1,582 matches
-
modalități diferite de circumscriere a conceptului, iar de aici a rezultat cum altfel? un pluralism al caracteristicilor proiectate ca aflându-se în relație directă cu ideologia. Îmi propun ca, descriindu-le și încercând explicarea lor, să pot decela un cadru comprehensiv al acelor atribute care, în mod intrinsec, sunt inseparabile de conceptul de ideologie. Cred că, din acest punct de vedere, este important să înțelegem necesitatea eliberării semantice a ideologiei de "balastul" terminologic care i-a fost atașat pe parcursul evoluției sale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
raportări să poată oferi o definiție generală a conceptului); fie, în fine, multiplicitatea sensurilor sale (încercând să extragă de aici acele semnificații considerate valabile și să le înlăture pe cele considerate a fi "balast" conceptual 66). 1.1.3. Cadrul comprehensiv al atributelor ideologiei Dat fiind faptul că niciuna dintre abordările redate mai sus nu face decât să contribuie la ceea ce Gerring numea "alterarea înțelegerii noastre asupra ideologiei", pare mai plauzibil, în încercarea de a contura o perspectivă generală asupra conceptului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fiind faptul că niciuna dintre abordările redate mai sus nu face decât să contribuie la ceea ce Gerring numea "alterarea înțelegerii noastre asupra ideologiei", pare mai plauzibil, în încercarea de a contura o perspectivă generală asupra conceptului, să decelăm un cadru comprehensiv care să conțină coordonatele sale de bază, fără pretenția de a oferi o definiție care să acopere întreaga plajă semantică pe care așa cum am văzut termenul o presupune. Un prim pas în acest sens ar fi acela de a sintetiza
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la posibilitatea de a construi un instrument pentru studiul ideologiei și, dincolo de asta, la înțelegerea posibilității ca fiecare teoretician să configureze pe baza atributelor discutate acea definiție a ideologiei care servește cel mai bine scopurilor demersului său67. Tabelul 2. Cadrul comprehensiv al atributelor ideologiei 1. Localizarea (a) Gândire (b) Comportament (c) Limbaj 2. Problema (a) Politica (b) Puterea (c) Lumea în întregul său 3. Subiectul (a) Clasa socială (b) Orice grup (c) Orice grup sau individ 4. Poziția (a) Dominantă (b
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
constituindu-se astfel într-un veritabil organon, și, pe de altă parte, conferă teoreticianului un bagaj informațional care să-i permită construcția unei perspective asupra ideologiei pe care să o angajeze în cercetarea întreprinsă. Cele șapte atribute care constituie cadrul comprehensiv al ideologiei, subsumând diverse variante, se regăsesc în teoriile moderne și contemporane în care conceptul joacă rolul principal. Astfel, dacă suntem interesați să localizăm ideologia, vom observa că aceasta apare, în mod originar, ca o știință a ideilor, implicând deci
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este considerată de către unii autori ca fiind conștientă (ideologia este "un sistem de credințe explicit, deținut în mod conștient"76), în vreme ce alții o indică drept inconștientă. Trecerea în revistă a atributelor incluse de teoria socială și politică a contemporaneității în cadrul comprehensiv al ideologiei aduce în lumină, așa cum specificam mai sus, posibilitatea ca acesta să se constituie într-un instrument de cercetare. O a doua etapă urmând sugestia lui Gerring este aceea ca, plecând de la acest cadru (și utilizând un anumit set
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să conturez acea perspectivă asupra ideologiei care să servească scopurilor demersului pe care îl propun. Subliniez, în acest punct, că posibilitatea lăsată la îndemâna cercetătorului contextualizează modul în care este abordată ideologia. Dacă acceptăm că ceea ce a fost indicat drept cadru comprehensiv al atributelor ideologiei reușește să sintetizeze principalele elemente implicate de conceptul ca atare, rezultă că există un punct de plecare comun în abordarea analizei acestuia (cu atât mai mult cu cât aceste elemente au fost extrase dintr-o serie de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
susținut. Și asta e cu atât mai vizibil în contextul în care sarcina unui astfel de sociolog al cunoașterii ar fi aceea de a realiza o sinteză "adevărată" (în sensul coerenței sale) a tuturor perspectivelor (astfel încât să rezulte un "tot comprehensiv"), fără a se implica el însuși în mod partizan. Totuși, Mannheim subliniază că o astfel de sinteză este posibilă: "Această alternativă (...) constă în următoarele: nu doar necesarul caracter partizan al oricărei forme de cunoaștere politică este recunoscut, ci și caracterul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
devenit evident astăzi că toată cunoașterea care este fie politică, fie implică o perspectivă asupra lumii este partizană. Caracterul fragmentat al întregii cunoașteri este în mod clar recognoscibil. Dar asta implică posibilitatea integrării mai multor perspective complementare într-un tot comprehensiv"116. E lesne de observat că obiectivul pe care Mannheim îl atribuie ideologiei transformată în sociologie a cunoașterii este unul normativ. Descrierea condițiilor de posibilitate pentru dezvoltarea sociologiei cunoașterii nu reușește, totuși, așa cum am văzut, să ofere garanții pentru existența
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
propus să redea relațiile și acțiunile indivizilor și grupurilor socio-istorice în cifre și date exacte. Ideea raționalității științifice a fost mereu prezentă, fără îndoială, în sânul teoriei socio-politice și, cu toate acestea, s-a constatat necesitatea revenirii la o abordare comprehensivă a socialului. Fiind în continuă mișcare și transformare și implicând, spre deosebire de natură, elementul uman, spațiul social nu poate fi surprins și măsurat cu instrumente asemănătoare celor din fizică. Tocmai de aceea, astăzi, teoria socială și politică implică o abordare normativă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Popper creează un sistem de idei, astfel încât se poate susține că epistemologia din Logica cercetării se constituie într-un fundament pentru teoria sa socio-politică, dezvoltată în Mizeria istoricismului și Societatea deschisă și dușmanii ei. Nu am putea avea o perspectivă comprehensivă asupra criticii popperiene la adresa utopiilor istoriciste dacă am eluda datele sale fundamentale, anume cele epistemologice, prin care filosoful își argumentează concepția de mai târziu. Ceea ce face Popper, atunci când pune sub lupă problema istoricismului utopic, este o încercare de a opri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
au fost printre primii în Occident care au atras atenția asupra acestei faze a activității sale. H. Koch a demonstrat că Sfântul Grigorie nu este străin de intuirea directă a lui Dumnezeu. Totuși, efortul de pionierat în prezentarea unui rezumat comprehensiv al învățăturii fondatorului Teologiei mistice este depus prin importanta monografie a cardinalului Jean Daniélou asupra relației Sfântului Grigorie cu platonismul, în care autorul îl pune pe Sfântul Grigorie în antiteză cu marele scriitor bisericesc, Origen. Pornind de la fundamente mai largi
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
footnote Pr. Dr. Florea Ștefan, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, Editura Asa, București, 2004, p. 306. footnote>. În timp ce sufletul ia contact direct cu divinul și este transformat după asemănarea Lui, sufletului nu i se acordă niciodată cunoașterea comprehensivă a lui Dumnezeu. Pentru el, sufletul nu ajunge niciodată la o unire finală cu Dumnezeu; nu există extaz final<footnote Jean Daniélou, Introduction, la: From Glory to Glory, Scribner, New York, 1961, p. 59. footnote>. Sufletul tinde constant spre Dumnezeu, tânjind
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
intențiile unei culturi, chiar și despre capacitatea ei de autoiluzionare, decât despre cum trăiesc oamenii efectiv). Abordările istorice privesc mitul ca darea de seamă despre fapte și persoane reale, transformată de timp, transmitere orală și asezonare imaginativă (însă pentru mărturia comprehensivă asupra permutărilor spiritului uman pe care o oferă mitul este irelevant dacă acesta se bazează pe realitate sau nu). Întâlnim apoi abordări proto-științifice, care consideră că mitul este o lectură inadecvată a naturii cu instrumentele rudimentare anterioare gândirii științifice (însă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și existenței a fost dominată de o gândire de tip magic."61 Viziunea obiectivistă dă naștere, în contextul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, interpretărilor pozitiviste ale mitului, primele care încearcă de fapt să propună sisteme comprehensive de explicare a naturii mitului, a originii, a funcțiilor ori a subiectului său, prin cei mai importanți reprezentanți (Tylor, Frazer, Müller o sumară privire asupra contribuțiilor acestor savanți va fi expusă în secțiunea următoare, în acest moment fiind utilă doar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
contemplativ, el poate deveni cu adevărat operativ."206 Mythos este pentru Logos ceea ce este înțelegerea pentru explicație, integrând obiectul gândirii în relații multiple, diacronice și sincronice, în ansamblul relațiilor spațio-temporale care înconjoară particularul, împreună cu toate aspectele neobiectivabile, într-o atitudine comprehensivă fecundă mai ales pentru ceea ce nu poate fi reductibil la un dat (nașterea, moartea, sexualitatea, afectivitatea, suferința etc.). Este operantă, spune Wunenburger, o înțelegere prerațională, "în amonte de rațiunea analitică", cea care funcționează prin disocieri și descompuneri, o "gândire încă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
iar în această interacțiune text/cititor constă de fapt întreaga „productivitate” sau „creativitate” a recepției. Cititorul devine un partener, un colaborator și chiar un „co autor” al operei literare. Gadamer consideră lectura „un proces al interiorității pure”, iar „orice citire comprehensivă pare să fie mereu un fel de reproducere și interpretare”, dar literatura nu poate fi înțeleasă decât din perspectiva ontologiei operei de artă și nu din cea a trăirilor estetice ce se constituie în etapele lecturi, „acestea constituie nuanțări a
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
comunist. După 1989, schimbarea de regim s-a repercutat inevitabil și asupra literaturii didactice în materie de discurs despre trecut. Însă restructurările substanțiale aveau să fie inițiate cu o întârziere de un deceniu. Marea prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Învățământului" (art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de "reformă comprehensivă" a educației. Textele programatice, precum și evaluările post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999), respectiv Anii reformei 1997-2000 (Marga, 2007). Reforma comprehensivă a învățământului românesc s-a întemeiat pe șase piloni: a) reforma curriculară (a planurilor de învățământ, a programelor analitice și a manualelor școlare) și compatibilizarea europeană a curriculumului național; b) trecerea de la învățarea reproductivă la educația axată pe rezolvarea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și totalitare care s-au succedat în decursul secolului al XX-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare de istorie reflectă nemijlocit această reorientare europenistă. Spre exemplu, programa de istorie a românilor pentru clasa a XII-a stipulează obligativitatea unei introduceri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie. Începând cu a doua generație de manuale (post-1998), istoria românilor devine inconceptibilă în afara cadrului european 27. "Autorii manualului", iar această declarație de intenție poate fi atribuită majorității celor care au scris cărți școlare de istorie în perioada de reforma comprehensivă a învățământului, "și-au propus să prezinte istoria locuitorilor spațiului român în context european" (Petre et al., 2008, p. 2). Nu doar că "istoria românilor nu poate fi despărțită de cea a Europei", întrucât ea "se împletește cu aceea europeană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de stat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Componente ale aceleiași "ordini mnemonice", piese interconectat înăuntrul aceleiași "matrici a memoriei", aceste dimensiuni diferite sunt subiectele acelorași procese transformatorii și prefaceri dinamice ca și dimensiunea textuală pe care am urmărit-o cu scrupulozitate metodică. Totuși, o abordare cu adevărat "comprehensivă" a memoriei colective în durata lungă a devenirii și transformării ei istorice trebuie să ia în considerare și celelalte expresii ale memoriei colective. Sub aspect metodologic, imputabilă este absența exhaustivității. Acoperind un interval de timp atât de întins, deschis de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conceptului, iar de aici a rezultat cum altfel? un pluralism al caracteristicilor proiectate ca aflându-se în relație directă cu ideologia. În această primă secțiune, intenția mea este ca, descriindu-le și încercând explicarea lor, să pot decela un cadru comprehensiv al acelor atribute care, în mod intrinsec, sunt inseparabile de conceptul de ideologie. Un prim pas în acest sens ar fi acela de a sintetiza nu atât definițiile date ideologiei, cât atributele asociate conceptului. Ulterior, prin discutarea acestor atriute de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]