interne și externe, care ne-a rămas de la Sebastian ne permite să stabilim care au fost opiniile politice ale tînărului învățăcel de la Cuvîntul. Pînă la sfîrșitul anului 1933, poate chiar pînă ceva mai tîrziu, pînă la
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
spunea) aș dori să fiu și eu un huligan, să mă simt Stăpîn! Trebuie să fie o voluptate nietzscheană". La fel, în vasta și diversa lui publicistică am descoperit un elogiu al fascismului italian, tot din 1929, elogiu provocat de comentarea cărții Fascisme an VII, de Maurice Bedel; după ce deploră "lipsa de încadrare" din România, tînărul scriitor declară: "Ceea ce admir de aceea în istoria tînără a Italiei este tocmai procesul brusc de încadrare pe care l-a trăit. Revoluția fascistă a
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
fiindcă nici mass-media, nici presa scrisă occidentală sau românească nu s-au grăbit să-l popularizeze, cu excepția lui The Guardian și a lui Berliner Zeitung, primul preluat succint de B.B.C.-ul românesc, de unde provine știrea) merge însă mai departe în comentarea tragediei americane. Unul dintre semnatari găsește nimerit să afirme că nu e o mare nenorocire dărîmarea Gemenilor, care n-ar fi fost altceva decît niște simboluri falice, meritîndu-și soarta. Iar altul nu consideră că aproape șapte mii de morți (cifra
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
avut loc colocviul dedicat împlinirii unui centenar de la nașterea lui Noica. Organizatorii întîlnirii au fost Institutul Cultural Român, Universitatea "La Sapienza" din Romă și Forul Intelectualilor Români din Italia. Două zile încărcate al căror program s-a axat exclusiv pe comentarea academică a filozofiei lui Noica. Simplă trecere în revistă a prelegerilor poate arăta densitatea întîlnirii, de aceea, cu prețul enumerării lor pedante, numele protagoniștilor și titlurile alocuțiunilor trebuie pomenite. Miercuri, 3 iunie, colocviul intitulat "Constantin Noica e la filosofia come
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
N. Scurtu, Ed. Minerva, 1982). Despre volum a scris favorabil Șerban Cioculescu (în R.F.R., ianuarie 1947), semnalînd, cu bucurie, îmbogățirea literaturii fantastice în epica românească, relevîndu-i curiozitatea intensă de psiholog și factura viguroasă de logician. Să încep și eu cu comentarea primelor două nuvele (schițe?) alese de Ion Barbu. Ochii reflectați e o narațiune curioasă și stranie care surprinde existența unui om de la marginea orașului și a vieții care, de regulă, nu ieșea din casă, ignorînd, cu superbie, trecerea timpului. Singurul
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
ochiul liber) nu puteau să ignore această "actualizare" și "deconstruire" a subiectului shakespearian, parodie tragică și grotescă (având, poate, legătură și cu faptul că Șostakovici a lucrat la începuturile sale ca pianist într-un cinema, aflându-se astfel în perpetuă comentare artistică a "faptului divers"). Subiectul operei este tocmai un astfel de "fapt divers": o frumoasă, dar neglijată soție de negustor, Katerina Izmailova, își ucide cu otravă de șobolani socrul-temnicer - pentru a-l pedepsi că îi biciuise amantul - și își hăcuiește
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
Cristea la Alex. Ștefănescu); polemica rămâne. În al doilea rând, vocația polemică, plăcerea de a fi mereu în răspăr îl conduce pe critic (malgré lui) la ceea ce el însuși numea "lectura piezișă". Nu e vorba numai de judecățile valorice, de comentarea malițioasă a "miturilor" lui A. E. Baconsky sau Al. Ivasiuc, ci și de cele hermeneutice: în contrast cu majoritatea comentatorilor, care exaltă gravitatea și tragismul schițelor lui N. Velea, Cornel Regman îl consideră "un bufon superior, mimând seriozitatea, și singurul azi dintre
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
intra în vigoare de la 1 februarie, fapt care va duce la vulnerabilități în sistem. Pe lângă problemele legate de interceptările care pot fi utilizate doar în faza de urmărire penală, se mai află un articol ce pune practic botniță presei în ceea ce privește comentarea de către jurnaliști a deciziilor din Justiție. Astfel, articolul 276 din Codul penal prevede ca infracțiune ”Presiuni asupra Justiției”, iar cine va mai îndrăzni să facă vreun comentariu, dezvăluire sau va emite judecăți de valoare, indiferent că este jurnalist, avocat, inculpat
Noul Cod penal: Guvernul nu a eliminat articolul care îngrădește libertatea presei () [Corola-journal/Journalistic/32796_a_34121]
-
dialogul interreligios ne poate aduce multe beneficii" (pp. 30-31). Aproape fiecare întrebare și fiecare răspuns din această carte lămuresc sau măcar pun în discuție câte o dilemă fundamentală a vremii noastre. S-ar putea scrie o nouă carte numai din comentarea acestor întrebări și răspunsuri. Cum spațiul unei cronici nu se pretează la dezvoltări atât de ample, mă mărginesc să spun că, din punctul meu de vedere, interviul cel mai interesant mi s-a părut a fi cel în care autoarea
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
i se proteja practic creanțele și nicidecum pentru fraudarea debitoarei și aducerea Realității în incapacitate de plată”. Actualul acționar majoritar al Realitatea TV, care controlează și masa credală a SC Realitatea Media SA, Cozmin Gușă, nu a dorit să facă comentării pe acest subiect.
Firma lui Schwartzenberg, eliminată de la masa credală a Realității by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78554_a_79879]
-
geniul național" este doar Bolintineanu 10. Însă intervențiile celor trei nu au avut nici o urmare și presa va înregistra mereu, mult după încheierea primului război, ceea ce numea în continuare "cultul lui Eminescu"11. După 1902, atenția a fost acaparată de comentarea postumelor, conservate, pînă atunci, de Maiorescu, astfel încît discutarea specificității naționale a trecut pe plan secundar. Chestiunea a fost reluată abia după 1920, în contextul augmentării sentimentului național prilejuit de constituirea României Mari. Se pare că dintre românii deveniți atunci
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
unei epoci, trebuie neapărat să adăugăm. Una se împlinește în cealaltă, cum de altfel ne și avertizează Ion Ianoși. Bogăția faptelor, a ideilor, a referirilor istorice, mulțimea personajelor, imensa materie umană și intelectuală absorbită în pagini fac dificilă, de bunăseamă, comentarea unei astfel de cărți în spațiul de care dispun aici. Încerc doar să schițez câteva elemente pe care nu le-ar putea ocoli, cred, oricine ar vorbi despre ea. Mai întâi ceva despre această „internațională” din supratitlu, o „interna- țională
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
Ministerului Sănătății este afișat doar capitolul referitor la spitale. Or, având în vedere, numărul important de beneficiari ai acestei legi, medicii și pacienții români își exprimă dorința ca și celelalte capitole să fie oferite spre informare publicului, în vederea analizării și comentării lor, înainte de întregirea Legii. Îngrijorarea celor direct afectați de noua Lege a Sănătății, în legătură cu întârzierea publicării pe site și a altor capitole, este alimentată și de unele comentarii făcute pe mai multe posturi unde a fost prezent ministrul Sănătății, , din
Misterul noii Legi a Sănătății creează suspiciuni () [Corola-journal/Journalistic/66631_a_67956]