4,181 matches
-
avut. (...) după prețurile care eu le practic acuma cu clienții care deja îi am, sunt mult mai mari decât astea (IV: 315). În vorbirea populară, relativul care se utilizează fără prepoziție și în situații în care categoria relativizată este un complement prepozițional sau un circumstanțial realizat ca grup prepozițional: Rochia aia care ai fost ieri cu ea. (CS, 2002), Ăla care ai mai zis de el. (CS, 2002). În ambele situații, și în cazul suprimării lui pe din vecinătatea relativului în
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
ai mai zis de el. (CS, 2002). În ambele situații, și în cazul suprimării lui pe din vecinătatea relativului în poziție de obiect direct, și în cazul suprimării altor prepoziții, de, cu etc., reducerea presupune adesea recuperarea informației gramaticale: acuzativul complement direct prin clitic, celelalte poziții prin lexicalizarea categoriei relativizate ca pronume 7 (v. cu ea, de el în exemplele de mai sus). (...) cel mai tare banc care l-am auzit (www. absurd.ablog.ro) Deci toate modelele care sunt acuma
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
fost Dangerous Dave sau simplu DAVA (www.forum.softpedia.com) Care? Alea care le-a: care le-a lucrat, care le-a sudat? (IV: 326). Omiterea prepoziției fără recuperarea informației gramaticale este destul de rară. Am întâlnit relativul care cu funcție de complement direct nedublat de clitic numai într-o secvență aparținând unui vorbitor care omite cliticul și în construcțiile cu pe care: Dacă dumneavoastră ne-ați fi cerut pe desenul original acel (xx) de toleranțe care ne-ați solicitat mai târziu, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
337) Deci noi piesele pe care Ø am livrat pentru dumneavoastră sunt conforme cu contractul inițial și desenul inițial pe care Ø am primit (IV: 337). În corpusul cercetat am întâlnit și două exemple în care relativul în poziție de complement prepozițional nu mai este dublat printr-un pronume cu prepoziție. Astfel de construcții se apropie de construcțiile anacolutice cu care relator: Exact asta vroiam să discutăm. Pentru că ieu dacă ie să iau alt fel de carton, deci d-ela care spuneți
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Celelalte (obiectul direct, obiectul indirect, numele în caz G și D etc.) sunt accesibile într-o măsură mai mică, în ordinea: S > OD > OI > OBL > GEN > Comparativ. Funcțiile sintactice din schemă (S= subiect, OD= obect direct, OI= obiect indirect, OBL= complement într-un caz oblic, GEN= formă de genitiv, Comparativ= complement comparativ sau circumstanțial modal) se referă la categoria relativizată, adică la relativizator. S-a folosit în această analiză un corpus alcătuit din 359 de construcții RIS cu relativizatorul care. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
D etc.) sunt accesibile într-o măsură mai mică, în ordinea: S > OD > OI > OBL > GEN > Comparativ. Funcțiile sintactice din schemă (S= subiect, OD= obect direct, OI= obiect indirect, OBL= complement într-un caz oblic, GEN= formă de genitiv, Comparativ= complement comparativ sau circumstanțial modal) se referă la categoria relativizată, adică la relativizator. S-a folosit în această analiză un corpus alcătuit din 359 de construcții RIS cu relativizatorul care. Toate exemplele sunt extrase din eșantioane de limbă vorbită (CORV și
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
să marcheze o deosebire, o opoziție, de exemplu în structuri disjunctive: de partea cui sunteți, de partea Andreei Marin sau Mihaelei Rădulescu? (TVR 2, 8.XI.2007). 8. SINTAXA PROPOZIȚIEI RELATIVE 8.1. Construcția pronumelui relativ care cu funcția de complement direct fără marca pe, dar cu reluare clitică, este un fenomen vechi și - în ciuda indicațiilor normative - extrem de puternic în româna actuală 26: cea mai mare prostie care a făcut-o (Acasă TV, 17.XI.2007), un ceas care l-am
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
X.2007). Caracterizabile ca anacoluturi, aceste construcții sunt tipice pentru oralitatea populară. 9. LIPSA DUBLĂRII CLITICE În limbajul standard-cult, mai ales în scris, dar și în forma sa orală, se manifestă tendința de a nu se anticipa prin clitic un complement direct marcat prin pe sau un complement indirect - realizate prin grupuri nominale. În aceste situații norma prevede dublarea; e totuși probabil ca norma 27 să nu fie, în acest caz, în consonanță cu uzul și de fapt dublarea (care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
sunt tipice pentru oralitatea populară. 9. LIPSA DUBLĂRII CLITICE În limbajul standard-cult, mai ales în scris, dar și în forma sa orală, se manifestă tendința de a nu se anticipa prin clitic un complement direct marcat prin pe sau un complement indirect - realizate prin grupuri nominale. În aceste situații norma prevede dublarea; e totuși probabil ca norma 27 să nu fie, în acest caz, în consonanță cu uzul și de fapt dublarea (care nu era recomandată de gramaticile mai vechi) să
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
consonanță cu uzul și de fapt dublarea (care nu era recomandată de gramaticile mai vechi) să nu se fi generalizat. În limba actuală, lipsa anticipării prin clitic pare a fi o trăsătură a limbii scrise din presă, atât în exprimarea complementul direct - presa italiană stârnește pe italieni (Antena 3, 28.XI.2007), vă invit să vizitați pe excentricul emisiunii (B1 TV, 1.III.2008), remarc aici (...) pe Carmen și pe Daniela (Radio Guerrilla, 6.III.2008) -, cât și în cazul complementului
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
complementul direct - presa italiană stârnește pe italieni (Antena 3, 28.XI.2007), vă invit să vizitați pe excentricul emisiunii (B1 TV, 1.III.2008), remarc aici (...) pe Carmen și pe Daniela (Radio Guerrilla, 6.III.2008) -, cât și în cazul complementului indirect: să le împărtășească lui Traian Băsescu (Prima TV, 29.XI.2007), pentru a explica românilor (Antena 3, 23.X.2007). Fenomenul apare nu numai la substantive (care desemnează persoane), ci chiar și în cazul unor pronume: în fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
verbală și nominală, concurența conjugării verbale cu sau fără sufixele -ez- și -esc-, concurența desinențelor de plural -e/-i, -e/-uri), ca și rezistența unor fenomene condamnate de normă (formele vroiam sau să aibe, construcția relativului care în poziția de complement direct, fără marca pe; folosirea invariabilă a numeralelor compuse cu unu/una, doi/două etc.) și impunerea masivă în mass-media națională a unor inovații (uzul lui ca și în locul lui ca - prepoziție a calității, al locuțiunii din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
relativului care nu ar trebui considerată o greșeală sau o "degradare", ci o trăsătură a normei orale, opuse normei scrise, dar manifestându-se la fel de puternic și de consecvent. Vezi și Zafiu (2007b). 27 Norma dublării este formulată explicit atât în ceea ce privește complementul direct, cât și complementul indirect: "Dubla exprimare a complementului direct este obligatorie ori de câte ori se realizează prin (...) forma prepozițională cu pe: - substantiv comun personal/personificat sau substantiv propriu nume de persoană, indiferent de poziția față de verbul regent" (GALR II : 401−402
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
trebui considerată o greșeală sau o "degradare", ci o trăsătură a normei orale, opuse normei scrise, dar manifestându-se la fel de puternic și de consecvent. Vezi și Zafiu (2007b). 27 Norma dublării este formulată explicit atât în ceea ce privește complementul direct, cât și complementul indirect: "Dubla exprimare a complementului direct este obligatorie ori de câte ori se realizează prin (...) forma prepozițională cu pe: - substantiv comun personal/personificat sau substantiv propriu nume de persoană, indiferent de poziția față de verbul regent" (GALR II : 401−402); " Dacă nominalul prin care
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
o "degradare", ci o trăsătură a normei orale, opuse normei scrise, dar manifestându-se la fel de puternic și de consecvent. Vezi și Zafiu (2007b). 27 Norma dublării este formulată explicit atât în ceea ce privește complementul direct, cât și complementul indirect: "Dubla exprimare a complementului direct este obligatorie ori de câte ori se realizează prin (...) forma prepozițională cu pe: - substantiv comun personal/personificat sau substantiv propriu nume de persoană, indiferent de poziția față de verbul regent" (GALR II : 401−402); " Dacă nominalul prin care se exprimă complementul indirect postpus
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
exprimare a complementului direct este obligatorie ori de câte ori se realizează prin (...) forma prepozițională cu pe: - substantiv comun personal/personificat sau substantiv propriu nume de persoană, indiferent de poziția față de verbul regent" (GALR II : 401−402); " Dacă nominalul prin care se exprimă complementul indirect postpus față de verbul regent are trăsătura semantică [+ Uman], complementul indirect este, conform normelor limbii literare, dublat prin clitic pronominal antepus față de verb" (GALR II: 433). 28 Fenomenul, neînregistrat în Guțu Romalo 1972, e semnalat în ediția a doua a
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
forma prepozițională cu pe: - substantiv comun personal/personificat sau substantiv propriu nume de persoană, indiferent de poziția față de verbul regent" (GALR II : 401−402); " Dacă nominalul prin care se exprimă complementul indirect postpus față de verbul regent are trăsătura semantică [+ Uman], complementul indirect este, conform normelor limbii literare, dublat prin clitic pronominal antepus față de verb" (GALR II: 433). 28 Fenomenul, neînregistrat în Guțu Romalo 1972, e semnalat în ediția a doua a cărții (2000: 106−107). 29 Vezi Iordan (1948: 450−451
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
cel cu numeral cardinal: Aceiași doi au venit să ne ajute. În unele structuri cu grup prepozițional, pronumele în discuție apare mai rar : ? Același de pe masă este al tău. În construcțiile comparative de identitate, demonstrativul de identitate își atrage un complement introdus prin prepozițiile ca sau cu: El a rămas același ca întotdeauna/cu cel pe care-l știam. 3.4. Pronumele demonstrative de diferențiere manifestă capacități combinatorii mai largi decât cele ale demonstrativului de identitate, dar mai restrânse decât ale
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
auzi?, îți dai seama? etc.), cf. Ionescu-Ruxăndoiu 1999: 40. 25 Thom 1993: 69-70. 26 Dacă locutorul ține să se exprime mai puțin vag, limba română acceptă construcții în care poate fi precizat subiectul logic al verbului (având funcția sintactică de complement de agent), chiar dacă verbul se află la pasivul reflexiv: Nu s-a vrut de către Guvern să se aplice legea fără discriminări (GALR 2008 II: 433-434). 27 Iată câteva exemple atestate de alți autori, care au constatat persistența în limba de
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
EXTINDEREA UTILIZĂRII PREPOZIȚIEI PE ÎN LIMBA ACTUALĂ BLANCA CROITOR 1. PRELIMINARII Prepoziția pe este foarte eterogenă din punct de vedere sintactic și semantic. Utilizările sale se pot grupa în trei categorii mari: (a) fără sens, funcționează ca marcă a complementului direct, în anumite condiții semanticosintactice 1; (b) cu un sens foarte abstract, funcționează ca o prepoziție-regim, impusă de unele centre verbale, adjectivale sau substantivale; (c) cu un sens foarte abstract, împreună cu verbul a face formează un predicat contrafactiv (a face
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
ancheta fiind relevantă pentru registrul scris și limba literară. Într-o etapă ulterioară, ar trebui completată ancheta cu o statistică pe corpusuri de română vorbită, în care să fie înregistrat limbajul familiar, colocvial. 1 Vezi M. Drăganu, Morfemele românești ale complementului în acuzativ și vechimea lor, București, [Monitorul Oficial], 1943; L. Onu, 1959, L'origine de l'accusatif roumain avec P(R)E, în Recueil des études romanes, IXème Congrès International de Linguistique Romane à Lisbonne, Bucarest, Editura Academiei Române, p. 187-209
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: * Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; * Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; * Dezacorduri Între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; * Absența flexiunilor verbale; * Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; * Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Pentru a conecta un termen care trimite la parte și altul ce indică întregul, acestea se supun unor restricții de utilizare explicabile sintactic și semantic, iar, uneori, și diacronic. GPrep având drept centru una dintre prepozițiile menționate are statut de complement, atunci când este un constituent cerut de un termen indefinit sau de o marcă de gradare, ca în exemplele: fiecare din noi (A. Pleșu, Despre îngeri) unul dintre acele elemente misterioase și definitorii (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest) cea mai fericită
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
Cărtărescu, Orbitor) Între beneficiarii acestui pod aerian se afla Schlomo ("Cotidianul", 27.II.2006) Celelalte 27 de state, printre care China și Rusia, au votat pentru ("Cotidianul", 6.II.2006). Cu excepția lui de, toate prepozițiile partitive pot introduce atât un complement, cât și un adjunct. Prepoziția de, în limba actuală, introduce numai un complement partitiv, reprezentat de un nume cu formă de genitiv sau de un posesiv 1: un prieten de-ai Mariei unul de-ai noștri. Din corpusul consultat 2
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
2006) Celelalte 27 de state, printre care China și Rusia, au votat pentru ("Cotidianul", 6.II.2006). Cu excepția lui de, toate prepozițiile partitive pot introduce atât un complement, cât și un adjunct. Prepoziția de, în limba actuală, introduce numai un complement partitiv, reprezentat de un nume cu formă de genitiv sau de un posesiv 1: un prieten de-ai Mariei unul de-ai noștri. Din corpusul consultat 2 se constată că mai frecvent se întâlnesc prepozițiile formate de la de - din, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]