909 matches
-
segmentele unui discurs” (Bidu-Vrânceanu, 1997:125). Astfel de conectori sunt: și, deci, sau, dar, căci deși, chiar, tocmai, de altfel, etc. Entitățile sau variabilele logice, adică noțiuni, judecăți sau propoziții logice atomare pot fi interconexate în propoziții logice compuse prin intermediul conectorilor logici, care „desemnează o funcție care are ca argumente o pereche ordonată de propoziții (P, Q) și al cărei rol este de legare a acestor propoziții în vederea obținerii unei propoziții compuse S.” (idem:125). Conectorii logici sunt unii din conectorii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în propoziții logice compuse prin intermediul conectorilor logici, care „desemnează o funcție care are ca argumente o pereche ordonată de propoziții (P, Q) și al cărei rol este de legare a acestor propoziții în vederea obținerii unei propoziții compuse S.” (idem:125). Conectorii logici sunt unii din conectorii lingvistici ai limbajului natural, dar care au o valoare logică: și, sau, dacă...atunci, etc. Distincția între entități lingvistice și entități logice își are originea în concepția gânditorilor Port-Royal-ului, care este cunoscută sub numele de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
conectorilor logici, care „desemnează o funcție care are ca argumente o pereche ordonată de propoziții (P, Q) și al cărei rol este de legare a acestor propoziții în vederea obținerii unei propoziții compuse S.” (idem:125). Conectorii logici sunt unii din conectorii lingvistici ai limbajului natural, dar care au o valoare logică: și, sau, dacă...atunci, etc. Distincția între entități lingvistice și entități logice își are originea în concepția gânditorilor Port-Royal-ului, care este cunoscută sub numele de doctrina paralelismului logicogramatical. Ea susține
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ori, e compatibil cu o logicitate „slabă”, fuzzy. Conectivitatea relevă ideea că discursul este o producție lingvistico-logică, compozițională, în sensul că este compus din unități inferioare, cuvinte (noțiuni), enunțuri (propoziții logice), fraze (raționamente). Ceea ce studiem, în acest capitol, nu sunt conectorii, ci mai curând conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității, „desemnând legăturile dintre constituenții grupurilor sintactice.” (idem:125). Mai precis spus, analizăm câteva forme sau determinanții ale conectivității: coeziunea ca și „conectivitate secvențială” sau gramaticală, coerența ca și „conectivitate conceptuală” și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cu trimitere la domenii eterogene (istorie, război, mitologie, sport etc.), cu rol în sensibilizarea aspectelor abstracte ale lumii politice; * folosirea verbelor modale și performative care evidențiază atât aspectul imperativ al limbajului, cât și caracterul său dinamic; * utilizarea cu predilecție a conectorilor de adițiune, conferind actelor discursive un caracter de coerență și de realitate, datorat acumulării; * intensificarea discursului prin jocuri de luare în stăpânire, asociind un deixis de locuție și un deixis de modalizare care intensifică efectele. Cercetarea limbajului politic din perspectivă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
co-prezente în structura discursivă, de a realiza legături intradiscursive de sens, prin aplicarea regulilor gramaticale. Printre principalele mijloace de realizare a coeziunii limbajului politic se numără: * elipsa verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
logicii, "articulațiile discursului retoric (discursul politic fiind o specie a acestuia) se manifestă în jocul combinatoriu dintre constantele și variabilele logice"115. Constantele logice operatorii logici precum negația, implicația materială, conjuncția, echivalența, disjuncția etc. se regăsesc la nivelul discursului, în calitate de conectori argumentativi și retorici. Identificarea structurii profunde a manifestărilor discursive din câmpul politicii se realizează prin raportare la logica predicatelor și la logica propozițiilor. Considerăm că investigarea logicii subiacente a limbajului politic oferă informații importante privind structura formală a acestuia, susținând
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
minimalizeze activitățile, faptele și motivele incompatibile cu imaginea de sine pe care o promovează. Pe această linie de interpretare, limbajul politic are rolul de a mistifica aspectele peiorative și de a accentua elementele favorabile legitimității în spațiul politic. Argumentare și conectori argumentativi în limbajul politic Vizând "direcționarea sau deturnarea destinatarului către o anumită concluzie"148, argumentarea este intrinsecă limbajului politic. În virtutea caracterului pragmatic, limbajul politic se definește ca ansamblu de strategii retorice menite să influențeze atitudinea publicului receptor. Potrivit lui Oswald Ducrot
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unor propoziții succesive. h) Acumularea procedeu retoric care face legătura între structuri care prezintă asemănări sintactice și semantice parțiale. Conectorul argumentativ reprezintă "un morfem (conjuncție, adverb, locuțiune adverbială) care articulează două enunțuri ce intervin într-o strategie argumentativă unică"155. Conectorii se clasifică în funcție de mai multe criterii: 1. în funcție de inserția discursivă, conectorii sunt de două tipuri: introductori de argumente (de altfel, chiar, dar) și introductori de concluzie (deci, totuși); 2. din punct de vedere al orientării: conectori coorientați (de altfel, chiar
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
structuri care prezintă asemănări sintactice și semantice parțiale. Conectorul argumentativ reprezintă "un morfem (conjuncție, adverb, locuțiune adverbială) care articulează două enunțuri ce intervin într-o strategie argumentativă unică"155. Conectorii se clasifică în funcție de mai multe criterii: 1. în funcție de inserția discursivă, conectorii sunt de două tipuri: introductori de argumente (de altfel, chiar, dar) și introductori de concluzie (deci, totuși); 2. din punct de vedere al orientării: conectori coorientați (de altfel, chiar) și conectori anti-orientați (dar, totuși); 3. după funcțiile pe care le
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
strategie argumentativă unică"155. Conectorii se clasifică în funcție de mai multe criterii: 1. în funcție de inserția discursivă, conectorii sunt de două tipuri: introductori de argumente (de altfel, chiar, dar) și introductori de concluzie (deci, totuși); 2. din punct de vedere al orientării: conectori coorientați (de altfel, chiar) și conectori anti-orientați (dar, totuși); 3. după funcțiile pe care le indică: conectori care introduc macroargumentul (ca să mă exprim mai clar, raționamentul este următorul, vom demonstra de ce); conectori care introduc un argument sau un dat (justificatori
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
clasifică în funcție de mai multe criterii: 1. în funcție de inserția discursivă, conectorii sunt de două tipuri: introductori de argumente (de altfel, chiar, dar) și introductori de concluzie (deci, totuși); 2. din punct de vedere al orientării: conectori coorientați (de altfel, chiar) și conectori anti-orientați (dar, totuși); 3. după funcțiile pe care le indică: conectori care introduc macroargumentul (ca să mă exprim mai clar, raționamentul este următorul, vom demonstra de ce); conectori care introduc un argument sau un dat (justificatori: fiindcă, pentru că, de fapt, în fapt
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de două tipuri: introductori de argumente (de altfel, chiar, dar) și introductori de concluzie (deci, totuși); 2. din punct de vedere al orientării: conectori coorientați (de altfel, chiar) și conectori anti-orientați (dar, totuși); 3. după funcțiile pe care le indică: conectori care introduc macroargumentul (ca să mă exprim mai clar, raționamentul este următorul, vom demonstra de ce); conectori care introduc un argument sau un dat (justificatori: fiindcă, pentru că, de fapt, în fapt, dat fiind că, dovadă că); conclusivi: deci, așadar, prin urmare; generalizatori
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
totuși); 2. din punct de vedere al orientării: conectori coorientați (de altfel, chiar) și conectori anti-orientați (dar, totuși); 3. după funcțiile pe care le indică: conectori care introduc macroargumentul (ca să mă exprim mai clar, raționamentul este următorul, vom demonstra de ce); conectori care introduc un argument sau un dat (justificatori: fiindcă, pentru că, de fapt, în fapt, dat fiind că, dovadă că); conclusivi: deci, așadar, prin urmare; generalizatori; modali; garanți; de relativizare; de întărire; alternativi (nu cred că, nu mi se pare că
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dat (justificatori: fiindcă, pentru că, de fapt, în fapt, dat fiind că, dovadă că); conclusivi: deci, așadar, prin urmare; generalizatori; modali; garanți; de relativizare; de întărire; alternativi (nu cred că, nu mi se pare că, nu mă convinge teza că)156. Conectorii argumentativi semnalează, la nivelul structurii de suprafață, rolurile argumentative asumate de locutori: asentiment, confirmare, adeziune (bine spus, ai dreptate, exact, foarte bine, natural, adevărat, normal, perfect etc.); rectificare sau reformulare: adică, anume; respingere: dimpotrivă, din contra. Eufemism și comunicare oblică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ca premisă înțelegerea acestuia ca o textură în care fenomene lingvistice diferite asigură simultan continuitatea și progresia textului. Printre factorii de unitate ai articolelor publicistice eminesciene remarcăm: 1. recurența unor secvențe lingvistice; 2. elipsa unor construcții exprimate anterior; 3. utilizarea conectorilor interfrastici (de opoziție, de consecință, cauză, de timp); 4. unitatea sistemului pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor de reiterație (paralelisme, anafore); 9. utilizarea conjuncțiilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu voiește, e sinceră, e viu, sunt trebuitoare, atrage, stinge ș.a., sugerându-se astfel, și la nivel morfosintactic, abordarea contrastivă prezent-trecut). Relaționarea enunțurilor se realizează în principal prin conjuncții coordonatoare copulative, care conferă textului impresia de acumulare progresivă a informațiilor; conectorii preponderenți sunt de natură cauzală și temporală: "Cunoscând odată stipulațiunile respective ale Tratatului de Berlin, vom cerceta deci întru cât avem datoria și întru cât dreptul de a le urma"361; "Dar, înainte de a hotărî definitiv datoriile ce ni le
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
suprimarea unor elemente enunțate anterior, conferind concizie și concentrare mesajului jurnalistic. Analiza articolului eminescian relevă folosirea sporadică a elipsei, îndeosebi în momente în care în elanul demersului argumentativ jurnalistul eludează sintagme sau determinanți enunțați anterior. Între mecanismele de coeziune transfrastică, conectorii textuali (și, deci, dar, prin urmare, tot astfel, de asemenea, când, dacă ș.a.) sunt compliniți de conexiuni implicite, fără expresie la nivelul elementelor de relație și cu ancoră în presupozițiile comune jurnalistului și cititorilor. Aparținând, sub aspect morfologic, clasei adverbelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
urmare, tot astfel, de asemenea, când, dacă ș.a.) sunt compliniți de conexiuni implicite, fără expresie la nivelul elementelor de relație și cu ancoră în presupozițiile comune jurnalistului și cititorilor. Aparținând, sub aspect morfologic, clasei adverbelor și conjuncțiilor (incluzând locuțiunile aferente), conectorii textuali contribuie sub raport logico-semantic la stabilirea de relații variate: aditive, comparative, condiționale, concluzive ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolelor eminesciene, remarcăm drept definitorii: organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența ridicată a intercalărilor în interiorul frazei, cultivarea paralelismului sintactic și utilizarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de coeziune a articolelor, tipologia relațiilor frastice și transfrastice, elementele de conectivitate secvențială contribuie la construirea unității discursive și la atingerea finalităților demersului jurnalistic eminescian. Dintre mecanismele sintactico-semantice utilizate cu predilecție de Eminescu remarcăm paralelismul și repetiția, iar la nivelul conectorilor textuali, prioritate au cei care definesc relații comparative și metatextuale. Numărul mare al subordonatelor complică sintaxa articolului eminescian fără să afecteze însă unitatea informațională a textelor. Recursul jurnalistului la surse documentare variate și preocuparea constantă a acestuia de a-și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care imprimă articolelor o gramatică particulară, dincolo de variabilele organizării de suprafață (pamflet, cronică, notă informativă, articol polemic etc.). Abordarea transfrastică a permis identificarea mecanismelor relaționale de obținere a coeziunii în publicistica eminesciană, dintre care amintim: recurența unor secvențe lingvistice, utilizarea conectorilor interfrastici, unitatea sistemului pronominal și verbal, prezența deicticelor, folosirea pro-formelor, cultivarea paralelismului și a anaforei ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolului, distingem organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența intercalărilor, folosirea cu predilecție a paralelismului sintactic și a inversiunilor topice. Fiecare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
uzina al | | | | |produsului | | | 8544 |Fire, cabluri (inclusiv cabluri |Fabricare la care valoarea tuturor | | | |coaxiale) și alți conductori |materialelor folosite nu trebuie să | | | |electrici izolați (chiar emailați|depășească 40% din prețul de uzina al | | | |sau oxidați anodic), cu sau fără |produsului | | | |conectori; cabluri de fibre | | | | |optice, constituite din fibre | | | | |izolate individual, chiar | | | | |echipate cu conductori electrici | | | | |sau prev��zute cu conectori | | | | 8545 |Electrozi din cărbune, perii de |Fabricare la care valoarea tuturor | | | |cărbune, cărbuni pentru lămpi sau|materialelor folosite nu trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
nu trebuie să | | | |electrici izolați (chiar emailați|depășească 40% din prețul de uzina al | | | |sau oxidați anodic), cu sau fără |produsului | | | |conectori; cabluri de fibre | | | | |optice, constituite din fibre | | | | |izolate individual, chiar | | | | |echipate cu conductori electrici | | | | |sau prev��zute cu conectori | | | | 8545 |Electrozi din cărbune, perii de |Fabricare la care valoarea tuturor | | | |cărbune, cărbuni pentru lămpi sau|materialelor folosite nu trebuie să | | | |pentru baterii și alte articole |depășească 40% din prețul de uzina al | | | |din grafit sau din alt cărbune, |produsului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
Părți ale utilajelor de calandrare și 8420.9,8423.9, cântărire; părți ale aparatelor mecanice 8424.9, pentru dispersat/pulverizat lichide sau 8476.9 pulberi; părți ale mașinilor automate pentru vânzarea produselor 2924.54 Părți ale mașinilor ce nu conțin conectori electrici, n.c.a. 8485.9 2924.6 Mașini de spălat veselă, de tip industrial 2924.60 Mașini de spălat veselă, de tip industrial 8422.19 2924.7 Piese pentru mașini de spălat veselă, de tip industrial 2924.70 Piese
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
produsului. |al produsului. | | 8544 |Fire, cabluri (inclusiv cabluri |Fabricare la care valoarea tuturor materialelor | | | |coaxiale) și alți conductori |folosite nu trebuie să depășească 40% din prețul de | | | |electrici izolați (chiar |uzina al produsului. | | | |emailați sau oxidați anodic), cu| | | | |sau fără conectori; cabluri de | | | | |fibre optice, constituite din | | | | |fibre izolate individual, chiar | | | | |echipate cu conductori electrici| | | | |sau prev��zute cu conectori | | | | 8545 |Electrozi din cărbune, perii de |Fabricare la care valoarea tuturor materialelor | | | |cărbune, cărbuni pentru lămpi |folosite nu trebuie să depășească
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174708_a_176037]