1,551 matches
-
ONG (parte a rețelei Soros Open Network - Romania șSONȚ, care cuprinde 13 organizații) ce promovează modele pentru dezvoltarea unei societăți bazate pe libertate, responsabilitate și respect pentru diversitate. Fundația pentru o Societate Deschisă își propune să sprijine financiar, administrativ și comunicațional organizațiile membre Soros Open Network, facilitând realizarea unor proiecte comune și a unor parteneriate de succes între organizațiile membre, ce funcționează ca centre de expertiză și de dezvoltare a politicilor publice (de exemplu, Centrul de Asistență Rurală, Centrul Euroregional pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educabililor adulți care nu se dovedesc întotdeauna reale și pe deplin funcționale, în sensul de plenar profitabile. Într-adevăr, nu de puține ori, ceea ce îndeobște se presupune (inclusiv de către formatori/instructori etc.) a fi o abilitate, o caracteristică, o specificitate comunicațională pozitivă asiguratoare pentru un educabil adult, neevaluate corect în prealabil și nevalorificate potrivit cu împrejurările, pot derapa în mod periculos spre zona negativului, a disfuncțiilor, în multe dintre actele comunicative curente din aria educației adulților. De aceea, am considerat necesar să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al elevului). La modul concret, în intercomunicarea mutuală frecventă, suprapunerea „oricum” și „oricât” a repertoriul de semne ale formatorului cu cel al cursantului adult sau mai ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult mai mult decât o pot face tinerii și, mai ales, copiii, care trebuie să învețe și să exerseze treptat șiîndelung acest lucru. Abilitățile de reflecție și modul critic de a gândi și a evalua sunt strâns legate de conduita comunicațională ce devine, la rândul ei, reflexivă și critică, ceea ce reprezintă în sine certe avantaje pentru sfera educației adulților, bazată, de asemenea, predominant pe comunicare. După cum se știe, a reflecta și a avea o atitudine critică înseamnă a avea discernământ, a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dăuneze de la semnificativ la grav comunicării dintre adulții care, spre deosebire de copii, au „avantajul” că pot face aceasta (dar și imprudența de a o face efectiv). Așa se explică regresia accentuată a câștigului informațional dintre doi parteneri adulți într-o secvență comunicațională, în special la trecerea „punții critice” dintre a fi înțeles mesajul și a-l accepta de-a dreptul, punte „păzită” excesiv de vigilent de „reflecția exacerbată”, „critica excesivă”, încurajate de regulă de o „percepție de sine” și de o „stimă de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Suntem obișnuiți să conectăm gradul de redundanță al unei persoane mai ales cu amprenta ei temperamentală (vezi prima chestiune abordată în prezentul material), dar manifestarea redundantă în comunicarea curentă depinde, în realitate, de mulți alți parametri, cum ar fi resursele comunicaționale personale (repertoriul de semne, cum s-a văzut deja, forța comunicantă, cum se va vedea ulterior) și ocaziile/oportunitățile de a deveni redundant, toate acestea asociindu-se, până la urmă, cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a deveni redundant, toate acestea asociindu-se, până la urmă, cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi incomparabil mai redundanți în conduita lor comunicativă decât tinerii sau copiii, tocmai din aceste motive, însă marile lor resurse comunicaționale, precum și faptul că își pot „manipula” oarecum voluntar „intensitatea” redundanței ce se constituie, în principiu, ca avantaje în„anumite” condiții pot genera, surprinzător, disfuncții în comunicarea curentă. Aceasta pentru că, prin natura ei, redundanța poate fi folosită, în special, în educație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este ca atare, în intenții firești până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața educabililor adulți, formatorul (instructorul/tutorele, mentorul/moderatorul etc.) are resurse comunicaționale similare cu ei, o forță comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant nu mai sunt frecvente, nici generoase, auditoriul matur din fața lui nemaipermițându-i acest lucru. Cam la fel stau lucrurile sub acest aspect și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de gradul său de educare. Ceea ce denumim însă generic „forță comunicantă” (gândindu-ne în primul rând la comunicarea lingvistică, prevalentă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105): „...ceva straniu se întâmplă zilnic aici: unul dintre noi ia cuvântul și nu spune nimic și, deși ceilalți nici nu-l ascultă, sunt total împotrivă-i, contrazicându-l vehement
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ce furnizează servicii în educația adulților este considerată de calitate dacă, în concordanță cu propria politică a calității, precizează calificările și competențele personalului, își definește imaginea în comunitate, construiește o infrastructură specifică unei astfel de instituții, reglementează structura ierarhică și comunicațională a organizației și promovează public o viziune proprie asupra calității. Astfel, calitatea organizațională este rezultatul unui management orientat spre calitate. „În managementul calității programelor de formare se utilizează un ansamblu de orientări metodologice, concepte, reprezentări și principii de acțiune care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
antrenează elevii în realizarea unor sarcini precise de lucru, prin care pot să demonstreze în practică cunoștințe și capacități superioare; * formează tehnici de lucru individual și în grup, ca și atitudini pozitive față de învățarea activă; * sociabilizează elevul, dezvoltându-i capacități comunicaționale și de interrelaționare în grup. c) Proiectul poate aprecia mai complex și mai nuanțat învățătoarea, promovând calități individuale și fiind o „formă de evaluare puternic motivantă pentru elevi, deși implică un volum de muncă sporit inclusiv activitate individuală în afara clasei
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
se prezintă un text sau o imagine, se dă o probă, se așteaptă un răspuns, se face analiza acestuia și în urma rezultatului este selectată o nouă imagine; • A treia etapă prefigureză o influență mai substanțială a Noilor tehnologii informaționale și comunicaționale (NTIC), ca “sistem de învățare” ce va determina modificări în definirea obiectivelor educaționale, reorganizarea conținuturilor, în manieră interdisciplinară, integrată, modulară, adaptarea metodologică pe continuum-ul predare-învățare-evaluare, redimensionarea competențelor profesorilor și chiar o nouă filosofie și deontologie a profesiei. Așadar, putem
UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]
-
se bazează pe sensul primar al verbului a vrea21, și anume "a intenționa", expresii ca vreau să (vă) spun/anunț/atrag atenția/comunic/declar/subliniez etc., pot fi folosite metatextual, ca mijloc de organizare a discursului, marcând faza de demaraj comunicațional, atunci când locutorul începe o intervenție, un telefon, o scrisoare etc., prin care își lansează și justifică demersul comunicativ: "mă adresez Dvs./vă dau telefon/vă scriu etc. (pentru că) vreau să vă spun că..."22: Vreau să vă spun că sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
pe tine. Comunicarea reprezintă mai mult decât vorbe , cuvinte. Pentru a comunica/ a conversa Între ei, oamenii zâmbesc , se Încruntă , adoptă o anumită expresie facială, o anumită postură a corpului etc. potrivite situației. Conversația diferă de alte tipuri de interacțiuni comunicaționale deoarece accentul cade pe interacțiunea din jurul unui subiect de interes comun mai degrabă decât pe comunicarea unor nevoi concrete, dorințe, transmiterea unor instrucțiuni sau urmarea acestora. Din cele arătate mai sus deducem că rolul conversației În dezvoltarea limbajului este deosebit de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de avantajele oricăreia din cele două culturi și două limbajecel vorbit și cel mimico-gestual. 3. Metoda comunicării totale termen introdus de Roy Holcomb În 1967, care susține că pentru a comunica eficient, trebuie să te faci Înțeles prin toate mijloacele comunicaționale posibile: orale, auditive, scrise, gestuale, accentul punându-se pe modalitatea ce vine În Întâmpinarea nevoilor copiilor. În 1976, Denton descria filosofia comunicării totale ca « o utilizare a Întregului spectru de metode de comunicare, semne naturale, L.M.G., labiolectură, dactilemele, scris, citit
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
înglobarea unor elemente de control, organizare, planificare și conducere, la evitarea sau reducerea acestuia. După cum indică studii efectuate la nivel european, profilul managerului european charismatic și de succes se compune din următoarele trăsături: - 35% personalitate; - 26% cunoștințe profesionale; - 23% abilități comunicaționale, atât în scris, cât și verbale, foarte importante în înțelegerea de către cei cărora li se adresează - 10 % flexibilitate în activitate; - 6 % elemente de ordin moral ce guvernează acțiunile. Dar, se pune întrebarea cum putem comunica eficient, astfel încât să se reducă
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
cele de natură lingvistică/semantică) sunt adevărate. Acest fapt capătă o importanță deosebită În comunicarea reală, În dialogul public, În special, fiind un mijloc frecvent utilizat de oamenii politici În manipularea interlocutorilor și a opiniei publice. Din punct de vedere comunicațional, presupoziția este „locul de dezbatere și de confruntare a subiectivităților” <ref id = "29" > Ibid., p. 30 </ref>.(traducerea mea). Presupoziția, prin caracterul ei insidios, modifică, deseori, raporturile dintre vechi și nou, dintre asertat și presupus. Ceea ce În mod normal constituie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a fi un act În sine, suficient sieși, rupt de viața reală, scos În afara fluxului neîntrerupt al acțiunilor specific umane În care oamenii Învestesc toate capacitățile, dorințele și emoțiile lor. TB se situa la polul opus. În cazul său, performanța comunicațională era ireproșabilă. Avea un talent Înnăscut de a se contopi cu enunțul, de a-l face parte integrantă a unui eveniment din viața sa reală. Beneficia de o capacitate extraordinară de a „citi” interpretul (direct și indirect), ceea ce-i conferea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretate optim doar În contextul general al producerii lor și doar de către receptorul căruia enunțul i-a fost, intenționat, adresat. Emițătorul și receptorul capătă o greutate mult mai mare În procesul de interpretare a enunțului, nu atât prin competențele lor comunicaționale, cât prin unicitatea lor ca entități psihice. Mesajele care se vehiculează Între P și B, În Înregistrarea nr.1 , sunt afectate dramatic de toate cele trei tipuri de context identificate de TS Cazacu: general, al emițătorului și al receptorului. Fără
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
approach, Malden, Mass., Blackwell Publishers. Slama-Cazacu, Ț., 1983, "Formule de politețe în limba română: structura și funcții", în SCL, XXXIV, 3, p. 237-263 și 4, p. 287-310. Slama-Cazacu, Ț., 1991, "Limba de lemn", în Rlit, 42. Slama-Cazacu, Ț., 2000, Stratageme comunicaționale și manipularea, Iași, Polirom. Slama-Cazacu, Ț., 2003, Deceniul iluziilor spulberate, București, Oscar Prinț. Spița, D. P, 2003, Leș connecteurs en français et en roumain: plâns d′organisation du discours, Iași, Institutul European. Stan, C., 1988, "Construcții adversative cu inversiune sintactica
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
din clasa a IV-a. Încercând să identificăm cele mai eficiente căi de dezvoltare a limbajului și a creativității la elevii capabili de performanțe în comunicare, am plecat de la ipoteza că un program de pregătire suplimentară a elevilor cu aptitudini comunicaționale la nivel de oraș și chiar de județ, program axat pe exerciții de îmbogățire a vocabularului, pe abordarea textului literar prin exerciții creative, pe elaborarea unor compoziții proprii structurate dar mai ales libere, cu pronunțat caracter creator, ar reuși să
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
din domeniul științei, tehnicii, producției și social - organizațional, în cadrul cercurilor științifice, lecțiilor, activităților didactice, practice. Dintre procedeele de cultivare a creativității la elevi, dar și la cadrele didactice, în consens cu Torrance, Lowenfeld, amintim: - antrenarea capacităților de elaborare verbal - expresivă, comunicațională în cadrul diverselor activități: compuneri, povestiri, descrieri, sinteze operaționale; - interpretarea independentă a unor texte și imagini prin solicitarea de a le acorda cât mai multe titluri posibile; - elaborarea independentă a unor compoziții, soluții, rezolvări, pornind de la diverse modalități de ordonare și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
fenomene (fizice, chimice, sociale) și a soluțiilor corespunzătoare (diverse și eficiente) la diferite probleme de tip divergent, ce trebuie formulate la diverse tipuri de activități școlare; - utilizarea unor procedee variate de activizare a capacităților și atitudinilor creatoare în plan verbal (comunicațional, expresiv), cognitiv (intelectual) și motivațional - atitudinal prin solicitări diverse și problematice de tipul: alcătuire de cuvinte, propoziții, enunțuri simple plecând de la anumite unități lingvistice; solicitări de a continua anumite începuturi de propoziție, fraze sau povestiri; găsirea a cât mai multe
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
acestea, în funcție de cum e “manipulat”, limbajul poate deveni un factor destructiv, ducând receptorul în eroare sau “persuadându-l clandestin.” Deși termenul stratagemă implică în “arta militară <<șiretlicuri>>, pentru împiedicarea dușmanului, pentru a înșela pe inamic”, el se impune și ca „stratagemă comunicațională a <<Puterilor>>, a căror intenție e aceea de “stăpânire a <<minților>> și a <<acțiunilor>>”, nu atât prin forța fizică cât prin puterea discursului.” (Slama-Cazacu, 2000:39-40). Așadar, locutorul sau oratorul poate folosi discursul sau intervenția discursivă nu doar cu scopul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]