3,916 matches
-
tendință spre activism: „Am impresia că un număr mare de persoane prezintă, cu puțin după perioada de doliu, o creștere a libidoului. Aceasta se manifestă printr-o nevoie sexuală accentuată și pare să conducă - la scurtă vreme după deces - la conceperea unui copil” (în N. Abraham și Torok, 1973/1987). Iar Freud își trimite amicul la „Doliu și melancolie” (1917b/1968). Exempletc "Exemple" Pentru a ilustra activismul în scop defensiv, să începem prin a examina cazul lui Jean, prezentat de Jacquet
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de audit trebuie să aibă o relație specială cu auditul intern, care are o expertiză dominatoare în asistarea aplicării sistemului de control intern pentru o organizație. În aceste condiții, auditul intern poate asista comitetul de audit să înțeleagă utilitatea și conceperea modelelor de control intern, pe care se poate baza orice perspectivă a controlului intern și pe care le poate recomanda Consiliului de administrație. Responsabilitățile și scopurile comitetului de audit intern și ale auditorilor interni sunt strâns legate în mai multe
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
politicile și standardele impuse organizației și reprezintă „ochii și urechile” managementului executiv, comitetului de audit și ale Consiliului de administrație. În același timp, auditul intern trebuie să ofere managementului general o consiliere obiectivă care să includă managementul riscurilor, modul de concepere a sistemului de control intern și aderența la politicile, procedurile și codurile de conduită etică ale organizației. Directorul de audit intern trebuie să dețină resursele suficiente pentru a susține și crește experiența personalului și posibilitatea de utilizare a unor metodologii
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
generală, managementul trebuie să implementeze bune activități de control prin luarea în considerare a următoarelor aspecte<footnote Ibid., pp. 90-91. footnote>: determinarea necesității controlului. Managerii trebuie să fie capabili să izoleze o situație în care este necesar un control specific; conceperea controlului adecvat. Odată ce a fost determinată necesitatea controlului, managementul trebuie să stabilească, într-o manieră adecvată, implementarea acestuia; implementarea controlului. Managerii sunt, ulterior, legați prin datorie să se asigure că procesele de control sunt implementate cu atenție; verificarea gradului de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
a managerilor și evaluarea sistemului de control intern dacă aceștia nu au fost implicați în crearea și implementarea lui. Desigur, acest lucru nu înseamnă că managerii nu pot apela la consiliere externă din partea unor specialiști care să-i ajute în conceperea și îmbunătățirea propriilor controale interne. Monitorizarea este un proces care evaluează calitatea performanței sistemului în timp și este realizată prin activități de supervizare continuă, evaluări separate sau prin combinarea celor două. Monitorizarea continuă se realizează în cursul efectuării operațiunilor și
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
privind eficiența controlului într-o organizație. Recomandările favorizează un model pe care toate persoanele din organizație îl pot utiliza pentru a-și implementa, evalua și modifica propriul control intern. Cu toate acestea, recomandările nu favorizează directive detaliate cu privire la modul de concepere și funcționare a unei organizații. Un control eficace contribuie la succesul unei organizații în diverse modalități: persoanele își pot exprima opiniile și utiliza propria lor creativitate, gestionând riscul unor acțiuni inadecvate; persoanele dispun de suplețea necesară pentru a se adapta
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
intern”, traducere aparținând Ministerul Finanțelor Publice, pe baza acordului IFACI, în cadrul unui proiect PHARE, București, 2004. footnote>: a) controlul este realizat de persoane din toată organizația, inclusiv Consiliul de administrație, conducerea și ceilalți membri ai personalului Persoanele sunt responsabile cu conceperea, implementarea, monitori zarea și păstrarea controlului, afectat de numeroși factori organizaționali care influențează motivația și comportamentul persoanelor; b) persoanele care sunt responsabile, individual sau în echipă, de realizarea obiectivelor, trebuie sa fie responsabile și de eficacitatea controlului care contribuie la
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
durata medie a mandatului unui ministru este puțin superioară unui an. Doar o treime din durata legală a unui mandat ministerial este astfel acoperită de mandatele de facto. Introducerea principiului partizan În alcătuirea cabinetelor permite diferențierea unor modele distincte de concepere a rolului personalului guvernamental. Cabinetele care au fost cel mai stabile ca durată sunt cele organizate de către partidul succesor PDSR - PSD. De altfel, acestea sunt singurele care au reușit, până În prezent, realizarea unor mandate complete (vezi tabelul 1). Cu toate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pot fi comerciale sau necomerciale. În multe cazuri, stabilirea încadrării unei activități în rândul serviciilor sau a produselor se face după criterii practice, uneori convenționale Realizarea unei cărți parcurge o etapă de activități considerate servicii, cum ar fi cea de concepere și realizare a manuscrisului, iar tipărirea este o activitate industrială din care rezultă produsul-carte. Energia electrică nu este considerată ca fiind rezultatul unei activități de servicii. Întreaga activitate economică, realizată astăzi, se grupează în trei mari sectoare: primar, secundar și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
confruntării îl ia cultivarea relației; asimetria de informație va fi abandonată în favoarea dialogului deschis. În societatea de rețele, marketingul este în principiu digital, nu ține seama de spațiu și timp, este interactiv orientat către dialog, puternic relaționat cu faptele, iar conceperea prestațiilor pe piață este îndreptată în mod direct către clienți. Tehnologia informațională de astăzi oferă posibilități limitate în manipularea datelor. Sistemele multor întreprinderi se limitează la planurile corespunzătoare datelor de obiect și de atribut. Posibilitățile de a reprezenta ușor planuri
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
stabilirea unui planning amănunțit. Pentru Curtis MacDougall (1982, p. 43), ancheta implică mai multe faze: concepție, studiu de fezabilitate, decizie (da sau nu), plan de bază, cercetare, evaluare, decizie (da sau nu) - interviu-cheie, evaluare finală, decizie finală (da sau nu), conceperea și elaborarea textului. Aflată într-un mediu concurențial acerb, presa americană pune un accent sporit pe protecție. În principal, se urmăresc două aspecte: protecția în interiorul ziarului, pentru a evita eventuale scurgeri de informații și protecția în fața unui posibil cotraatac din partea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
determinări artificiale și devine unul de geneză. (Manolescu, 2003, p. 85) Mergând pe această logică, se ajunge la confuzii ale diferitelor planuri ale realului sau la confuzii identitare, individul nemaiștiind la ce „lume” este racordat. Sunt mai multe moduri de concepere a cyberspațiului cultural. Într-o recentă luare de poziție (Featherstone, Burrows, 1996, pp. 5-7; vezi Manolescu, 2003, p. 98), se afirmă coexistența a trei ipostaze: cyberspațiul barlovian, realitatea virtuală și cyberspațiul gibsonian. Cyberspațiul barlovian își extrage denumirea de la John Barlow
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și obiectivelor acestuia; abilități de comunicare și relaționare față de un public prin definiție multinivelar, eterogen ca vârstă, ca posibilități și interese; stăpânirea unui evantai de metode didactice de resemnificare și interpretare a informației transmisă de suportul de curs; aptitudini de concepere și creare a unor situații evaluative și autoevaluative, altele decât cele explicitate la nivelul corpului cursului (tipărit sau sub formă digitală); competențe de consiliere și orientare postînvățare (profesională, educațională, social-culturală). Consemnele asupra muncii în comun fie sunt prescrise de educator
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
procesul de predare-învățare. Principiul validității conține următoarele subprincipii: Coerența internă Conținuturile și materialele sunt bine construite, cu o consistentă interrelaționare între părțile lor. Prezentarea, explicațiile, activitățile practice, exercițiile, modalitățile de evaluare și de feedback etc. sunt interrelaționate coerent. Unitatea metodologică Conceperea conținutului suportului curricular, selecția activităților și exercițiilor reflectă premise metodologice valide. Caracterul unitar și coerent al textului Suportul curricular este unitar sub aspectul limbajului și stilului. Textele autentice citate sunt relevante, iar adaptarea textelor respectă principiile logice și deontologice. Integritatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
realiza scopul cursului? Indicatori: cursul a fost revizuit de experți în ceea ce privește conținutul și designul? cursul este regândit în mod curent (updatat) în ceea ce privește conținutul și aspectele tehnice? dacă acel curs va fi utilizat de instructori care nu au luat parte la conceperea lui, e posibilă modificarea sa? dacă da, a cui permisiune este necesară înainte să se recurgă la modificare? 5.6. AEL - un exemplu de platformă de tip e-learning Ministerul Educației și Cercetării din România împreună cu SIVECO România au dezvoltat, începând
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pe toate treptele instruirii. Verhaigen consideră că pentru însușirea unui comportament psihomotor trebuiesc parcurse următoarele etape: ¾ Imitarea unui model ¾ Utilizarea judicioasă a conduitelor motorii însușite ¾ Adaptarea la situații noi ¾ Automodificarea conduitelor motorii pentru o mai bună adaptare la calitățile personale ¾ Conceperea unor conduite motorii noi. În viziunea lui, imitarea este echivalentul primului nivel al obiectivelor cognitive, respectiv cunoașterea. În imitare, o parte considerabilă din succes depinde de calitatea percepției. Ea poate fi alterată uneori de rapiditatea execuției de unele imperfecțiuni motorii
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
cu atât „traducerea” lor în practică devine mai dificilă. Pe de altă parte, cu cât formulările devin mai concrete, cu atât mai mare se dovedește pericolul oferirii unor „rețete” gata făcute pentru a fi aplicate direct. Aceasta deoarece, după cum știm, conceperea și stabilirea unui program de pregătire trebuie corelat cu situațiile individuale de care ne lovim. Suntem convinși că există multe alte posibilități de dezvoltare sau de îmbunătățire a pregătirii fizice în domeniul înaltei performanțe de nivel mondial. Acesta este motivul
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
produsele școlii (număr de absolvenți, număr de clase, cantitatea de cunoștințe acumulate etc.) și crește semnificația calității proceselor (construirea de structuri mentale flexibile, capacitatea de a rezolva probleme etc.); - combaterea ierarhizărilor disciplinare, cât se poate de vizibile în modul de concepere a curriculumului. Este vorba despre ceea ce precizam și mai devreme: întărirea statutului științelor despre om și societate; - prăbușirea idealului educațional iluminist și a modelului uman asociat. Elevul văzut ca „bibliotecă ambulantă”, depozitar de cunoștințe din toate domeniile, devine elevul cu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
precedente cauzale, ce apare în procesul educațional și afirmă caracterul teleologic al acestuia; - posibilitatea/necesitatea unei didactici situaționale, care depășește caracterul rigid al rețetelor în favoarea unei abordări în situație, mai aproape de multitudinea factorilor care pot interveni în procesul educațional; - riscul conceperii elevului, dar și a sistemului de învățământ în ansamblu ca o cutie neagră, după principiul că anumite intrări conduc în mod necesar la anumite rezultate, previzibile în totalitate. Se poate întâmpla însă ca o extrem de mică variație a unei intrări
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
exemple de probleme sau provocări cu care se confruntă lumea contemporană și care fac obiectul eforturilor transdisciplinare. Complexitatea și dinamismul extrem cu care evoluează aceste probleme le fac să scape din aria de mobilitate redusă și formalizare excesivă a disciplinarității. Conceperea cunoașterii ca praxis, ca activitate angajată social și pusă în sprijinul fundamentării unor decizii cu impact larg poate sugera conceperea în aceeași manieră a curriculumului. Apar aici implicații vizibile în ceea ce privește condițiile de posibilitate a unei științe „libere de valori”... e
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
extrem cu care evoluează aceste probleme le fac să scape din aria de mobilitate redusă și formalizare excesivă a disciplinarității. Conceperea cunoașterii ca praxis, ca activitate angajată social și pusă în sprijinul fundamentării unor decizii cu impact larg poate sugera conceperea în aceeași manieră a curriculumului. Apar aici implicații vizibile în ceea ce privește condițiile de posibilitate a unei științe „libere de valori”... e) Controlul calității aduce, la rândul său, o schimbare de accent de la judecata expertă și validarea academică la raportarea la efectele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
socialului, opțiunea logică rămâne integrarea disciplinelor. Figura 2. De la context la cunoaștere Devin evidente în acest context legătura strânsă dintre epistemologic și social în generarea cunoașterii transdisciplinare și, așa cum vom arăta mai târziu, impactul acestei transformări din două direcții asupra conceperii educației și curriculumului. Datorită nevoilor cognitive și sociale, organizarea cunoașterii se raportează la un alt tip de criterii: se trece de la criteriile legate de structura logică/cronologică/epistemologică a disciplinei la articulările temporare, orientate pe rezolvarea de probleme. Cunoașterea renunță
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
să descopere, mai devreme sau mai târziu, ideea de valoare, tocmai pentru a putea depăși dificultățile propriului lor relativism științific”, aprecia George Uscătescu (1987, p. 53). Întrucât valoarea este un principiu ordonator inevitabil, atât la nivel individual, cât și social, conceperea oricărei activități umane care să transgreseze raportarea la valori și impregnarea axiologică a demersului în sine devine problematică. Relativismul absolut s-a dovedit a fi la fel de contraproductiv ca obiectivitatea absolută. El a fost o reacție de contrabalansare care, potrivit și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
integrării. Abordarea de tip transdisciplinar tinde progresiv către o „decompartimentare” completă a obiectelor de studiu implicate. Fuziunea cunoștințelor („cunoașterilor”, fr., savoirs) specifice diferitelor discipline conduce la emergența unor noi câmpuri de investigație, la dezvoltarea unor proiecte integrate sau chiar la conceperea unor programe de cercetare conforme cu noua paradigmă. Transdisciplinaritatea reprezintă „punerea în act” a unei axiomatici comune pentru un ansamblu de discipline. Prin gradul său de complexitate, abordarea transdisciplinară le înglobează pe cele anterioare, propunând un demers bazat pe dinamica
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și a unor competențe transversale și transferabile, legătura cu experiențele cotidiene ale elevilor și cu contextul în care ei trăiesc sunt câteva repere ce ar putea face învățarea mai plăcută și mai eficientă. Temele cross-curriculare propun depășirea manierei clasice de concepere a curriculumului, centrată pe primatul disciplinelor formale, în favoarea unei viziuni constructiviste, care transcende limitele rigide ale obiectelor de studiu. Apariția temelor cross-curriculare are așadar o dublă sursă: evoluțiile specifice teoriei și metodologiei curriculumului și ale teoriilor despre învățare și nevoile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]