1,143 matches
-
considerare interacțiunea interculturală sau reacția față de produsele create într-un context cultural diferit. în concluzie, "cultura" este formată din diferiți factori subiectivi, care sînt împărtășiți de un anumit grup și care acționează ca un cadru interpretativ al comportamentului (Dahl, 2005). Conceptualizarea culturii presupune, așadar, un travaliu dilematic considerabil. Un mod eficient de a lămuri sfera noțiunii acestui concept ne impune să apreciem disponibilitatea "culturii de a fi pentru societate ceea ce memoria este pentru individ" (Kluckhohn, 1954, apud Triandis, Suh, 2002, p.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1993, pp. 9-34, 151-153; Segall et al., 1999, pp. 273-298; Shiraev, Levy, 2004, pp. 295-318). Prin urmare, postulate "de la sine înțelese" nu pot fi apreciate ca fiind plauzibile și această contrarietate are în vedere nu numai problemele empirice, ci și conceptualizarea comportamentelor sociale, a contextelor ce construiesc înțelesul conduitelor colective. Perspectiva etnocentrică, care susține implicit faptul că experimente, precum cele nord-americane, dacă ar fi aplicate în culturi diferite, ar trebui să conducă la rezultate identice, se cuvine, așadar, abandonată. într-un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale scalei unidimensionale sînt opuse, deci exclusive, sau reprezintă tendințe independente. Au existat anchete de teren care atestau că ambele orientări pot exista simultan în aceeași persoană (Singelis et al., 1999; Kashima et al., 2002), iar analiza factorială a sugerat conceptualizarea dimensiunilor individualism-colectivism ca factori independenți. 7.2. Relația individualism-colectivism și independență-interdependență 7.2.1. Planul psihologic: structuri independente interdependente Independența și interdependența reprezintă, după cum am amintit în capitolul referitor la formarea identității, două trăsături distincte ale sinelui, prima referindu se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
termeni asemănători celor propuși de Kluckhohn, S. Schwartz (1994, p. 21) a definit valorile ca "idealuri transsituaționale, dezirabile social, de importanță variabilă, care acționează ca principii călăuzitoare în viața unei persoane sau a unei entități sociale". Un alt gen de conceptualizare se referă la definirea valorilor din perspectiva trăsăturilor de personalitate. Conform acestei abordări, anumite trăsături de personalitate determină individul să aspire spre anumite valori. Bunăoară, o personalitate autoritară va fi autoritară în toate domeniile ei, iar anxietatea ca trăsătură de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o personalitate autoritară va fi autoritară în toate domeniile ei, iar anxietatea ca trăsătură de personalitate va determina subiectul individual să adopte valori conservatoare, care să-i confere siguranță. Van Deth, Scarbrough (1998, p. 34) aprecia că acest tip de conceptualizare reprezintă o supraindividualizare a conceptului de valoare și o abordare reducționistă a valorilor. în primul rînd, domeniul axiologic este foarte variat, iar definirea și esența valorilor nu depind exclusiv de caracteristicile personale ale indivizilor. în al doilea rînd, dacă susținem
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile nu pot fi observate direct, ne vom orienta atenția spre studierea relației dintre valori, atitudini și comportament.în cadrul problematicii valorilor, relația dintre valoare și atitudine a fost cea mai controversată, în primul rînd din cauza elementelor care stau la baza conceptualizării celor doi termeni. Meg Rohan (2000, p. 5), pentru a diferenția noțiunile, a propus următoarea distincție: atitudinile se referă la evaluări ale unor entități specifice, pe cînd valorile sînt principii transsituaționale abstracte. într adevăr, atitudinile se consideră a fi constituite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nivel colectiv, pe de o parte, și valorile individuale, care acționează în comportamentul cotidian, pe de altă parte, sînt interconectate, deși cauzalitatea reciprocă reprezintă un subiect încă în dezbatere. 9.8. Valorile culturale Așa cum am subliniat deseori pe parcursul acestei cărți, conceptualizarea culturii mobilizează un demers complex, nu de puține ori contradictoriu, care se reunește însă în jurul categorizării sale ca acel set de resurse subiective ce include ceea ce a fost funcțional în experiența societății, transmis intergenerațional. întocmai cum la nivel individual valorile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
hainelor, făcând legătura cu concepția lui William I. Thomas despre modestie. De asemenea, merită remarcată analiza contribuției lui Herbert Spencer la abordarea științifică a modei. Autoarea apreciază că lucrarea The Principles of Sociology de Herbert Spencer inițiază teoria imitației și conceptualizarea naturii modei ca imitație. Cu subtilitate și totdeauna bine documentat, autoarea analizează contribuțiile lui Wilhelm M. Wundt (pudoarea și vestimentația), Ernest Grosse (înclinația naturală a oamenilor spre înfrumusețare), Edward Westermarck (motivația sexuală a îmbrăcămintei), Knight Dunlap (funcția vestimentației de protejare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai întâi organele sexuale a constituit argumentația de bază a teoriei care poartă denumirea de "teoria comportamentului modest sau teoria pudorii". Voi prefera însă să comentez aceste presupoziții sub titlul de "teoria comportamentului modest", păstrând în acest fel terminologia și conceptualizarea lui Charles R. Darwin (1872/1967, 192). Modestia, consideră Charles R. Darwin, include stări psihice foarte diferite, declanșate în principal în prezența altora, fiind relaționate unor prescripte morale care privesc "comportarea în prezența altora sau față de alții" (Ch.R. Darwin 1872
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ar putea să explice comportamentele recurente într-un anumit tip de societate. Însă cea mai specifică trăsătură a acestora, după cum precizează Herbert Spencer, este funcția simbolică, de exprimare a statutului într-o anumită societate. Lui Herbert Spencer îi datorăm prima conceptualizare a fluctuațiilor vestimentare în termeni de fenomen social, mai exact autorul recunoaște principiul dinamic al modei ca factor explicativ pentru societatea timpului său. "Așa cum se manifestă acum, moda este o formă de control social analogă guvernării constituționale, făcând vizibil compromisul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
l'imitation (1890) a lui Gabriel Tarde (1843-1904). Începând cu Herbert Spencer, Gabriel Tarde, Georg Simmel și continuând cu încercările contemporane de dezvoltare a teorie imitației (G. McCraken, 1985; I. Welch et al., 1992), o tradiție sociologică și-a asumat conceptualizarea naturii modei în termeni de imitație, fapt care este cunoscut sub numele de teoria trickle-down, asupra cărei voi reveni în capitolele următoare. 1.2.4. Wilhelm M. Wundt: efectele sentimentelor sociale Pentru Wilhelm M. Wundt (1832-1920), unul dintre gânditorii care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
apariția vestimentației. Este vorba de ideea înclinației naturale a oamenilor spre înfrumusețare și ideea atracției sexuale, ambele lansate sub influența lucrărilor lui Ernst Grosse (1862-1927) și a lui Edward Westermarck (1862-1939). Deoarece punctul comun al acestor două aserțiuni constă în conceptualizarea vestimentației și ornamentării corpului ca mijloace de împodobire care fie evidențiază frumusețea, fie amplifică impulsurile erotice, aceste au fost grupate în studiile despre moda vestimentară sub denumirea de teoria înfrumusețării (adornment theory). Etnologul german Ernst Grosse (1862-1927) a pus în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
schimbarea stilurilor îmbrăcămintei, care ar putea fi deranjați dacă sărăcia sau o lege somptuară le-ar interzice să se conformeze acestora (A.L. Kroeber, 1948, citat de M.J. Horn, 1968, 3). Cercetările lui Alfred L. Kroeber menționate anterior au fundamentat conceptualizarea modei vestimentare în termeni de ciclicitate. Surprinzător, aceste contribuții lipsesc din lista consemnărilor științifice ale modei vestimentare. De exemplu, recenta lucrare Encyclopedia of clothing and fashion (2005), care se dorește a fi o contribuție marcantă a diferiților analiști la noile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
publicației internaționale Fashion Theory. The Journal of Dress, Body and Culture, publicație dedicată abordării culturale a modei. După cum declara Valerie Steele, redactorul-șef și directoarea muzeului The Museum at the Fashion Institute of Technology din New York, echipa editorială pledează pentru conceptualizarea modei "ca o construcție culturală de reprezentare a identității" (V. Steele, 2005, xvii). Astfel, în cercurile academice apar cu pregnanță dezbateri prospective asupra acestui nou domeniu de studiu, conținute în volume colective coordonate de cercetătorii afiliați revistei menționate (J. Entwistle
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
appearence) se referă la acei stimuli care ne informează despre statutul social al performerului. În acest context, vestimentația este parte componentă a prezentării scenice a comportamentului expresiv; un "obiect" component al "feței personale" (personal front) . Într-o lucrare care valorifică conceptualizările din sociologia dramaturgică, The Social Psychology of Clothing. Symbolic Appearance in Context (1997), Susan B. Kaiser folosește un exemplu elocvent pentru a clarifica noțiunea de "înfățișare", invitând cititorul să își imagineze o fotografie cu el însuși într-un cadru fotografic
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modelor, fie cu atitudinile și comportamentele de consum, de acumulare a unor comodități, accesorii și bunuri materiale. Dar care sunt notele definitorii ale fenomenelor de modă? Voi recurge la o expunere cronologică a definițiilor pentru a putea surprinde inovațiile în conceptualizarea modei. Emory S. Bogardus (1882-1973), primul președinte al Societății Americane de Sociologie, sublinia în cadrul unei lucrări din perioada clasică a psihosocilogiei, Essentials of Social Psychology (1918), că moda reprezintă "un mod de a gândi sau de a acționa în favoarea căruia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fi considerată o formă de comportament colectiv. Argumentele autorilor citați anterior privind motivațiile comportamentelor dictate de modă respectiv cursa pentru status social, pentru diferențiere individuală și de clasă, pentru loisir și consum ostentativ au reprezentat un punct de referință în conceptualizarea modei ca tip de comportament irațional și spontan. În general, obișnuim să asociem adjectivul "colectiv" numeroaselor activități și comportamente umane realizate de un ansamblu numeros de indivizi. Însă în abordările sociologice, asocierea acestui adjectiv conceptului de "comportament" nuanțează sensul, subliniindu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a confirmat. De asemenea, cu cât asociațiile studențești din campusuri erau mai numeroase, cu atât probabilitatea apariției teribilismelor era mai ridicată. Pornind de la aceste rezultate, Benigno E. Aguirre, Enrico L. Quarantelli și Jorge L. Mendoza (1988) au atras atenția asupra conceptualizării improprii a teribilismelor drept forme de comportament colectiv iraționale, impulsive sau ciudate (idem, 569). Experimentul autorilor citați demonstrează că a defila fără haine în campus nu reprezenta o practică nouă în anumite grupuri de tineri din societatea americană a acelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
studii care au construit prezumții în conjuncție cu variabila contextuală sunt ilustrative în acest sens. 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social Analizând rolul contextului social în comunicarea nonverbală, Loredana Ivan (2009, 66) se pronunță asupra conceptualizării multidimensionale a noțiunii de "context social", urmând modelul teoretic al lui Peter Hartley (1993): mediul (fizic și social) și structura socială (norme, reguli și relații sociale) sunt principalele elemente din structura noțiunii de "context social". Revizuind o serie de experimente
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Studiul a confirmat ipoteza inițială, potrivit căreia purtătorii de echipamente de culoare neagră au o probabilitate ridicată de a performa comportamente agresive. Dat fiind că unele jocuri sportive implică dominanța fizică ca un criteriu de eficiență competițională, autorii susțin o conceptualizare flexibilă a sinelui, observație subliniată de altfel și în lucrările lui Ervin Goffman (1959) și Gregory Stone (1962), anume că unor situații și roluri diferite le corespund identități diferite. Dacă efectul culorii negre și al ținutelor standard a înregistrat asemenea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
De asemenea, se poate observa însă, că de la primele programe, unde informațiile date elevului erau cele care conduceau logic la aflarea răspunsului, fără ca prin acest lucru elevul să primească și (meta)terminologia lingvistică, singura capabilă să ordoneze și să genereze conceptualizări tot mai complexe la nivelul intelectului copilului, în „programele” aduse în discuție pentru „atribut”, elevul nu mai primește nici o informație, se trece direct la întrebare, iar răspunsurile fac apel la o cunoaștere dobândită în mod tradițional deci reproductiv. Asistăm deci
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
paratextualitate, de contratitlu, de motivarea operei de artă, compozițională, anticipativă, realistă, estetică, de motivul indumentului, de cronotop, interfață, acronie, soteriologie, topos, exitus ș. a. Autorii citați pentru a susține cu argumentul autorității și prestigiului cele susținute, justificîndu-se indirect gradul înalt de conceptualizare sunt: W. C. Booth, Rousset, Starobinski, Proust, W. Kayser, Stanzel, R. Barthes, Joop Sintwelt, V. I. Propp, Antti Aarne, M. Butor. G. Genette, N. Manolescu, Northrop Frye, Norman Friedmann, Boris Tomasewski, I. M. Lotman, M. Bahtin, V. Sklovski, G. Durrant, Roger
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
psihologie socială a muncii (Laboratorul de Personalizare și Schimbări Sociale) de la Universitatea Toulouse-Le Mirail. Curie, Baubion-Broye și Hajjar au stat la originea acestei orientări de cercetare care a fost apoi îmbogățită considerabil prin munca de echipă (Baubion-Boye, 1998). O primă conceptualizare a noțiunii de sistem de activități a fost propusă de Curie et al. (1986, 1987). Ne vom mărgini să o contextualizăm fără a o prezenta detaliat. Ea prelungește, în primul rând, o muncă de cercetare asupra modurilor de viață ale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
este în afara muncii. În plus, aceste relații nu decurg mecanic din situație: ele traduc "modelul de viață" al subiectului care acoperă proiectele și anticipările lui, sistemul lui de valori și de reprezentare. Subiectul devine un actor cu drepturi depline. Prima conceptualizare a noțiunii de sisteme de activități însoțește totodată o reflecție asupra modului în care au fost privite, în literatura de specialitate, relațiile dintre muncă și viața din afara muncii (Gadboi, 1975; Curie și Hajjar, 1987). Ea urmărește să regândească diferit aceste
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
este refuzată, fapt ce conduce la plasarea interdependențelor dintre diferitele domenii ale vieții (familie, muncă, viață personală, viață socială) în centrul analizei. Putem prezenta rezumat concepțiile modelului sistemului de activități integrând evoluțiile pe care le-a cunoscut el de la prima conceptualizare din 1987. Ne vom inspira, parțial, din prezentările făcute de Curie și Dupuy (1994) și Hajjar (1995). • Activitățile îndeplinite de subiecți în diferite domenii ale vieții (familie, muncă, viață personală, viață socială) nu pot fi izolate unele de altele, deoarece
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]