6,847 matches
-
să acopere spațiile goale dintre individ și "comunitatea imaginată". Astfel de micro-comunități familia, grupul de prieteni, colegii de școală, vecinii sau grupul de credincioși sunt un factor decisiv în acceptarea și confirmarea politicilor culturale elaborate la un nivel superior (etnic, confesional, statal, suprastatal)55. Neimplicarea, ignorarea sau reprimarea acestor grupări mediatoare poate duce la subminarea unor proiecte generoase ori a unor eforturi administrative de amploare 56. Din perspectiva memoriei colective, sistemul școlar public este, în același timp, o rețea de difuzare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
reginei Maria (la 15 octombrie 1922, în Alba-Iulia), iar desăvârșirea întregii epopei naționale se concretiza prin reformele inițiate în acei ani256. Prestigiul Marii Uniri era astfel adus cât mai aproape de prezentul celor care învățau despre istoria neamului. Minoritățile etnice și confesionale care s-au regăsit după 1918 în componența statului român și-au păstrat, conform legii, școlile și dreptul de a învăța limba maternă, trebuind în schimb să își însușească, în regim de urgență, limba oficială, istoria, geografia și literatura noii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
evenimentele consemnate atunci, actul plebiscitar-unionist de la Alba Iulia a fost ales ca reprezentare istorică supremă. Au existat și alte variante de rememorare, care accentuau tot ceea ce s-a omis ori s-a diminuat în această narațiune: prezența minorităților naționale și confesionale, istoria celorlalte provincii sau chiar a regățenilor de sub ocupația germană, opțiunile și inițiativele regelui Ferdinand, aspectul strict juridic sau legislativ al unirii, valențele democratice și modernizatoare ale rezoluției de la Alba Iulia, faptele de arme ale ostașilor români în timpul realizării politice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
membri sînt toți afiliați Internaționalei Democrat-Creștine (IDC). După război, internaționalismul creștin-democrat s-a afirmat ca fiind cel mai îndrăzneț. Întruchipat de Noile Echipe Internaționale (NEI), el grupa mai degrabă echipe naționale decît partide. Astfel, echipa olandeză regrupa cele trei formațiuni confesionale, în timp ce echipa franceză se dorea diferită de MRP. Găsim chiar și o echipă britanică care strîngea la un loc individualitățile laburiste și conservatoare. Principiul NEI se fonda pe ideologie și nu pe organizare. Sub impactul conservatorismului CDU-CSU, al oportunismului în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
diferite comunități, grupuri formale și nonformale, familii, rase, diferențe de gen), • în determinările economice (pentru formarea competențelor, a pregătirii pentru viața profesională), • în nevoia realizării interculturale a dezvoltării (în înțelegerea și promovarea tradițiilor culturale variate), • în sprijinirea dezvoltării spirituale (educația confesională diversificată), • în conceperea managementului (soluții variate administrative, organizatorice, proiective, metodologice), • în problematica politicii educaționale (rezolvarea așteptărilor diferitelor grupuri sociale, culturale), • în respectarea principiilor ecologice, ale dezvoltării durabile ale mediului, • în diversificarea instituțiilor educative, alături de cele oficiale (clasicul sens al alternativelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
perfecționa, reconsidera proiecte anterioare și se propun și altele noi, ca soluții-ipoteze care trebuie cercetate, verificate, aplicate critic. Dar dacă facem o incursiune în istoria pedagogiei, a concepțiilor și a sistemelor educaționale (definite pe diverse criterii naționale, politice, economice, sociale, confesionale), putem găsi argumente pentru a formula constatarea că această paradigmă a fost prezentă continuu ca principiu al adaptării prin diversificare și a exprimat dezvoltarea teoriei și practicii pedagogice, în contextul general al fundamentărilor complexe evidențiate. Principiul funcționând mereu în relația
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fost creată în 1898 de Edmond Demolins. În 1941 a fuzionat cu Collège de Normandie, ale cărui metode pedagogice vizau asigurarea unei educații totale pentru elevii sosiți din toate colțurile lumii. Internaționalismul recrutărilor interzice ca școala să aibă un caracter confesional. "Este laică, precizează în anii 1990 dl. Dollfus, unul din responsabilii instituției în acea perioadă. În sensul cel mai complet al cuvântului. Adică nu impunem nimic, dar informăm despre orice. În asemenea grad, încât am invitat un imam, care ne-
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
decât orice altă clasă socială, nu există decât prin și cu ajutorul grupului de apartenență. Activitățile sportive, ca și activitățile culturale, sunt pentru înalta societate o ocazie de a face grupul să trăiască. Religia și activitatea caritativă Oricare ar fi apartenența confesională, nivelul practicii religioase este ridicat. Catolicii merg la biserică, protestanții la templu, iar evreii la sinagogă. Practica religioasă servește ca sprijin acțiunilor caritative. Vechea burghezie, ca și nobilimea, are săracii ei de îngrijit, se întreprind acțiuni sau se fac donații
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Rallye-urile sunt rareori monocolore, dar predominanța unei religii anume este frecventă. Totuși, restricționările religioase nu sunt sau nu mai sunt foarte riguroase. Astfel încât, prin diferitele episoade ale vieții mondene, în funcție de circumstanțe, vor fi când regrete, când felicitări pentru nerespectarea originii confesionale. Astfel, ducele de Brissac, catolic, ar putea regreta căsătoria fiicei sale Marie-Pierre cu Simon Nora, inspector de finanțe, desigur, dar de origine evreiască. Totuși, ducele va fi fericit să îl vadă pe David de Rothschild ales în 1983 la Jockey
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
gata să rîdă de cei care exagerează în credința lor. Religia nu este un mod de a privi lumea, ea este acel ceva în serviciul tradiției, care o validează, asigurîndu-i continuitatea". Deși, din punctul de vedere al participării la activitățile confesionale se arată a fi unul dintre cei mai activi europeni, internalizarea și mai ales transferul valorilor religioase în planul conduitelor publice nemijlocite rămîne deficientă. Tendința exemplificată apare, bunăoară, în studiile comparative coordonate de Robert Levine asupra comportamentului pro-social, în care
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
studenți / profesioniști în diverse domenii Comunicare Limbaj caracteristici ale limbajului scris, termeni specifici domeniului religios Ritm și volum frecvența mesajelor, volumul și nivelul de elaborare al mesajelor Conținut Teme principale ale discuției structura tematică și ideatică a conținutului comunicărilor Orientare confesională Religia afilierea confesională, relația cu o comunitate religioasă locală corpusul de credințe și dogme declarate Relația cu organizații religioase de alte orientări atitudinea față de alte biserici și organizații religioase relația cu membrii comunității care nu împărtășesc orientarea religioasă a majorității
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
diverse domenii Comunicare Limbaj caracteristici ale limbajului scris, termeni specifici domeniului religios Ritm și volum frecvența mesajelor, volumul și nivelul de elaborare al mesajelor Conținut Teme principale ale discuției structura tematică și ideatică a conținutului comunicărilor Orientare confesională Religia afilierea confesională, relația cu o comunitate religioasă locală corpusul de credințe și dogme declarate Relația cu organizații religioase de alte orientări atitudinea față de alte biserici și organizații religioase relația cu membrii comunității care nu împărtășesc orientarea religioasă a majorității Observația s-a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
specific grupului, care să contribuie la creșterea coeziunii și sentimentului de apartenență al participanților. Însă cel mai ușor de remarcat în comunicarea din cadrul acestor comunități sunt stereotipurile, expresiile tipice unei anumite orientări religioase, care constituie un jargon religios și chiar confesional și care, pe alocuri, creează impresia unui limbaj de lemn religios. Următoarele expresii sunt câteva exemple în acest sens: "sfântă taină", "pocăința vine din inimă", "smerenie", "dreapta credință", "predă-te lui Isus", "te umpli de dragoste", "ne miluiește pe noi
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
7. O tipologie a comunităților virtuale religioase Pornind de la observarea caracteristicilor descrise mai sus, orice comunitate virtuală religioasă poate fi descrisă pe două dimensiuni distincte ce caracterizează relațiile interpersonale, structura și dinamica și creează atmosfera generală din cadrul grupului: 1. Orientarea confesională. Această dimensiune se referă la modalitatea în care se raportează comunitatea virtuală la organizația unei (sau mai multor) biserici ca autoritate și formă de organizare. Din acest punct de vedere, comunitățile virtuale religioase pot fi confesionale sau interconfesionale/non-confesionale. 2
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din cadrul grupului: 1. Orientarea confesională. Această dimensiune se referă la modalitatea în care se raportează comunitatea virtuală la organizația unei (sau mai multor) biserici ca autoritate și formă de organizare. Din acest punct de vedere, comunitățile virtuale religioase pot fi confesionale sau interconfesionale/non-confesionale. 2. Orientarea valorică face referire la tipul valorilor religioase predominante în comunitate și promovate sistematic în cadrul discursului. Această dimensiune definită bipolar este delimitată de experiența spirituală comună a membrilor și adevărul transcendent ca valori predominante (care nu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
pune la dispoziție mijloacele pentru punerea în comun a unor resurse etc. Comunitățile de întărire pot reprezenta dimensiunea virtuală a unei comunități locale (de exemplu, comunitatea virtuală Sfânta Cruce) sau organizări virtuale fără corespondent local dar care prezintă o identitate confesională comună (de exemplu, comunitatea virtuală Intercer sau comunitatea Forum Catolic). Punctele forte ale acestui tip de comunități sunt gradul ridicat de coeziune și capacitatea de mobilizare pentru realizarea unor proiecte comune. Punctele slabe sunt reprezentate de închiderea la comunicarea cu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a acestuia în realitatea socială și individuală. Adesea, membrii acestor comunități sunt etichetați ca fiind liberali și intră în conflict cu facțiunile de orientare fundamentalistă ale aceleași confesiuni. Comunitățile de acest tip pot fi grupuri de dezbatere, care împărtășesc identitatea confesională a bisericii la care aderă membrii (de exemplu, comunitatea Oxigen), sau formațiuni care revendică identitatea confesiunii religioase, despre care consideră că a fost trădată sau pierdută de marea majoritate a credincioșilor (de exemplu, comunitatea Biserica Ortodoxă Liberă). Punctele forte ale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
virtual care este direct legată de spațiul românesc prin limba de comunicare, dar și prin contextul cultural, religios și social. De asemenea, lucrarea propune o tipologie a comunităților virtuale religioase bazată pe două dimensiuni referitoare la orientarea valorică și cea confesională. Tipurile comunitare rezultate pot servi, în studii ulterioare, ca bază pentru încadrarea comunităților virtuale religioase, dar și ca punct de plecare pentru formularea unor modele explicative privind diferite comportamente, atitudini sau fenomene prezente în cadrul acestor forme de organizare socială din
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
călătoriile de documentare oferite ori acceptate de statul-partid în faza lui de "liberalizare" de dinaintea închiderii neostaliniste în național-comunism. Născut în 1940 într-o familie bănățeană tipică pentru clas-a mijlocie superioară a zonei adică legată educativ, cultural, social-politic, economic, etno-lingvistic, confesional, matrimonial de creuzetul central-european și atrasă oarecum inevitabil în nucleul tehnocratic din capitala României Mari -, Virgil Nemoianu se încadrează la vârful promoției pe care am descris-o succint mai sus. (O mențiune specială merită, pentru a întregi imaginea epocii, specialiștii
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
chestiunea Bisericilor mari. În această categorie poate intra și cultul mozaic, chiar dacă numeric nu mai era important, după Holocaust și după masivele valuri de emigrare din primele decenii comuniste. Cum vedea oare un om religios aparținând uneia dintre aceste comunități confesionale supunerea până la zel a ierarhilor față de partidulstat? V. N. : Moralreligios, sigur că era o situație nespus de dramatică. În măsura în care o față bisericească, o figură religioasă de un fel sau altul își lua în serios propria credință, nu putea să nu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
3. PRACTICA PEDAGOGICĂ - FORMAREA INIȚIALĂ PENTRU CARIERA DIDACTICĂ 3. 1. STUDENTUL PRACTICANT Obiectivul general al practicii pedagogice este de a-i introduce pe studenții practicanți din anul III, licență, în atmosfera învățământului preuniversitar, indiferent de forma acestuia (de stat, privat, confesional, mixt) prin familiarizarea acestora cu curriculum național și cel, personalizat, specific furnizorilor de servicii educaționale, precum și cu modul de organizare și funcționare a unei unități școlare. Pe durata practicii pedagogice studenții vor fi puși în fața situațiilor reale la clasă și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
catolicilor grupându-se de partea primilor. Cu toate acestea, acum apare o primă formațiune creștin-democrată, care deși a suferit în final un eșec, a indicat faptul că această direcție de acțiune are un viitor. În acest sens apar și partidele confesionale în statele germane, cum ar fi Zentrum în 1859, având la origine acele Katholikentag materializate în octombrie 1848. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a reprezentat o perioadă semnificativă pentru democrația creștină, deși contextul politic era ostil Bisericii
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
IX-lea a emis în 1870, după alipirea Romei la Italia, o enciclică Non expedit prin care nu permitea catolicilor participarea la alegeri și chiar a rupt relațiile diplomatice cu Belgia și apoi cu Elveția, datorită legii învățământului ostilă școlilor confesionale și, respectiv, politicii anticatolice. Cu toate acestea, ultimul sfert al veacului a cunoscut apariția curentului creștin-democrat cu o doctrină coerentă și cu unele partide, chiar dacă efemere, dar cu importanța lor pentru mai târziu. Aceste evenimente au fost favorizate de activitatea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
concretizau datorită faptului că Vaticanul considera acum acțiunea politică a laicilor din organizațiile creștine sau chiar și a preoților ca necesară pentru a se feri de o legislație contrară. Totuși, Leon al XIII-lea nu a dorit formarea de partide confesionale. A doua generație creștin-democrată a fost deci cea din anii 1890, care a înțeles că nici un partid creștin nu se poate dezvolta sau menține fără sprijinul Papei. La sfîrșitul perioadei de pontificat al lui Leon al XIII-lea se contura
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fost Luigi Sturzo, întemeietorul Partidului Popular Italian în 1919 și al popularismului. A fost preot în Sicilia, fiind exilat din Italia de fasciști. Dacă ar fi să rezumăm curentul căruia i-a pus bazele, trebuie să indicăm susținerea unui partid confesional autonom față de Biserică ca și a unui stat descentralizat cu libertăți civile și politice, dar refuzând liberalismul individualist. El face chiar și o analiză a totalitarismului ca un element nou pe scena politică europeană, condamnând fascismul și bolșevismul ca sisteme
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]