1,646 matches
-
răspundea, ‹‹codobatură››, sau alte cuvinte"12. În același sens, sora scriitorului va persevera în a-i atribui acestuia o fire veselă, ștrengară, rebelă față de previzibilul convențiilor pe care le trata drept "mofturi". Cu multă satisfacție, Eliza Vorvoreanu va descoperi o concretizare și totodată o imortalizare pertinentă a năstrușnicului frate, original adolescent întârziat în conflict cu lumea anchilozată în cutume, în personajul Ciribiș din piesa Capul de rățoi a lui George Ciprian, bunul lui prieten. În plus, atunci când va formula rezerve în privința
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un fel de autoamăgire. Nu vorbeam despre situația din Teritorii, ci despre situația din țară. Din cadrul Liniei Verzi 1. Din societatea israeliană. Teritoriile nu sunt la urma urmei decât latura noastră Întunecată. Ceea ce se petrece acolo zilnic nu e decât concretizarea procesului degenerativ În care am intrat din ’67. Dacă nu Încă dinainte. Dacă nu Încă de la Început. —Degenerativ? Întrebă Ted surprins. —Degenerativ. Degeneration. Corruption. Citim ziarele În fiecare dimineață, ascultăm știrile În fiecare zi, urmărim jurnalul În fiecare seară, oftăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
un frate. Fima aproape că folosi expresia favorită a soțului ei: Azoy. Dar se stăpâni, Întinse mâna și aproape inconștient Îi mângâie obrazul și spuse: —Continuă, Annette. Vorbeai despre Alpi. Am fost tâmpită. Oarbă. Credeam că vila cea nouă era concretizarea fericirii. Ce Încântați eram să locuim În afara orașului! De peisaj. De liniște. Serile ieșeam să măsurăm cu cât s-au mai Înălțat puieții. Apoi, când lumina Începea să pălească, ne așezam pe terasă ca să vedem cum se Întunecă dealurile. Aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Este atunci necesară examinarea gradului de delegare a competențelor decizionale către unitățile centrale, precum și a măsurii controlului de către membrii activi ai rețelei 91. În fine, consultarea, schimbul de informații, o mai bună coordonare a acțiunilor independente, cooperarea pentru formațiunea politică, concretizarea și legitimarea constituie principalele sale funcții 92. Robert Ladrech definește două dintre ele: consultarea "permite partidelor membre să trăiască într-o Uniune mai puțin nesigură"93, iar coordonarea acțiunilor "permite liderilor de partide să strîngă rîndurile la nivel internațional și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
lucru, reprezentanții liderilor au adoptat programul PSE, fără vreo opoziție fățișă. Inițiat, puțin dezbătut și adoptat la Congresul de la Milano în martie 1999, raportul Guterres este important pentru cîțiva lideri și prim-miniștri. Pentru unii, ca M. D'Alema, constituie concretizarea unei dezbateri profunde, ca și a unei politici ce depășește abordarea "structurală" în privința locurilor de muncă. Problema principală ținea totuși de punerea în practică. Perspectiva părea promițătoare, luînd în considerare că 13 guverne din 15 includeau cel puțin un partid
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
neam, limbă, cultură, istorie și tradiții comune. Obiectivul strategic al acestor raporturi, cuprins în Programul de guvernare, din 1994 viza integrarea economică și consolidarea spațiului cultural și spiritual comun. Relațiile speciale dintre cele două state independente românești se reflectă în concretizarea și permanentizarea dialogului la toate nivelurile și în încurajarea, fără rezerve, a legăturilor directe dintre agenții economici și organizațiile neguvernamentale. La inițiativa Guvernului României, a debutat și s-a intensificat conlucrarea activă pe linia Comitetelor Interministeriale dintre România și Republica Moldova
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
I.E.S.A.). La Consiliul N.A.T.O. de la Berlin din iunie 1996, s-a căzut de acord asupra necesității stabilirii I.E.S.A. și punerii în aplicare a conceptului Forțelor Operaționale Multinaționale Combinate. Au avut loc discuții între U.E.O. și N.A.T.O. privind concretizarea acestui mandat. De la intrarea în vigoare a tratatului, la 1 noiembrie 1993, U.E. a căzut de acord asupra unui număr de acțiuni comune, printre care: a) monitorizarea alegerilor din Rusia și din Republica Sud-Africană; b) acordarea de asistență umanitară în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
început pentru „Piața internă comunitară”, conform noilor dimensiuni conferite de Tratatul de la Maastricht. La 1 ianuarie 1994, debutează faza preparatorie a Uniunii economice și monetare. Textul adoptat la Maastricht sistematizează mai multe elemente cu natură juridică diferită. Tratatul contribuie la concretizarea (aprecierea) noțiunii de Uniune Europeană. Ca și alte declarații făcute anterior, se stipulează că Uniunea este „fondată pe comunitățile europene completate cu politicile și formele de cooperare stabilite prin prezentul tratat”. Tratatul de la Maastricht marchează, totodată, o etapă nouă în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
noutate: intenția de promovare a unei politici europene de apărare comună, reforme, crearea condițiilor participării la procesul decizional a majorității cetățenilor. Pentru problema integrării europene, Tratatul de la Maastricht a reprezentat afirmarea ca forță de decizie, contribuind, în același timp, la concretizarea noțiunii de Uniune Europeană, fiind o etapă nouă în consolidarea Uniunii. Uniunea politică, cea economică și monetară, întregirea pieței interne, cetățenia de uniune sunt (re)definite de Tratatul de la Maastricht. III.15. Scurtă privire asupra unor noțiuni fundamentale de drept
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de la substantivele neutre la cele feminine este o caracteristică a românei actuale. Fenomenul a fost descris de mult: Iorgu Iordan, în Limba română actuală. O gramatică a greșelilor (ed. a II-a, 1948, p. 65-67), îl explica prin nevoia de concretizare a unor abstracte și nume de materii: blănuri, mătăsuri, scumpeturi etc. Și Al. Graur a evocat extinderea lui -uri, în Tendințele actuale ale limbii române (1968: 90-92), ilustrînd-o cu zeci de exemple: bunătățuri, cerneluri, dulcețuri, ierburi etc. În unele cazuri
Singurătățuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8357_a_9682]
-
de G. Călinescu investigația psihologică și socială se realizează pe planuri atât de diferite încât antrenează o bogată gamă de categorii estetice, de la grațios la grotesc și de la comic la tragicomic. Cunoașterea categoriilor estetice și a modului lor de concretizare în literatură lărgește aria de percepție a operei și aprofundează mesajul ei etic și estetic. Categorii estetice - caracteristici și opere reprezentative 1. Frumosul: - unitate în varietate; - armonia dintre conținut și formă; - adecvarea materialului la temă; - proporția; - echilibrul; - provoacă un sentiment
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
nu „proiectează“ nemijlocit acțiunea pe un anumit „obiect-scop“. „De motivul activității - scrie A. Leontiev (1960) - depinde numai zona scopurilor virtuale obiectiv posibile“. Termenii în care se formulează scopurile sunt dați de condițiile obiective, sunt mediați de un moment cognitiv iar concretizarea efectivă a țelului presupune adesea un proces de aproximări. În timp ce motivul este factor declanșator al acțiunii, scopul este anticiparea, proiecția „punctului terminus“ al acțiunii în funcție de informația cu privire la datele situației, la evantaiul posibilităților din mediu. În trebuință sau motiv este
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
informația cu privire la datele situației, la evantaiul posibilităților din mediu. În trebuință sau motiv este cuprinsă o cerință față de mediu, o preferință, scopul o detaliază, o concretizează. Motivul circumscrie într-un fel o zonă în „câmpul psiho-social“, scopul constituind o concretizare în acest câmp. Caracterul vectorial al motivului devine evident odată cu stabilirea scopului, care anticipează modul de finalizare a acțiunii, conturând ciclul acțiunii. Vectorul motiv-scop este factorul operant în dinamica acțiunii. În timp ce motivele rămân uneori netransparente pentru individ, scopurile sunt întotdeauna
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
planul cauzalităților care le-au determinat și a consecințelor pe care le-au antrenat. De aceea, ar fi posibil ca, uneori, Cititorul să aibă impresia existenței unor repetiții în expunerea acestora, ceea ce, în realitate, nu este altceva decât formă de concretizare a metodologiei aplicate. În ceea ce privește baza documentara, demersul meu istoriografic este rezultatul, în cea mai mare parte, a unor îndelungi investigații în arhive din Anglia, Germania, Suedia și Italia (Veneția), unde am urmărit rapoartele reprezentanților diplomatici englezi, prusieni, suedezi și venețieni
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
o contradicție fundamentală între principiile de drept internațional public și practica politică ce a marcat poziția Franței Republicane față de problemele majore ale situației internaționale. Or, această poziție a influențat, nu arareori, în mod negativ, din perspectiva intereselor popoarelor care așteptau concretizarea pozitivă a acelor principii, evoluția crizei politice continentale și a problemei orientale. Deoarece, așa cum s-a remarcat, "Convenția, care a ținut să inaugureze domnia rațiunii pure, se va supune constant rațiunii de stat" (s. Ven.C.)10. Această rațiune de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
reliefata de diplomatul venețian, de a menține în Polonia "un'ombra di Regno" (s. Ven.C.), la conducerea căruia ar fi urmat să rămână același Stanislaw August Poniatowski a cărui abdicare nu ar mai fi fost acceptată de țarina 52. Concretizarea unei astfel de măsuri era condiționată, însă, după cum constată același diplomat, de depășirea unui impediment, deloc de neglijat, si anume delimitarea teritoriului care ar fi urmat să constituie expresia acelei "umbre de Regat", de cele care trebuiau să revină fiecăreia
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
după cum se știe, la 22 mai 1803. În nouă fază, statele nordice aveau să fie, de asemenea, profund implicate, sub diverse forme, atât în evoluția noii crize politice continentale, cât și în cea a problemei orientale, unele din formele de concretizare ale amintitei implicări fiind abordate în capitolul următor. 178 Veniamin Ciobanu, Political French-Russian-Prussian Rivalries, p. 15. ÎI Implicații în problema orientala ale politicii Marilor Puteri în Europa de Nord-Est (1800-1814) Formarea, în luna decembrie 1800, a Ligii Neutralității Armate între
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
s-a grăbit să asigure Poartă Otomană că intrarea trupelor ruse în Principatele Române nu era rezultatul unor intenții ostile. Căci, în caz contrar, "l'Angleterre Elle même se joindra contre cette Puissance"189. Poartă Otomană nu a așteptat, însă, concretizarea asigurărilor engleze și, după cum am menționat, la incitările Franței, a declarat război Rusiei. Ceea ce a determinat Anglia să facă o demonstrație de forță, în speranța că avea să determine Poartă să nu se alieze cu Franța împotriva Rusiei. Mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice; ... 9. active corporale - active precum clădiri, instalații, utilaje și echipamente; ... 10. active necorporale - active care nu au o concretizare fizică sau financiară, precum brevete, licențe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală; ... 11. data acordării ajutorului - data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului de ajutor de stat, respectiv data semnării contractului de finanțare
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
critica latentă sunt incluse în actul lecturii, iar acestea devin preocupări ale scriitorului din această perioadă ajuns la o mare conștiință a artei sale (M. Proust, A. Gide, P. Valéry). Prima teorie a lecturii-creație aparține fenomenologiei, R. Ingarden consideră că: „concretizarea operei literare, mai ales a operei de artă literară, este rezultatul întâlnirii a doi factori diferiți: a operei și a cititorului, mai ales rezultatul activităților de a crea și a reproduce pe care acestea din urmă le efectuează în timpul lecturii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literare, mai ales a operei de artă literară, este rezultatul întâlnirii a doi factori diferiți: a operei și a cititorului, mai ales rezultatul activităților de a crea și a reproduce pe care acestea din urmă le efectuează în timpul lecturii sale.” Concretizare, actualizare și amplificare aleatorie, acestea ar fi etapele teoretice ale procesului. În estetica receptării, Școala de la Konstanz, sub impulsul lui H.R. Jauss și W. Iser, aduce contribuții noi în acest domeniu. W. Iser va fi cel care va contribui în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ale procesului. În estetica receptării, Școala de la Konstanz, sub impulsul lui H.R. Jauss și W. Iser, aduce contribuții noi în acest domeniu. W. Iser va fi cel care va contribui în mod decisiv la dezvoltarea teoriei spațiilor indeterminate, „albe”, respectiv „concretizarea lecturii”. Cititorul „implicit” răspunde textului, iar în această interacțiune text/cititor constă de fapt întreaga „productivitate” sau „creativitate” a recepției. Cititorul devine un partener, un colaborator și chiar un „co autor” al operei literare. Gadamer consideră lectura „un proces al
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
graduale a identității etnice într-una de tip național. Ca urmare a acestui fapt, pentru a urmări procesul cristalizării identității naționale în conștiința colectivă a unei comunități este necesară lărgirea evantaiului temporal fixat drept cadru de analiză. Rolul istoriografiei în concretizarea conștiinței etnice, și mai apoi a conștiinței naționale românești echipată cu o platformă politică unionistă, nu poate fi subliniat îndeajuns. V. Georgescu (1991), spre exemplu, afirmă convingător acest fapt: "Conștiința etnică, primul pas al românilor către conștiința națională, a apărut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
față de sine însuși. După cum se știe, promisiunile imperiale conținute în diplomele leopoldine ale unirii au rămas neîndeplinite. Această frustrare a fost trăgaciul contextual care a declanșat inițierea luptei la care s-a angajat Inochenție Micu-Klein cu națiunile politice consacrate pentru concretizarea prevederilor leopoldine. În cuptorul acestei lupte s-a călit conștiința națională a românilor transilvăneni, marcând o etapă decisivă în evoluția gândirii politice românești în secolul al XVIII-lea. Zbaterile și strădaniile episcopului uniat de a-și ridica națiunea la rangul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care se confrunta învățământul francez în perioada celui de-al Doilea Imperiu (1852-1870), nu avem niciun motiv să presupunem că lucrurile erau mai îmbucurătoare în Țările Române. Aspirațiile educaționale revendicate ca principii revoluționare ale programului pașoptist își vor găsi totuși concretizarea, în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, odată cu promulgarea în 1864 a Legii asupra instrucțiunii (Lege nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864), care va institui "obligațiunea instrucțiunii": "Instrucțiunea elementaria este obligatoria pentru toți copiii de amendoue secsele incepend
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]