1,261 matches
-
numit rebeliunea Chiapas «prima revoluție a secolului XXI». În timp ce revoluțiile din secolul XX erau revendicări ale puterii statale, lupta poporului Chiapas era pentru o mai mare autonomie locală, dreptate economică și drepturi politice între granițele propriilor comunități. Nu au chemat conaționalii lor mexicani la ridicarea armelor împotriva statului, ci mai degrabă la a li se alătura într o mișcare socială mai largă pentru cauza eliberării spațiilor locale de sub colonizarea forțelor politice și economice străine. Strigătul lor de luptă, «Basta!» (Destul!), a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
schimbări se petrec cu repeziciune. În acest caz, înregistrăm rămâneri în urmă dacă nu ținem atent pasul cu vremurile care vin. Eforturile de adaptare sunt benefice oricând în opoziție cu resemnarea, blocajul sau nostalgia după trecut, întâlnite la unii dintre conaționalii noștri. Adaptarea presupune eforturi, flexibilitate în gândire și chiar luptă (cu ajutorul voinței). Trebuie să luptăm mereu, fiindcă însăși viața este în sine o luptă între trecut și viitor. Așa cum au remarcat mulți oameni de cultură, individualismul reprezintă cel mai mare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
liuzilor (1803). Întâlnim, în aceeași perioadă, și fenomenul mutării unor săteni la orașe. După adoptarea legii rurale din 1864, familii de bulgari din satele Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Șchiopeni, Plotonești, Berezeni au venit la Huși, răspândindu-se în cartierele locuite de conaționalii lor. Bulgarii veniți din sudul Rusiei, în jurul anului 1828, s-au așezat în partea de jos a târgului, pe unde era „Iazul Vlădicăi”, și erau cunoscuți cu numele de șopi. Unii au ocupat ultima parte, mai mică, a cartierului Bulgari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a readuce la tribunalul istoriei aceste ferocități nu ar fi cazul să se implice cineva dintre celebrii regizori de la Hollywood sau "Mosfilm"? Pentru că, domnilor, în acele vagoane pentru vite au fost umiliți, au fost nimiciți și zeci de mii de conaționali de-ai celora care, neintrând în Lista lui Schindler, ar trebui să figureze în "Lista din iunie 1941, Basarabia"! Vă asigur, la cele 7 Premii Oscar (dacă nu e cumva trivial doar să și... amintim de așa ceva... de recompensă, adică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Limba moldovenească este limba română vorbită cu accent rusesc. 30 noiembrie 2007 De-al nostru, mânca-ți-aș ! (I) Motto: „Apoi, de, Toadere, de. Eu, româncă, și tu ... de.” (Zicală tolerantă) Nu pot rămâne indiferent la veștile alarmante despre „lucrarea” conaționalilor noștri, între care și țiganii, prin mult trâmbițata, educata și bogata Europă și nici față de măsurile punitive luate împotriva acelorași de-ai noștri nu pot rămâne indiferent. Italienii, care n-au dus și nu duc lipsă de hoți, violatori și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
iar „romni” sau „rumni” înseamnă femeie (țigancă). Același apelativ „rom”înseamnă „om care aparține societății celei de mai jos”, paria, după sistemul castelor indiene. De asemenea, ei, țiganii, își mai spuneau „sinto” sau „sindhi”, care însemna om de-al nostru, conațional, după limba sanscrită a cingarilor. De ce țin atât de mult fruntașii țiganilor să li se spună „rromi” și limba lor să se numească „romani”? Etnia „romă” este apărută după evenimentele din 1989 și nu are altă rațiune de existență decât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
doua zi, domnul Nishanian mi-a comunicat că până la instalarea mea definitivă el va face ordine în garaj. Sper ca includerea garajului în înțelegerea noastră, să nu afecteze prețul convenit, am remarcat eu. Mi-ați vorbit atât de frumos despre conaționalii mei din Armenia, încât mă simt onorat să vă găzduim în casa noastră oricât timp veți considera că nu împiedicăm activitatea domniei voastre. Vă asigurăm că va fi obligația noastră să dovedim respectul pe care îl avem pentru persoane oficiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
stăm cu sabia în mână,pentru a ne apăra locurile și nația, sau să luăm calea bejeniei prin munți și păduri, pentru anumite perioade de timp și să revenim din nou la vetrele noastre părăsite. Nu vom ști niciodată numărul conaționalilor noștri căzuți pe câmpurile de luptă ale istoriei neamului nostru, sau unde se află mormitele acestora, dacă au avut parte de morminte, ori au fost topite de vicisitudinele vremii. Incerc să readuc în memoria contemporanilor noștri, măreția și capacitatea a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de către politicienii actuali și de către noua generație în special de către reporterii aceștia subiectivi și pătimași majoritatea dintre aceștia. De același tratament a avut parte și Ion Antonescu, un mare patriot și luptător pentru binele neamului românesc, ucis mișelește tot de conaționalii lui. Atunci se presupune că erau îndemnați sau obligați de alții care ne tutelau fără voie. Acum însă este vorba despre avântul după afirmare, cățărare pe treaptele societății, cât mai sus, de dorința de îmbogățire și de alte dorințe și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
din martie 1977, cutremurul care a distrus multe edificii și locuințe, impreună cu victimele care și-au găsit sfârșitul la acel cataclism. Ei bine, unei mare număr din supraviețuitori le-a asigurat statul locuințe și mijloace de trai corespunzătoare. Unii conaționali, în disperare de cauză, negăsind un vinovat mai credibil, invocă blestemul familiei Ceaușescu și a celor peste 1100 de victime, ucise în bulversarea din decembrie 1989, majoritatea dintre ei neavând nicio vină. Doar că s-au aflat în preajma unor indivizi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
tinerețea prin armată, până aproape de 60 de ani, iar copilăria confruntându se cu greutățile și privațiunile războiului, secetei și neajunsurilor inerente perioadei trăite în acele vremuri de restriște. Din considerente naționale încerc să consemnez și să venerez faptele eroice ale conaționalilor mei care și-au sacrificat viața pentru un scop nobil de a-și vedea visul neamului românesc împlinit, pentru unirea tuturor românilor într-o "Românie Mare" așa cum și-au dorit-o voevozii noștri Mihai, Stefan, Cuza și alții cu multe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
trimisă gen.Prezan care se afla în fruntea armatei,de mult, peste Carpați. Acesta nu a luat în seamă indicațiile lor,asumându-și răspunderea pentru apărarea populației de bandele anarhiste străine și asigurându-le ordinea și liniștea ardelenilor. Un alt conațional al vremurilor col. D.Rădulescu ,consemnează în " Amintiri despre mareșalul Prezan" -“Acest comandant personifică figura marilor căpitani de oști. Este un om cultivat, de o înaltă moralitate, lipsit de fățărnicie, sincer și principial.Așa l a cunoscut ofițerul, cât a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
calea eroului totul devine tragedie. Întradevăr!-tragedia prăbușirii granițelor ,tragedia refugiaților, a masacrelor iredentiștilor unguri în teritoriile ocupate din Transilvania, apoi tragedia rebeliunii legionare, urmate de tragedia războiului și se încheie cu tragedia vieți lui, martirizate și sacrificate tot de conaționalii săi. Putem afirma că rolul pe care l-a avut căpitanul,maiorul ,lt.col.și colonelul Antonescu în primul război mondial a fost unic.Cuplul Prezan comandant și Antonescu -șef de Stat Major a rămas un unicat în istoria armatei române
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
morți, în bătăliile pentru libertatea neamului nostru, a independenței și suveranități țării noastre." Prin aceste declarații își începea guvernarea și marea dramă a vieți mareșalul Antonescu, sfârșind printr-o tragedie sub ploaia de gloanțe a plutonului de execuție, ordonată de conaționalii proprii. Să menționăm că în războiul cu URSS a mers și Ungariahortistă, dar cu alt scop ,respectiv pentru a și câștiga încrederea față de Hitler în a le acorda și restul Transilvaniei. Unirea românilor într o singură țară și într-un
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
slavă cerului. Fiecare gândește și zice că aceasta-i este meseria și pentru asta-i plătit.Este foarte adevărat acest lucru,dar nimeni nu știe ce risc implică aceste plimbări în miez de noapte. Nu cred că sunt prea mulți conaționali de-ai noștri, care rețin cifrele rapoartelor M.I. de la bilanțurile anuale, despre polițiștii uciși, sau bătuți de diferiți huligani sau bețivi, care de multe ori o fac cu premeditate. Sunt destule femei tinere soții de polițiști rămase văduve sau copii
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
localitate ocupată de germani și transformată în lagăr de concentrare. Locuitorii polonezi ai Auschwitzului, care au refuzat să fie relocați fie în Germania, fie în Austria, au fost folosiți la muncă „în folosul națiunii germane”, ei nefiind tratați ca și conaționalii lor care au acceptat să plece din Auschwitz. Ei erau folosiți la golirea camerelor de gazare. Aproximativ 700 de deținuți au încercat să evadeze de la Auschwitz, din care aproximativ 300 au reușit. O pedeapsă obișnuită pentru încercările de evadare era
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
mijloace de trai și îi expuneau chiar expulzării din România. Protestele venite din afară, de la guvernele străine, ca și cele din partea unor organizații evreiești, nu au făcut decât să intensifice retorica antisemită a lui Brătianu. Stabilind tonul pentru mulți dintre conaționalii săi, care îl priveau ca pe un lider național, Brătianu răspundea la o întrebare pusă de P. P. Carp, cu privire la aceste politici, printr-un blam aruncat asupra acelor români care angajau evrei pentru a crea o situație în care „ei
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
reacțiile de încântare față de monumentele sale, ca și cele de sfidare a prejudecăților pe care le conservă - nonconformismul unor autori încercând să obtureze același complex de inferioritate. Ar fi inutil și riscant să încerci să concurezi numeroasele pagini scrise de conaționalii noștri, mai mult sau mai puțin celebri, despre Paris cu niște note făcute la repezeală, în numai trei zile, atât cât vom sta aici, conform programului. Nici nu intenționez să fac acest lucru. Dar țin să precizez exact datele problemei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
am reușit să vedem în cele trei zile ale sejurului nostru. Intrăm într-un bar să mâncăm ceva. Un franco-marocan foarte amabil. Îi spun lui Vitalie, glumind, că tipul încearcă să reabiliteze comportamentul primitiv de ieri, din Piața Bastiliei, al conaționalului său. Franco-marocanul este dornic de dialog. N-a aflat de Republica Moldova. Știe însă despre România. Rostește numele lui Hagi, cu vădită intenție să ne flateze, să facă să ne simțim bine. Nu-i spun unui străin că Hagi m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cunoscute: la o masă alăturată, Felicitas Hoppe și Richard Wagner, ajunși aici înaintea noastră, s-au avântat într-o odisee gastronomică. Richard ne vorbește despre tradiția reuniunilor populare, de weekend, din Germania, manifestări ce compensează spiritul individualist care domină viața conaționalilor săi în restul săptămânii. Dortmundul nu face excepție de la acest gen de divertisment, foarte accesibil și democratic, și chiar dacă nici Richard, nici Felicitas nu mai vizitaseră până acum acest oraș, atmosfera le este pe deplin familiară. La o altă terasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lăsat convinse de tentativa sa de a-și apăra identitatea, neglijându-i reproșul că îl tratează ca pe un auslander - „se instalaseră comod în clișeu, nu vroiau să-și recunoască eroarea, această atitudine e o adevărată calamitate!”. Nemții, pentru unii conaționali ai lui Wagner, se împart, așadar, în auslanderi (veneticii) și islanderi (băștinașii). Primii, evident, sunt inferiori celor din urmă. E o amplă dezbatere în Germania pe această temă, amplificată în urma afluxului de etnici germani imigranți din țările estice și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de la Euro 2000 s-au încheiat astfel: Franța-Spania 2:1, Olanda-Iugoslavia 6:1. Am câștigat pariul cu Alberto Porlan, care mizase, evident, pe succesul spaniolilor. Nu-l mai sun, la această oră, să-mi povestească detaliile unei noi înfrângeri a conaționalilor săi, care au ratat din nou un turneu final. În ajun, îi cam „răsucisem cuțitul în rană”, spunându-i că este aproape incredibil cum fotbalul spaniol nu a înregistrat până acum nici un succes major la nivelul selecționatei, deși Real Madrid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vedea în pozele din standurile muzeului. Ororile au continuat sub ocupația nazistă: iulie 19418 mai 1945. Exterminați: 70.000 de evrei la Riga și Liepaja. Trupele SS îi împușcau, ordonându-le să stea pe marginea unor gropi pline cu cadavrele conaționalilor lor. Oribil. Un regiment de legionari letoni a luptat în rândurile armatei germane, dar nu au făcut-o de bună voie, cum i-a zugrăvit propaganda sovietică, ci luați cu forța. Pentru a escamota prevederile Convenției de la Geneva, potrivit căreia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
femei de serviciu, așezate la mese cu veioze - prin care treci până să ajungi la camera ce ți-a fost repartizată. Carpete putrede, podele gonflate, miros de mucegai, lumină de cavou... Pe coridor, în fața mea, Lasha Bakradze îl ajută pe conaționalul său Giorgi Achwlediani (scriitor și jurnalist sportiv din Tbilisi, tot el și băutorul de tequila din bar) să ajungă în camera sa. La un alt colț al obscurului culoar, dau peste scriitoarea suedeză Margareta Sarri. Se odihnește, cu bagajele la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
noastre de literatură rusă contemporană, nepricepând prea bine cum e cu statutul de „basarabean” înainte și după dispariția URSS-ului. Aproape de hotel, ne întâlnim cu scriitorii polonezi. Yuri Andruchovych, ucraineanul de la Ivanovo-Frankovsk, e mereu cu ei, îi cam evită pe conaționalii săi de la Kiev, la fel cum András Kovács se ține mereu cu scriitorii din Ungaria, iar noi, „moldovenii”, cu cei din România. Afinități elective și opțiuni (geo)politice implicite. Seara e liniștită și caldă. Încercăm să urcăm pe un vaporaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]