4,535 matches
-
romanul Nisipul (1989). După întoarcerea în țară este numit profesor la Seminarul „Veniamin Costache” din Iași și la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Pașcani. Din 1949 C. predă la Facultatea de Filologie din Iași, până în 1983, fiind pe rând asistent, lector, conferențiar și profesor (1962). În 1964 va fi numit șef al Catedrei de literatură română și comparată „G. Ibrăileanu”. Devine doctor în filologie în 1956 și doctor docent în 1968. Activează ca lector de limbă și civilizație română la Paris, predând
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
ANDREI OIȘTEANU (n. 1948) este cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor (Academia Română), conferențiar la Centrul de Studii Ebraice (Universitatea din București) și președinte al Asociației Române de Istorie a Religiilor. Domeniile sale predilecte sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor și a mentalităților. Este doctor în științe umaniste (Universi tatea din București) și membru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un sediu de ziar, cursuri serale, o conferință. Există întotdeauna estrade, cărți și ziare. Dar axul central al transmisiilor s-a decalat, și odată cu el și acest ansamblu de sărbători, de titluri și de valori care dădeau cărții, învățătorului, savantului conferențiar al universităților populare o anumită aură. Responsabilul socialist e ca un preot care și-ar fi păstrat tabernaculele și anafornițele, dar și-a pierdut ostiile, credincioșii și credința. Socialismul, așa cum o arată numele său, era un cult colectiv, și nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al Internaționalei lucrătorilor din învățămînt, animator la Universitatea muncitorească, raportor la comisia de buget a Ministerului Educației Naționale în Cameră, secretar al lui Maurice-Thorez și fondator al institutului Maurice Thorez, co-autor al unui raport despre Școală și morală, prefațator și conferențiar clasic. 55 Secțiunea Doubs a SNI-PEGC cu privire la sinuciderea unui tînăr învățător (3 noiembrie 1979). 56 A. Blanqui, Textes choisis, Ed. Sociales, Paris, 1956, p. 173. 57 A se vedea Maurice Dommanget, L'introduction du marxisme en France, Éditions Rencontres, Lausanne
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
GILLES FERREOL, Paris, Franța; ALICE TOMA, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mars, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța; MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Tudor Pitulac este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității "Petre Andrei" din Iași unde ocupă funcția de cancelar. Activitatea didactică și de cercetare s-a concentrat cu precădere în aria sociologiei comunităților, autorul fiind invitat să conferențieze la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
multe dintre lecțiile sale să fie evenimente pentru ascultători. Profesorul VLADIMIR BUȚUREANU s-a născut la Iași (1895), și-a făcut studiile în orașul natal și perfecționarea la Paris. A fost elev al profesorilor Tănăsecu și Hortolomei. În 1929 devenea conferențiar, concomitent absolvind Conservatorul de Muzică. Era un om cult, iubea artele îndeosebi muzica, era calm, bun pedagog și didact. Corect până la severitate, dorea ca fiecare să promoveze după pricepere și îndemânare. Prof. Buțureanu a fost un operator talentat, elegant, fin
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
publicate în străinătate menționează lucrările profesorului Aburel. Promotor al endocrinologiei ginecologice. VASILE DOBROVICI (1904 -1989) * Facultatea de Medicină din Iași; * secundar în clinica chirurgicală condusă de I. Tănăsescu; * asistent în clinici din Londra și Edinburgh (1936-1939); * asistent, șef de lucrări, conferențiar în clinica profesorului Aburel; * 1948, profesor titular în aceeași clinică. Se spune că a fost primul în țară care a efectuat cezariana segmentară transversală; a impus anestezia locală în operația cezariană. A fost preocupat de probleme de sterilitate și de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
la Bârlad din l925 (8 ani); * specializare în Franța; * din 1934 lucrează in chirurgie și maternitate (prof. Zaharescu Karaman); * a fost implicat în construirea Spitalului Parhon (dat în folosință în 1943); la deschidere, spitalul s-a numit N. Paulescu; * 1938, conferențiar la clinica profesorului Aburel; * profesor la Clinica a II-a a Spitalului Parhon; * membru al Consiliului Profesoral până în 1948; * era un bun practician, exigent, bun organizator, o personalitate cu prestanță. Profesorul CORNELIU GAVRILESCU, profesorul clinicii de la Parhon ulterior de la "Cuza
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia; Anna ELIA, Calabria, Italia; Claudio BOLZMAN, HETS, Geneva, Elveția; Edelia VILLARROYA SOLER, València, Spania. CLAUDIU COMAN este conferențiar doctor, șeful catedrei de Sociologie Filosofie a Facultății de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității Transilvania din Brașov. Este consultant și coordonator de proiecte în domeniul cercetării sociale: sondaje de opinie, studii de marketing social, studii politice și electorale. Activitatea sa
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
acoperi cum se cuvine această problematică interdisciplinara, studiul necesită cunoștințe de arabă, ebraica și aramaica, de limbi moderne, de lexicologie, de semantica și de traductologie, de teologie creștină și islamică, de Biblie și Coran precum și de multe altele. Monica Broșteanu, conferențiar la Catedră de Limbi și Literaturi Orientale a Universității din București, este - dintre specialiștii români - cea mai bine pregătită să abordeze o asemenea tema. În 1970, ea a absolvit cursurile secției de limbă și literatura engleză, secundar limba și literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Prelegerea-dezbatere (discuție)tc "12. Prelegerea‑dezbatere (discuție)" Prelegerea-dezbatere (discuție), ca și conferința-dezbatere, oferă posibilitatea combinării expunerii mai lungi cu dezbaterile mai scurte, fiind preferată unei separări a acestora În ședințe greoaie, de durată medie. De data aceasta, profesorul (lectorul sau conferențiarul) rostește la Început o alocuțiune mai lungă (de cca 25-30 de minute) În cadrul căreia Înfățișează principalele teze, puncte de vedere, opinii etc., ceea ce creează o bază de dezbateri imediate cu scopul de a problematiza conținutul de idei comunicat, de a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
465d 481c 486e 489d-e 490a 508 a 517b 521d Legile 684d-e 709d 713b-714b Anton ADĂMUȚ, profesor la Catedra de Istorie a Filosofiei și Hermeneutică, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași. Coordonator al colecției Seminar. Filosofie la Editura Polirom. Alexander BAUMGARTEN, conferențiar la Catedra de Istoria Filosofiei Antice și Medievale, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. Coordonator al colecției Biblioteca medievală la Editura Polirom. Andrei BERESCHI, lector la Departamentul de Filosofie al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, Facultatea de teologie greco-catolică din Oradea, doctorand al
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Marsilio din Padova. Vasile MUSCĂ, profesor al Catedrei de Istoria Filosofiei Antice și Medievale, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, director al Centrului de Studii Antice și Medievale al aceleiași universități. Cătălin PARTENIE, Professeur Associé la Université du Québec à Montréal și conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București. Elena POPESCU, lector la Catedra de Filologie Clasică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. The Myth of Glaucos (by Andrei Cornea) The idea of the study signed by
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu Philip Swalow. ELIZA: Povestește-mi ceva despre Philip Swalow. R.D.: Ți-am mai povestit. ELIZA: Dorești să adaugi ceva la remarcele tale anterioare? R.D.: Pentru mine Swallow reprezintă culmea nedreptății În viață. La Rummidge i-au dat titlul de conferențiar ce mi s-ar fi cuvenit mie. Apoi a ajuns șef de catedră printr-o lovitură norocoasă. Acum are un succes formidabil cu cărțulia aia penibilă despre Hazlitt. „ Toți cei care sunt de părere că au fost victimele nedreptății În
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
n. Gavrilescu), institutoare, și al lui Ion Mancaș, jurist. Urmează școala primară, Liceul Internat și Facultatea de Litere și Filosofie (licența în 1929) în orașul natal. Își începe cariera didactică universitară tot aici, ca asistent, apoi șef de lucrări și conferențiar. În 1940 și-a susținut doctoratul cu teza Condiționarea psihologică a artei, iar în 1946 a devenit profesor de estetică la Conservatorul Dramatic din Iași. În 1951 s-a transferat, tot ca profesor, la Institutul de Artă Teatrală din Cluj
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
în filosofie-psihologie (1929) magna cum laude la Universitatea clujeană, va rămâne ca preparator (1926-1928), apoi asistent (1928-1936) la Catedra de psihologie, condusă de Florian Ștefănescu-Goangă, materie pe care o predă la Facultatea de Litere și Filosofie ca docent (1931) și conferențiar titular (1938-1947). În paralel devine șef de lucrări (1936-1938) la Institutul de Psihologie al Universității din Cluj. Este trimis la studii de specializare, la universitățile din Leipzig, Berlin și Hamburg (1929), Paris (1935) și Londra (1935). A fost bursier al
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
a Universității din București, secția română-germană, luându-și licența în 1968. Peste zece ani, în 1978, i se acordă titlul de doctor în filologie cu o teză despre I.L. Caragiale. Din 1968 până în 1990 este asistent universitar, în 1990 devenind conferențiar la Facultatea de Litere. Între 1972 și 1974 a funcționat ca lector la Universitatea din Dortmund. În 1993 este trimis lector la Universitatea Ruhr din Bochum, în 1995 devenind aici profesor la Seminarul de Romanistică. Debutează încă din studenție în
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
Universității din București, luându-și licența în 1919, cu teza Dante și spiritul latin. Bursier al Școlii Române din Roma (1923-1924), și-a susținut doctoratul la Universitatea din Florența. Întors în țară, avea să fie, pe rând, liber docent (1925), conferențiar suplinitor (1926), profesor titular (1928) la Catedra de limba și literatura italiană a Universității din București și, concomitent, profesor suplinitor la Academia de Înalte Studii Comerciale. În 1931 e ales deputat de Soroca din partea Partidului Național Democrat, condus N. Iorga
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
Școlile superioare de la Blaj și rolul lor în procesul de formare a intelectualității românești din Transilvania (de la momentul Supplexului până în ajunul revoluției de la 1848). A activat ca muzeograf la Muzeul Unirii din Alba Iulia, ca bibliotecar la Batthyaneum, devenind apoi conferențiar la Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia. Colaborează cu studii, articole, recenzii la „Apulum”, „Secolul 20”, „Biblioteca și cercetarea” (Cluj), „Revue des études sud-est européennes”, „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, „Revista istorică”, „Revista muzeelor și monumentelor”, „Revue roumaine d
MARZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288050_a_289379]
-
prozatoare. Este fiica Elisabetei (n. Solomon) și a lui Iosif Marian, mecanic. Urmează liceul la Ploiești și Facultatea de Economia Muncii din cadrul Institutului de Științe Economice din București (1949-1953). Ocupă succesiv funcțiile de preparator, asistent, șef de lucrări, lector și conferențiar la Catedra de științe sociale a Școlii Superioare de Partid și la Facultățile de Medicină și Construcții din București (1953-1981). Pentru că fiul său părăsise țara, este obligată să renunțe la postul de conferențiar și să lucreze ca bibliotecară (1981-1985) la
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
preparator, asistent, șef de lucrări, lector și conferențiar la Catedra de științe sociale a Școlii Superioare de Partid și la Facultățile de Medicină și Construcții din București (1953-1981). Pentru că fiul său părăsise țara, este obligată să renunțe la postul de conferențiar și să lucreze ca bibliotecară (1981-1985) la aceeași instituție, precum și ca funcționară, ziaristă și artist plastic. În 1992 înființează Editura Universal Dalsi, a cărei directoare este. M. debutează editorial târziu, cu Lasă asta! (1982), carte de povestiri scurte, cu narator
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
săi. După ce frecventează școala primară și cursurile secundare la Bacău, urmează Facultatea de Matematică a Universității din București (1944-1949). Cariera universitară, începută la Institutul Politehnic (1950-1953), e continuată la Facultatea de Matematică a Universității din București, unde devine lector (1955), conferențiar (1961), profesor (1966). Este doctor în matematică (1956), doctor docent în științe (1968), membru corespondent (1993) și apoi membru titular al Academiei Române (2001). De asemenea, este profesor invitat la numeroase universități din lume, membru în comitetul editorial al unor prestigioase
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
a lui Aurelian Iliescu, jurist. Urmează Liceul „Frații Buzești” din Craiova și Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1960. Profesoară în învățământul mediu, funcționează o vreme ca redactor la „Gazeta literară” (1960-1962). Din 1992 este conferențiar, apoi profesor și decan al Facultății de Litere de la Universitatea „Hyperion” din București. Debutează cu poezii și recenzii în „Viața studențească” (1957), colaborând apoi la „Gazeta literară” și „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Scânteia”, „România
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
Intră ca ziarist la „Elöre”, apoi lucrează în activul central al Partidului Comunist Român (1956-1965). Își începe cariera didactică la Institutul de Teatru și Cinematografie (1955-1958), fiind ulterior profesor al Universității din București, la Facultatea de Filosofie (lector din 1958, conferențiar din 1962 și profesor între 1968 și 1998), dar și la Facultatea de Limba și Literatura Română și la Facultatea de Limbi Străine, unde predă estetica și, în ultimii ani, filosofia culturii. Debutează în presă în 1956, iar editorial, în
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
în publicația „L’Année balzacienne”, fiind reluată în 1974 în limba română. Din 1970, ca membră a Grupului de Studii Romantice (Franța), participă la colocvii și sesiuni științifice internaționale, remarcându-se mai ales în domeniul studiilor balzaciene. În 1970 devine conferențiar prin concurs, iar în 1977 profesor titular, fiind numită șef al Catedrei de limba și literatura franceză, pe care o va conduce până în decembrie 1989. Inițiază, coordonează și participă cu o serie de capitole care se remarcă prin seriozitatea cercetării
ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287576_a_288905]