1,359 matches
-
Iugoslavia și Ungaria) dar pentru România este considerată boală de carantină. Simptome. Pe frunze și pănuși apar pete alungite cafenii-deschis de formă neregulată. La plantele mature petele sunt ovale de 2-5 x 0,5 cm, cafenii-deschis sau brune-ciocolatii cu cercuri concentrice. Pe știuleții atacați, se observă o culoare neagră cărbunoasă, uneori apărând chiar distrugerea totală a acestora. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite în perioada de vegetație prin sporii duși de vânt, iar de la un an la altul, transmiterea este asigurată prin semințele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pagube similare cu ale manei, 25-50 % când este semnalată pe foliaj și chiar mai mari dacă boala se extinde la tuberculi. Simptome. În cursul lunilor mai-iunie pe frunze apar pete ovale, circulare sau colțuroase, pe suprafața cărora se observă cercuri concentrice. Petele mari de 1-2 cm sunt produse de Alternaria porri f. sp. solani, în timp ce A. tenuis produce pete mici de 1-2 mm. Atacul pe tuberculi se observă prin pete brune-închis ușor scufundate în dreptul cărora are loc o putrezire neagră a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
până la răsărire, unde în complex cu alte ciuperci, poate produce putrezirea acestora. În timpul verii pe frunze apar pete de decolorare, mari, circulare, de 0,5-2 cm în diametru. Țesuturile din dreptul petelor se brunifică și pe ele se observă cercuri concentrice, alcătuite din puncte mici negre. Pe plantele semincere apar pete pe frunze, tulpini și chiar pe semințe unde, înainte de recoltare se observă și punte mici negre. Atacul pe rădăcini se manifestă printr-o colorare în cenușiu a țesuturilor de sub rozeta
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
l/ha; Tango Super 1 l/ha; Gr.M: Kasumin 2 L-2 kg/ha; Kasumin 2 WP-2 kg/ha. 3.2.12. Alte boli produse de ciuperci la sfeclă Alternarioza produce pete negre de 0,5-1 cm, cu zonalități concentrice. Pătarea frunzelor Ramularia beticola Fautr. et Lamb., produce pete asemănătoare cu cele de Cercospora dar, sporii au 1-2 celule; Mucegaiul violet al rădăcinilor; Boala cu scleroți la rădăcinile sfeclei; Rugina. Hibrizii monogermi omologati în 2001 au rezistențe diferite la atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce se extinde spre codița frunzei și spre marginile frunzei. Zona atacată se brunifică, datorită țesuturilor arse, iar ciuperca rămâne viabilă în zona mare de decolorare, ce înconjură petele brune. Pe tulpini apar pete brune, ce se extind în cercuri concentrice până acoperă tulpina de jur împrejur. În dreptul petelor sunt distruse toate țesuturile, așa încât la cea mai mică adiere de vânt și sub greutatea pălăriilor plantele se frâng. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cultură este asigurată de sporii care sunt duși de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în țesuturi. Ciuperca A. helianthi produce pete mai mari și mai alungite. Transmitere răspândire. Transmiterea agenților patogeni de la un an la altul, este asigurată de miceliul ce trăiește pe resturile vegetale sau de spori. Pe organele infectate primăvara apar zone concentrice cu sporii ce vor răspândi ciuperca toată vara. Prevenire și combatere. Alternarioza poate fi prevenită prin fertilizarea rațională fără exces de azot, respectarea desimii optime, folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență genetică, tratamentul obligatoriu al seminței și trei tratamente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe cale vegetativă și astfel este asigurată transmiterea virusului Simptome. Plantele virotice prezintă la baza frunzelor inele și linii sinuoase, brune, iar vârful lor se usucă. Cozile frunzelor și tulpinile prezintă dungi brune, iar fructele au desene sub forma unor inele concentrice de culoare gri sau brună. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de la plantă la plantă prin inoculare de suc și prin adulții și larvele nematozilor din genul Xiphinema. La tomate, virusul nu se transmite prin semințe dar, la tutun, zmeur și căpșun
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de prindere a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele verzi devin tari, aspre iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafața cărora apar zonalități concentrice; pe fructele căzute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca formează miceliu cu mulți spori. În culturile de tomate din seră (ciclul doi), atacul evoluează rapid, datorită variațiilor de temperatură de zi-noapte, care produc apariția condensului de apă pe organele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
căderea frunzelor, se vor usca foarte repede, imediat după plantare. Atacul pe fructe este cunoscut sub numele de putrezire în formă de "ochi de iepure". Tomatele verzi din etajul inferior, în urma atacului, prezintă pete verzi-cenușii, cu margini difuze, cu zonalități concentrice, bruneviolacei, ce dau un aspect marmorat suprafeței fructelor și vor prezenta un putregai umed (fig. 102 b și 103-a). Fructele atacate nu ajung la coacere, cad pe sol și pe ele ciuperca va sporula puternic. În cazul în care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
colorează în brun, se scufundă și crapă, iar scoarța se poate desprinde parțial de țesuturile lemnoase (fig. 104). În culturile de câmp, atacul poate fi semnalat chiar pe cozilei fructelor și pe fructe. Acestea prezintă pete brune, umede, cu cercuri concentrice, cu țesuturi brune în pulpa ce în final putrezește. Semințele din astfel de fructe vor fi infectate și ar putea fi o sursă de infecție în culturile anului următor. În centrul zonelor brunificate se observă puncte mici, negre, reprezentate de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de vegetație. Simptome. Ciuperca atacă fructele încă de când sunt verzi dar, abia pe fructele coapte apar simptome caracteristice, pete mici, circulare, mai închise la culoare, în dreptul cărora țesuturile se scufundă. Pe suprafața petelor de 0,5-1,2 cm, apar zonalități concentrice, iar sub coajă se ridică puncte negricioase (fig. 106-a și 105-e). După crăparea cojii, apare o masă de spori roz-portocalie, iar ciuperca pătrunde mai adânc în pulpă. Ciuperca atacă și frunzele, pe care produce puncte negre, înconjurate de zone
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpinițe, sub forma unor pete cafenii închis, situate foarte aproape de sol. Acest atac poate produce încetiniri în creșterea sau chiar ofilirea și uscarea răsadului. După transplantare, în spații protejate sau în câmp, pe frunze apar pete circulare, cenușii-brunii, cu zonalități concentrice numite și "pete țintă". Petele, la început mici, se extind concentric, pot atinge 2 cm în diametru și prezintă un inel galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru, iar țesuturile se brunifică, se subțiază și uneori se rup
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Acest atac poate produce încetiniri în creșterea sau chiar ofilirea și uscarea răsadului. După transplantare, în spații protejate sau în câmp, pe frunze apar pete circulare, cenușii-brunii, cu zonalități concentrice numite și "pete țintă". Petele, la început mici, se extind concentric, pot atinge 2 cm în diametru și prezintă un inel galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru, iar țesuturile se brunifică, se subțiază și uneori se rup, frunzele prezentând perforații (fig. 107). În condiții de umiditate ridicată, boala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la desfrunzirea înainte de vreme și oprirea din creștere a fructelor, ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii de la plantă la plantă, de la un etaj de frunze la altul, se face prin intermediul sporilor duși de vânt sau de picăturile de apă. Temperatura cuprinsă între 2-35șC și umiditatea atmosferică de 100 % sunt condiții favorabile atacului. Transmiterea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cele coapte de la baza plantelor, care au venit în contact cu solul sau pe care au ajuns particule de sol după ploile repezi, prezintă pete circulare mici, brune, ușor adâncite, de 0,5-0,7 cm. Pe pete se observă zonalități concentrice de culori diferite brune-deschis și brune-închis (fig.103-b). Pe fructele coapte, zonele atacate au culoarea brun-roșiatică, înconjurate de o zonă brună roșcată în care țesuturile sunt moi și cu epiderma crăpată. Ciuperca poate ataca și rădăcinile, producând ofilirea plantelor tinere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la baza tulpinii, urmată de putrezirea țesuturilor și moartea plăntuțelor. Pe frunzele bazale ale plantelor mature apar pete măslinii, de 1-24 mm, bine delimitate, ce devin în scurt timp de culoare brună. Pe fața superioară a petelor se observă zonalități concentrice, iar pe fața inferioară a frunzei în dreptul petelor apar puncte mici, negre. Țesuturile afectate se brunifică și cad, așa încât frunza apare perforată. Atacul pe fructe este rar întâlnit și se manifestă prin pete brune, circulare sau ovale, dar fără fructificații
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formă neregulată, de 1-2 mm în diametru, situate în special în apropierea solului. Când zonele afectate devin circulare, răsadul se ofilește și se usucă. Frunzele atacate prezintă pete mari, de 4-24 mm, circulare, brune, pe suprafața cărora se observă zonalități concentrice. Țesuturile afectate se brunifică, se sfâșie și frunzele apar perforate. Fructele situate la baza plantei pot fi atacate și prezintă pete mari, neregulate ca formă, cu țesuturile ușor cufundate și acoperite de un puf catifelat, brun-negricios, alcătuit din fructificațiile ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la începutul vegetației, plantele se pot usca. Pe fructe apar pete mari, circulare (1-2 cm în diametru), galbene, apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se acoperă cu un mucegai roz, reprezentat de fructificațiile ciupercii ce apar în cercuri concentrice (fig. 118-b). Țesuturile în curs de descompunere vor fi invadate de ciuperci saprofite care, vor continua deprecierea fructelor, mai ales dacă umiditatea atmosferică se menține ridicată. Transmitere răspândire. Ciuperca evoluează mai ales în condiții de umiditate atmosferică ridicată și la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele infectate, apar pete mici de decolorare, de 1-2 mm, care se pot uni și ajung până la 1 cm în diametru sau chiar mai mult. Petele sunt înconjurate de un inel galben, iar pe suprafața lor, după brunificare, apar zonalități concentrice cu fructificațiile ciupercii. Pe tulpini, lăstari și fructe, în dreptul petelor brune se constată că țesuturile sunt puțin cufundate. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de miceliu în resturile vegetale și chiar în semințe; poate rezista și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
caracteristică soiului, prin apariția unor pete brunii, circulare de câțiva centimetri în diametru. Deseori țesuturile parazitate prezintă o ușoară adâncire, iar la suprafață, se constată prezența fructificațiilor sub forma unor puncte mai închise la culoare, ce sunt așezate în inele concentrice. Pe măsură ce petele circulare de țesut brun se măresc, se formează alte inele punctiforme, lagăre (fructificații) cu spori. De obicei, putregaiul nu este prea profund și nici nu cuprinde întreg fructul ca în cazul atacului de monilioză. Fructele puternic atacate se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și cuprind pulpa în profunzime. În scurt timp, fructul putrezește aproape în totalitate, deseori căzând de pe pom. Dacă temperatura este ridicată și atmosfera umedă, pe suprafața fructului, în dreptul zonei putrezite, apar fructificațiile ciupercii, sub forma unor pernuțe dispuse în cercuri concentrice. Această formă de atac este cunoscută sub numele de "putregai brun". Ea poate fi confundată cu atacul de Glomerella cingulata la care însă țesuturile brunificate se adâncesc. Dacă timpul este umed, cu temperaturi mai scăzute, fructele putrezesc, se brunifică și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și fructele se maturează greu. Alteori, pe frunze apar pete mari, cenușii, de formă circulară, de până la 2-3 cm în diametru. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a întors fără înconjur la morala profetică. Dar efectele de la Palo Alto nu sînt numai morale. Putem menționa fără să le dezvoltăm aici, din pricina spațiului (vezi la acest punct Critique de la communication, Seuil, a II-a ediție, 1990), efectele undelor concentrice din ce în ce mai largi, de la boala mintală, trecînd prin relațiile culturale, efectele socio-politice, efectele în știința umană. Trimitem aici la două lucrări noi, una a lui Bateson și Ruesch, intitulată Communication et société75, cealaltă reunind documentele Colocviului de la Cerisy, organizat de Yves
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în infernul zădărniciei universale. Destin ingrat. Dar nu mai puțin vrednic de măreția lui Dante. Fiindcă înălțare și cădere se adună într-un tot. Acum e posibil ca ascensiunea să fie cădere și prăbușirea, înălțare". Înainte de a rezuma aceste substructuri concentrice, să spunem că noțiunea de "cerc dialectic" rămâne oarecum nebuloasă. Într-o notă, autorul arată că această sintagmă "nu este o metaforă, ci o metodologie" sugerată de viziunea "universului rotatoriu" eminescian. Heisenberg, Althusser, W. Závada, C. Noica și A. Marino
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
competițional-megalomane studiului, pentru care e pus în mișcare un imens angrenaj, de referințe, de cele mai surprinzătoare proveniențe, astfel încât la conectarea triumfală a dialecticii întreaga pilitură savantă, decupată de un spirit realmente informat, autoritar în decizii asociative, să se aștearnă concentric, în jurul columnei eminesciene. Așa de pildă, într-un "al doilea cerc dialectic" al studiului, consacrat universului simultan, creatorul Luceafărului este pus alături, comparat, confruntat, verificat, justificat în afinități cu Einstein ("între Kant și Einstein, Eminescu este o punte de legătură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]