2,030 matches
-
Biserica Romano Catolică s-au îmbunătățit în mod semnificativ în timpul regimului lui Mussolini. În ciuda atitudinii anticlericale de la începutul carierei sale politice, Mussolini a făcut după 1922 o alianță cu partidul catolic Partito Popolare Italiano. Mussolini a negociat cu Papa un concordat - Tratatul de la Lateran - care asigura suveranitatea Vaticanului. Negocierile au fost greoaie la început. Vaticanul și regimul fascist s-au angajat în dispute asupra conținutului tratatului și asupra consecințelor lui viitoare. Giovanni Montini (viitorul papă Paul al VI-lea), a avut
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
care asigura suveranitatea Vaticanului. Negocierile au fost greoaie la început. Vaticanul și regimul fascist s-au angajat în dispute asupra conținutului tratatului și asupra consecințelor lui viitoare. Giovanni Montini (viitorul papă Paul al VI-lea), a avut îndoieli asupra valorii concordatului și a capacității lui de a asigura suveranitatea Vaticanului spunând: „Dacă libertatea Papei nu poate fi garantată de credința puternică a unui popor liber și în mod special de poporul italian, atunci niciun teritoriu și niciun tratat nu vor fi
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
doi ani au fost martorii supunerii graduale și inexorabile a Papei la pretențiile regimului”. În ciuda opoziției față de natura negocierilor, numeroși italieni au considerat că un vot negativ va duce la represalii și atacuri ale fasciștilior împotriva celor care nu doreau concordatul. În cadrul plebiscitului au votat 8,63 milioane de italieni, adică 90% din totalul cetățenilor cu drept de vot. Dintre aceștia, doar 135.761 au votat cu „nu”. După aceasta, prin semanrea Tratatului de la Lateran, Italia recunoștea suveranitatea Vaticanului. În ciuda fricțiunilor
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Dar ce importanță are asta pentru Hitler? El dă ordin ca cei 81 de deputați comuniști să fie invalidați de Reichstagul care deliberează sub presiunea membrilor SA și SS, iar de la Centrul Catolic obține pe 23 martie, în schimbul promisiunii unui concordat, voturile care îi oferă puterea absolută pe timp de patru ani. Folosindu-se de acest instrument legal de desființare a libertăților cetățenești, el instalează sistematic mecanismele dictaturii. Partidele politice sînt dizolvate ca și sindicatele și sînt înlocuite de un "Front
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
poliție secretă de stat" (Gestapou)24, care devine repede celebră prin ferocitatea metodelor sale. În ciuda acestor măsuri teroriste care lovesc în primul rînd în clasa politică și în evrei, ale căror magazine sînt boicotate, regimul care semnează cu Vaticanul un Concordat ce stabilește statutul Bisericii catolice, pare să se bucure la sfîrșitul lui 1933 de un considerabil consens popular. Anul 1934 va fi totuși dificil pentai noul regim. Dificultățile economice și sociale (scăderea considerabilă a exporturilor, șomajul ridicat, micșorarea salariului nominal
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
o problemă oarecum greșită. Ca să diminuăm pretextele criticii, nu putem să reducem exigențele susținerii preotului la minim? Eu cred că da. Câțiva ani în urmă s-a vorbit mult, mai ales în Franța, după suprimarea îndemnizațiilor de cult prin ruperea Concordatului (1904), despre viața comună a clerului. Și s-a vorbit chiar și în documentele pontificale despre aceasta. Mai mult decât atât, întâlnim o recomandare în favoarea ei chiar în Codul Dreptului Canonic (1917) (can. 134; vezi și Îndemnul adresat clerului de către
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dă localității Freiburg dreptul de târg. Actul de Înființare a putut fi reconstituit datorită Însemnărilor găsite la mânăstirea Tennenbach. Conrad atacă, În asediul său asupra orașului Schaffhausen, mânăstirea locului, pe care dorea s-o cucerească. 1122 Bertold III participă la Concordatul de la Worms, unde Împăratul Heinrich V și papa Calixt II renunță la conflictele legate de Învestitură. Bertold III moare la scurtă vreme după ce se căsătorește cu Sophie de Bayern, din neamul Welfilor, Într-o Încăierare În apropiere de Molsheim, În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu Sfântul Scaun, motivele trebuind să vizeze în principal „uneltirile contra ordinii sociale și așa zisele activități dușmănoase”; persoanele care puteau fi implicate fiind ușor de găsit în acea perioadă. De altfel, încă din 17 iunie 1948 fusese denunțat, unilateral, Concordatul dintre Sfântul Scaun și România, urmat de expulzarea nunțiului apostolic Patrik O'Hara. Totul era pregătit și putea începe asaltul. Se înscenează un dosar de „Spionaj în favoarea Vaticanului” și încep arestările. Cum s-a produs reținerea pr. Dumitraș reiese din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să se organizeze mult mai bine. Au intrat în lumea politică și, mai ales, în țesutul social prin mii de Asociații profesionale, Case rurale, Cooperative etc. Pacificarea completă din Stat și Biserică a fost sancționată prin Pactele din Lateran și Concordatul din 11 februarie 1929. Ambientul spiritual al lui don Giovanni Calabria Nu poate fi înțeleasă pe deplin experiența spirituală a lui don Giovanni Calabria dacă nu sunt cunoscuți factorii umani și ambientali care i-au influențat formarea religioasă. Fiecare dintre
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un decret ce atesta că Congregația Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe, cu sediul la Verona, trebuia să se considere o Instituție de drept pontifical și, ca atare, avea capacitatea juridică să achiziționeze și să posede, în baza celor prevăzute de Concordatul din 1929 dintre Sfântul Scaun și Italia. Decretul, în plus, îl indica drept reprezentat legal al Congregației pe cetățeanul italian Consolaro Antonio, care avea funcția de econom general. Acest document avea doar caracter juridic civil, și nu era încă o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
activitate diplomatică pe lîngă Quirinal 203, datorată acordului italo-român, despre care voi reveni în relatarea celei de a doua șederi a mea la Roma, ca ministru, cît am fost secretar general, am cunoscut neliniștea Papei Pius al XI-lea cu privire la concordatul stabilit între Vatican și București, neliniște pe care mi-o mărturisea Nunțiul apostolic, monseniorul Dolci, ajuns mai tîrziu cardinal de Curie 204. Demnul prelat mi-a expus preocuparea Suveranului Pontif față de întîrzierea guvernului român de a prezenta concordatul spre ratificare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-lea cu privire la concordatul stabilit între Vatican și București, neliniște pe care mi-o mărturisea Nunțiul apostolic, monseniorul Dolci, ajuns mai tîrziu cardinal de Curie 204. Demnul prelat mi-a expus preocuparea Suveranului Pontif față de întîrzierea guvernului român de a prezenta concordatul spre ratificare parlamentului. Arătîndu-mă uimit de acest demers, m-am simțit obligat să-l întreb pe monseniorul Dolci dacă, în timpul șederii sale în România n-a avut curiozitatea să citească textul constituției române. Ar fi putut constata în acest caz
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
n-a avut curiozitatea să citească textul constituției române. Ar fi putut constata în acest caz că numai acordurile comerciale și de navigație erau supuse aprobării celor două camere; nu exista nici un motiv pentru a face o excepție doar pentru concordat. De altfel, presupunînd că regele ar consimți o diminuare a prerogativelor regale, ce avantaj ar trage Sfîntul Scaun dintr-o dezbatere publică care ar provoca în mod automat cuvîntări ostile din partea episcopilor ortodocși, senatori de drept, cît și din alte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
La sfîrșitul audienței, Papa mi-a spus în italiană: "Am să vă arăt ceva". Îndreptîndu-se spre fundul biroului, deschise ușile unui scrin lucrat în stilul renașterii sieneze, murmurînd într-un fel de reculegere extaziată: "Excelența Voastră vede aici adunate toate concordatele încheiate de Sfîntul Scaun cu statele de pe glob". În fața ochilor mei se etalau, bine rînduite, legate în aur și argint 206, întregul șir al acestor concordate. Într-o clipă am avut revelația: Pius al XI-lea dorise să le adaoge
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sieneze, murmurînd într-un fel de reculegere extaziată: "Excelența Voastră vede aici adunate toate concordatele încheiate de Sfîntul Scaun cu statele de pe glob". În fața ochilor mei se etalau, bine rînduite, legate în aur și argint 206, întregul șir al acestor concordate. Într-o clipă am avut revelația: Pius al XI-lea dorise să le adaoge și concordatul român, dar acesta nu era decît un document foarte scurt, de o singură filă, imposibil să fie legat, în timp ce, îmbogățit cu rapoartele către suveran
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de Sfîntul Scaun cu statele de pe glob". În fața ochilor mei se etalau, bine rînduite, legate în aur și argint 206, întregul șir al acestor concordate. Într-o clipă am avut revelația: Pius al XI-lea dorise să le adaoge și concordatul român, dar acesta nu era decît un document foarte scurt, de o singură filă, imposibil să fie legat, în timp ce, îmbogățit cu rapoartele către suveran, adresele președinților de cameră și ai senatului, etc., etc. concordatul devenea mai substanțial și, în final
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-lea dorise să le adaoge și concordatul român, dar acesta nu era decît un document foarte scurt, de o singură filă, imposibil să fie legat, în timp ce, îmbogățit cu rapoartele către suveran, adresele președinților de cameră și ai senatului, etc., etc. concordatul devenea mai substanțial și, în final susceptibil de a fi legat, putînd astfel să-și găsească locul alături de actele similare din scrinul ad-hoc... Nostalgie de fost bibliotecar, liniștit, de altfel, în cele din urmă, căci sub un cabinet liberal, domnul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a fi legat, putînd astfel să-și găsească locul alături de actele similare din scrinul ad-hoc... Nostalgie de fost bibliotecar, liniștit, de altfel, în cele din urmă, căci sub un cabinet liberal, domnul Ion Duca207 a sfîrșit prin a accepta prezentarea concordatului în fața camerelor spre ratificare. Activitatea Departamentului Afacerilor Externe 208 era în mare parte consacrată strîngerii de documente cerute de activitatea din cadrul Ligii Națiunilor, date fiind clauzele privind minoritățile. În perioada cît am fost secretar general, ne aflam în plină bătălie
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mass-media și crearea unei viziuni catolice unitare cu privire la evoluția societății. În contextul istorico-politico-social de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Biserica a urmărit înfăptuirea unei unități a catolicilor la nivelul fiecărui stat și încheierea de concordate cu diverse țări, prin care să se reglementeze juridic situația comunităților catolice de acolo (Vaticanul a vizat stabilirea unor relații diplomatice cu consecințe juridice pentru statele în care existau credincioși catolici). Această reașezare a Bisericii s-a produs atât din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru că acest fenomen al modernității a reprezentat o modalitate prin care ea a încercat să iasă din conul de umbră în care intrase odată cu căderea vechiului regim și apariția statului liberal. Stabilirea unor relații noi cu statele (politica Vaticanului privind Concordatele) a vizat o reașezare a Bisericii pe scena internațională, asumându-și sau protestând față de noile realități politico-sociale, culturale și economice. Biserica a văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă aceasta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care anticipa unificarea teritoriilor românești după Primul Război Mondial 272. După realizarea Unirii Principatelor, în cadrul eforturilor pentru recunoașterea acesteia pe plan internațional, autoritățile de la București au încercat să stabilească relații diplomatice cu Sfântului Scaun și chiar să negocieze încheierea unui concordat pentru reglementarea situației cultului catolic din România. Discuțiile dintre Vatican și autoritățile române au continuat (cu perioade mari de întreruperi) până la izbucnirea Primului Război Mondial; nu s-a ajuns însă la vreun rezultat concret. Problema Concordatului a revenit în atenția guvernului în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și chiar să negocieze încheierea unui concordat pentru reglementarea situației cultului catolic din România. Discuțiile dintre Vatican și autoritățile române au continuat (cu perioade mari de întreruperi) până la izbucnirea Primului Război Mondial; nu s-a ajuns însă la vreun rezultat concret. Problema Concordatului a revenit în atenția guvernului în anul 1918. În primăvara acelui an, într-un memoriu adresat lui Alexandru Marghiloman (președintele Consiliului de Miniștri), Theodorian-Carada insista asupra necesității încheierii cât mai urgente a unui tratat cu Vaticanul; el motiva această urgență
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că unirea Basarabiei cu România impunea o nouă reorganizare a diecezelor catolice din Moldova, iar pe de altă parte imperativul contracarării creșterii influenței maghiare asupra Bisericii Catolice din Vechiul Regat 273; mai sublinia faptul că "riscăm să nu-l căpătăm (Concordatul) mai târziu, dacă ungurii ajung mai puternici decât sunt astăzi"274. Nu s-a concretizat nimic însă până la sfârșitul războiului din mai multe cauze, printre care opoziția Bisericii Ortodoxe Române (deși unii politicieni români conștientizau necesitatea încheierii unui astfel de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
legilor de organizare ale Statului"279. După 1918, aproape toate cultele puneau problema organizării lor la nivelul întregii țări. Trebuia să se țină seama de tradițiile existente, dar și de necesitatea consolidării statului național unitar 280. În aceste condiții, problema Concordatului cu Vaticanul a reprezentat pentru politica externă a României un obiectiv prioritar. Situația Bisericii Romano-Catolice din România Mare s-a modificat în mod radical față de perioada anterioară. Dacă înainte de 1918 exista un număr de aproximativ 150.000 de credincioși catolici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Rusia, când după revoluția din 1917 și instaurarea regimului comunist s-a încercat introducerea ateismului militant și distrugerea oricărei religii și a instituțiilor religioase 285. După numeroase negocieri pe parcursul perioadei 1920-1927 (suspendate din când în când), semnarea importantului act (Concordatul) s-a produs la 10 mai 1927 la Roma; din partea românilor a semnat Vasile Goldiș, iar din partea Vaticanului, cardinalul Pietro Gasparri. Documentul a fost ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului guvern național-țărănist condus de Iuliu Maniu. "Legea pentru ratificarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]