35,112 matches
-
de pactul Molotov-Ribbentrop și de tezaur numai pentru că voi vreți să cumpărați liniștea în zonă plătind cât mai puțin, dacă se poate gratis!" N-am mai avut timp să adaug: dacă americanii ne pretind așa ceva, trebuie să ne ofere garanții concrete că faimosul tartat nu va mai fi niciodată funcțional. Adică să ne dea tot în scris că vom fi primiți în NATO în chiar ziua când vom renunța să le mai reamintim rușilor ceea ce - nu întâmplător! - nu le convine să
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
despre îmbunătățirea vieții lui. Vorbim despre bani și macroeconomie pentru a nu vorbi despre individ. El este de altfel remunerat nu cu bani, ci cu subiectul banilor și cu nesfârșite reverii finanțiste. Pentru că dacă e să vorbim despre o sumă concretă, atunci să constatăm firesc impactul ei în viața noastră. Mașini scumpe, restaurante de lux, Coasta de Azur, femei? Altă diversiune, înduioșător de răspândită. Nu, banii concreți ne-ar impune să ne vedem mai mult de sănătate, implicându-ne deci și
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
banilor și cu nesfârșite reverii finanțiste. Pentru că dacă e să vorbim despre o sumă concretă, atunci să constatăm firesc impactul ei în viața noastră. Mașini scumpe, restaurante de lux, Coasta de Azur, femei? Altă diversiune, înduioșător de răspândită. Nu, banii concreți ne-ar impune să ne vedem mai mult de sănătate, implicându-ne deci și ecologic; să ne respectăm mai mult în ceea ce privește cumpărăturile și serviciile, fiind deci respectați în calitate de clienți; să ne eliberăm de câteva complexe agresive, redobândind ceva din spiritul
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
ceva din spiritul comunitar; să ne permitem o excursie la un muzeu din oraș, vizitându-ne pe noi înșine ca orice turist; să fim atenți cu fondurile publice, spre a beneficia de un confort pentru care plătim. Să dobândim sensul concret, determinat al vieții noastre. Aceștia sunt banii reali. Ei înseamnă întotdeauna atitudini. Nu e nevoie să fii prea perspicace pentru a observa că de fapt acestea sunt cele care ne influențează viața și care, ca exigențe productive, aduc banii - nu
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
se află. 9. Eliminarea paternalismului ca argument al neimplicării guvernanților în viața comunității: raționalizarea preferată pentru un totalitarism echivalent, cel al indiferenței cinice. De cealaltă parte, sunt temeiuri să credem că o conduită punctual revendicativă a individului constituie, dincolo de rezultatul concret, o sursă de robustețe psihică și de autocunoaștere. Imobilismul lui actual nu face decât să-i întrețină și să-i adâncească angoasa multiformă care transpare în anomia socității, în cultivarea nemulțumirii ca mod de viață, în paradoxala instituționalizare a injustiției
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
altă distorsiune - nici aceasta privind acuratețea, ci, mult mai grav, funcția ei: în loc să înlesnească un contact - și un contract - eficient cu realitatea, ea țese, împreună cu altele asemenea, un gigantic ecran de proiecție pentru problemele individuale ale ,,receptorului", documentând cu date concrete plasarea în afară a unei dinamici inconștiente și a unor responsabilități nu mai mult decât personale (deși omogene la nivel statistic). Nici vorbă așadar despre o poziție tranșantă pentru rezolvarea cazurilor din presă, atâta vreme cât, dimpotrivă, acestea sunt cele care servesc
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
starea materială a României, istoria și poziția ei actuală, dar am citit un număr de poeți români: Tartler, Dinescu, Crăsnaru, Sorescu, Nina Cassian și Denisa Comănescu, printre alții. Ei mi-au colorat percepția țării. Nu știu dacă această percepție a concretului e corectă, dar pentru mine e puternică. Scrii despre 'accidentul de a fi ceea ce ești.' Ai trecut cortina de fier în Anglia. Ceea ce nu e tot una cu a spune că ești englez. Cum te-ai adaptat la țara de
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Zafiu Oralitatea și caracterul popular al limbajului sînt trăsături lingvistice deseori aplicate în analiza textelor literare și non-literare, dar care ar merita ele însele o analiză contextualizată. Dacă trăsăturile cele mai generale ale oralității sînt probabil universale, nu numai formele concrete, ci și funcțiile lor globale sînt specifice, iar evaluarea lor e cu siguranță dependentă de o anume tradiție culturală. Descrierea stilistică se transformă pe neobservate în judecată estetică, adesea printr-un clișeu al aprecierii pe care îl poate pune în
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
în greacă, apoi în franceză). într-un studiu mai vechi, Al. Duțu atribuia tradiției retorice culte, implantate pe o bogată tradiție orală și populară, răspîndirea "stilului colocvial" în scrierile românești din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Manifestarea concretă a acestui stil, care imită oralitatea spontană, are totuși puține legături cu modelele retorice (și încă mai puține cu textele folclorice). Un exemplu pentru acest tip de oralitate mi se pare cel oferit de celebra pagină care deschide (după dedicații
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
perenă, cu toate că nu tocmai des vizitată de poeții actuali, cu predilecție dedați unei unilateralizări, unei atenții acordate separat factorilor contrastanți amintiți, cînd nu ne apar drept captivi ai ironiei care descărnează actul liric, lăsînd osul gol a silogismului. Apelînd la concretul dens, la o imagistică groasă în voia căreia se lasă, Nicolae Țone beneficiază astfel de șansa unui paradoxal acces la impactul metafizic, ocultat de versificația de ,,poante", de ,,spirite" spectaculare, gen Prevert sau Sorescu. I se potrivesc vorbele lui Artaud
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
aflăm în faza în care face apel la intelectualii transilvăneni din întreaga lume, în încercarea de a-i atrage într-o mișcare amplă. Într-o fază urmatoare, Garibaldi-ul de la antipozi anunță că va pune la dispoziția comunității academice internaționale date concrete despre abuzurile adminsitrației române în Translilvania pentru a cere, desigur, un arbitraj internațional. Evident, cu scopul declarării idenpendenței Transilvaniei și, eventual, a înscăunării sale ca principe. Ce e drept, numele ar suna princiar, daca n-ar suna și a "craii
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
un fel de fanatism al tinereții, care ar putea fi considerat cumva periculos și de neagră tradiție, dacă ar fi scop în sine. Dar acest fanatism nu e filosofie de viață ca în anii '30, ci reacție la un fapt concret, ocuparea scenei publice din merite de vîrstă: "Neexcluzîndu-i pe oamenii în vîrstă, cred că actualul dinamism al societății românești pretinde altceva decît monumente prestigioase, copleșite de troienii de zăpadă ai vîrstei lor foarte înaintate. Dezbaterile autentice le-ar rezerva și
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
junele antrenor chiar în detrimentul fotbalului a făcut ce a făcut. În orgoliul lui, el n-a acceptat niciodată pe față că a greșit. S-a mărginit să-și asume ,,întreaga răspundere", ceea ce e frumos, dar retoric. Asumarea trebuia să fie concretă: am greșit acolo și acolo. În schimb, Hagi mai degrabă a explicat, în conferința de presă din 16 noiembrie, de ce a făcut ce a făcut (cu Stelea, cu Lobonț, cu cei cinci atacanți etc.) decît a dat în brînci cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
Constantin Țoiu Adagiul dreptului roman Nimeni nu este judecător în propria-i cauză, valabil din punctul de vedere juridic, în cazul unui proces concret între două sau mai multe părți, intră în contradicție cu morala, creștină în primul rând, care dimpotrivă îi lasă omului dreptul, (celălalt) de a se judeca pe sine, fiind vorba tocmai de propria sa existență, în raport, nu cu un
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
fost deja observat faptul că în română substantive abstracte sau nume de materie care în mod obișnuit au doar formă de singular își produc cu ușurință și forme de plural. Acestea corespund unui sens suplimentar al cuvîntului (desemnînd subtipuri, aspecte concrete, varietăți: bucurii, tristeți, prostii, deșteptăciuni, mătăsuri, cărnuri etc.) sau doar unei nuanțe stilistice - de exemplu de intensificare expresivă ("adînci bătrîneți", "vai de tinerețile lui", "a-și băga mințile în cap" etc.). Nu e pe deplin clar dacă sîntem în fața unui
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
va învîrti. Reprezentația nu va avea loc. Deși totul este jilav în jur, cu cîteva minute înainte de începerea spectacolului, biserica ia foc! Spectatorii pleacă, în cap cu primarul, să stingă incendiul. Vorbele lui Bruscon nu au nici o finalitate, nici o formă concretă decît aceea a delirului în sine. Acesta este spectacolul pe care-l privim. Cel finit, cel care presupune coerență, acțiune, logică, concretețe este amînat mereu, suspendat dintr-un motiv sau altul. Ca și în viață. Vorbăria devorează fapta, o înghite
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
se repetă. Mare parte par să fie chiar autobiografice, vorbesc despre experiența unui est-european aflat la Antipozi, în Noua Zeelandă. Un est-european cu preocupări ezoterice, un universitar în domeniul antropologiei, un spiritualist și un scriitor. O mulțime de date reale, interesante, concrete. Și totuși, oricît de nude ar părea aceste date, oricît de sec ar fi ele prezentate, niciodată nu există singure, niciodată povestea nu trăiește ca atare. întotdeauna se simt, explicit sau nu, sunetele unei alte semnificații. Poate pentru că autorul lor
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
se pare extraordinar ca teatrul să bată la porțile unui spital, iar acestea să se deschidă. Dincolo de spectacolul propriu-zis, altul avea loc în sală. Atît de aproape de mine, încît îl simțeam epidermic. Boala umilește și uniformizează, prezența morții este palpabilă, concretă, iar bolnavii par înregimentați într-un batalion unitar pentru că și lupta lor este comună. Ca și dușmanul pe care vor să-l răpună. Ceva din comportamentul acestor spectatori, din tipul de disciplină impusă ad-hoc, mă ducea cu gîndul la atmosfera
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
Cioculescu ("nesfîrșita ploaie autumnală" și "troienele de zăpadă materializează universul îndărăt, către neființa originară, către starea de indistincție a elementelor"), Perpessicius ("suflet nedezlipit de placenta haosului originar", înfiorat "de toate ecourile atavice"), Vladimir Streinu ("traiul orb al materiei, al primordialității concrete"), N. Davidescu, acesta din urmă cu o memorabilă asociere preistorică: "poezia d-lui Bacovia are, în ciuda scurtimii ei, ceva din greutatea cu care, probabil, odinioară, se vor fi mișcat uriașii Plesiosauri în nămoalele primitive, înainte de a fi dispărut". Cu justețe
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
a convențiilor romanești reciclate, ironizate, cu o mare libertate ludică și cu o evidentă plăcere a "manipulării" postmoderne: aluziile livrești sunt numeroase, intertextul funcționează productiv și spectaculos, relativizând sentimentul "realului" dar neanulându-l, căci prozatorul are un remarcabil simț al concretului, surprins și recreat în detalii semnificative, în culori și reliefuri reverberante. Și e de notat imediat amprenta discret lirică a acestor proze în care sub lejeritatea unei scriituri jucăușe transpare fondul grav al viziunii: imaginea pe care Patrick Deville o
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
Cum s-a închegat această viziune, care mi se pare a fi foarte caracteristică? Pentru că există, pe de o parte, foarte multe obiecte, pe care îndrăznesc să spun că le surprindeți cu o mare precizie și forță de sugestie a concretului, și, pe de altă parte, un puternic sentiment al vidului existențial, al faptului că toate aceste obiecte nu sunt decât un soi de măști, de suprafețe care ascund... nimicul... Nu știu dacă e ceva de crezut... Am ajuns pur și
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
vîrstei de șaisprezece ani, înscriindu-se la Academia Julian din Paris. Se așază pentru studii în atelierul lui Jean-Paul Laurens, iar, peste doi ani, în 1902, începe să frecventeze și cursurile Școlii Naționale de Arte Frumoase. Însă indiferent de spațiul concret în care lucrează, de profesori și de ateliere, tînărul student, alături de colegii săi din atelierul lui Jean-Paul Laurens (C. Ressu, J.Al. Steriadi, S. Mutzner, N.Dărăscu, J. Cosmovici, C. Petrescu și alții), se dezvoltă în climatul aristic al momentului
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
oricînd o altă descoperire o poate face total inutilă. Nu e firesc să acordăm privilegiile cuvenite Creatorilor, mai presus de Inventatori? (Se-nțelege, scriitorii și artiștii sînt Creatori, iar oamenii de știință Inventatori.) Pledoaria lui Steiner nu are un obiectiv concret. Ea nu e menită să-i alunge din cetate pe ingineri sau programatori, nici să ne convingă a da uitării nume precum Newton sau Einstein. Nu e vorba de o competiție între artiști și oameni de știință, din care autorul
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
Limba literară unică - asociată cu învățământul și cultura și identificată cu limba oficială - are o situație privilegiată, atît ca extindere, cît și sub aspectul funcțiilor sociale, în raport cu variantele locale (cu care, de altfel, interferează adeseori, în forme diverse, în funcție de circumstanțele concrete de comunicare). Rezultat al unui proces istoric complicat, puternic marcat de condițiile specifice oferite de evoluția socială și culturală a poporului care o utilizează, varianta literară (cu care se identifică limba oficială) reprezintă în societatea actuală o instituție și beneficiază
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
publicat în anul 2000 (Editurile Arc și Museum), cu sprijinul Guvernului României (Departamentul pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare) și al Fundației Soros-Moldova. Bun cunoscător "din interior" al problemelor cu care se confruntă limba română literară din Republica Moldova în condițiile concrete ale comunicării, autorul și-a conceput lucrarea ca instrument pus la îndemîna tuturor basarabenilor aspirînd la o bună stăpînire a limbii române culte. Optînd pentru modul lexicografic de prezentare - care are avantajul de a permite o consultare punctuală rapidă ori
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]