11,945 matches
-
se află cele douăsprezece pahare de cristal cu picior Înalt negru - amintire de la o prietenă care a plecat definitiv În Canada. „Nu-i așa că paharele astea seamănă cu niște rîndunele care așteaptă să-și ia zborul“, Îi șoptește doamna E. confidențial domnului Algazi, cu care ciocnește În cinstea soțului ei. Sărbătoritul se află ca de obicei În fotoliu, de astă dată În capul mesei, Îmbrăcat cu pantaloni și pulovăr negru după gustul consoartei „așa e șic; elegant și boem!“ Musafirii trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
a rîs pe Înfundate și și-a vîrÎt la loc portofelul, reconsiderîndu-și adversarul. — Ia te uită, un academician. Sempere, dar ce-i dai dumneata de mîncare acestui țînc? a glumit el. Librarul s-a aplecat spre mine cu un gest confidențial și, pentru o clipă, mi s-a părut că Întrezăresc În privirea lui un respect care nu fusese acolo cu cîteva momente În urmă. Vom face o Înțelegere, mi-a zis el. MÎine, duminică, după-amiaza, treci pe la biblioteca Ateneului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
biata femeie era o tinerică, Viçenteta, care stă la patru de-a doua. Uneori sărmana se ascundea În casă la Viçenteta ca să n-o mai chelfănească bărbatu-său. Și Îi spunea niște chestii... — Ca de pildă? Portăreasa adoptă un aer confidențial, arcuindu-și o sprînceană și privind cu coada ochiului Într-o parte și-n cealaltă. Ca de pildă că băiatul nu era al pălărierului. — Julián? Adică Julián nu era fiul domnului Fortuny? — Asta i-a zis-o franțuzoaica Viçentetei, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
lui soție. Restul nu-l mai interesa. S-au cununat În bazilica Pino și au petrecut o lună de miere de trei zile Într-o stațiune balneară din Mongat. În dimineața dinaintea plecării, domnul Fortuny l-a Întrebat În mod confidențial pe domnul Molins cum trebuia procedat În tainele alcovului. Molins, sarcastic, i-a spus să-și Întrebe soția. Cuplul Fortuny s-a Întors la Barcelona după numai două zile. Vecinii au zis că Sophie plîngea cînd a intrat pe scară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Dacă ai ceva de spus, sintetizează. Atunci uite, ți-o spun În succintă esență: asta nu are față să se mărite cu Cascorro. — A, nu? Și de ce avea față, ia să vedem? Fermín se apropie de mine cu un aer confidențial. De boală, zise el, Înălțîndu-și sprîncenele cu un aer misterios. Și ia seama că spun asta ca un compliment. Ca Întotdeauna, Fermín avea perfectă dreptate. Învins, am optat pentru a trimite mingea În terenul lui. — Vorbind de boală, povestește-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cu toate că se vorbea s-o dea jos și să construiască o școală. Adevăru-i că ăsta-i cel mai bun lucru care s-ar putea face. S-o facă una cu pămîntul. — De ce spuneți asta? Portarul mă privi cu un aer confidențial. CÎnd zîmbi, am observat că Îi lipseau cel puțin patru dinți de pe gingia superioară. — Oamenii ăia, familia Aldaya... Cu ei nu era lucru curat, știți și dumneavoastră ce se spune. Mă tem că nu. Ce se spune? Știți dumneavoastră. Zvonurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
prin telefon; în 1965 este testată prima conexiune informatică la mare distanță între un calculator situat în Massachusetts și un altul în California. în 1969, centre importante ale US Army creează rețeaua Arpanet, pentru a schimba între ele informații electronice confidențiale. în 1979, niște studenți americani creează primele newsgroups pentru a comunica date civile, conectând câteva sute de calculatoare din centre de cercetare și din universități. în 1981, Arpanet debarcă în Europa. în același an apare, în protocolul TCP/IP, cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
dea dovadă de imaginație diplomatică. Organizația Națiunilor Unite va căuta să pună în valoare precedurile prevăzute în Carta sa pentru negocieri, pentru prevenirea conflictelor și pentru descurajarea agresiunii. Pentru ca problemele în litigiu să poată fi tratate într-un mod mai confidențial, instituțiile discrete de prevenire a violenței vor deveni mai numeroase, după modelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, al Comunității de la Sant’Egidio - organizație catolică discretă și eficientă -, al fundației președintelui Carter, care se achită în mod remarcabil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
unde vreți să ajungeți, Știam că aveați să înțelegeți, spuse prim-ministrul făcându-i un semn ministrului de interne. Acesta luă cuvântul, Fără să intru acum în anumite amănunte ale operațiunii, care, după cum este lesne de înțeles, constituie o chestiune confidențială, să spunem chiar top secret, planul elaborat de ministerul meu stipulează, în liniile sale generale, o amplă și sistematică acțiune de infiltrare în rândurile populației, pusă în sarcina unor agenți pregătiți în mod corespunzător, care să ne poată conduce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de interne ca o modalitate de a tăia din rădăcină orice eventuală veleitate de opoziție sau de simplă dificultare simbolică a investigației polițienești din partea prim-ministrului. Mai rămânea presupunerea, pe care o vom numi conspirativă, adică, ipoteza că discuția presupusă confidențială dintre prim-ministrul și ministrul său de interne, din seara zilei în care el dusese chemat la președinția republicii, ar fi fost mult mai puțin particulară decât ar fi legitim să se aștepte cineva de la niște pereți capitonați, care, cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
din cap. - Mașinăria asta a fost construită de necredincioși. Unde ai găsit-o? Priorul nu răspunse. Imaginea galerei Îi străfulgerase o clipă prin minte, cu Încărcătura ei de moarte. Făcu un gest vag, slobozind câteva cuvinte, În legătură cu unele chestiuni economice, confidențiale. Dar celălalt nu părea să Îi acorde atenție, captivat cum era de ceea ce avea În fața ochilor. - De altminteri, dintotdeauna au fost cei mai buni În această artă. Și marele Frederic a fost nevoit să apeleze la ei, pentru orologiul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mă cunoștea pe mine. Ba chiar că... - Ce anume? Îl Îndemnă poetul. - Că Înadins trăsese la hanul acela. Ca să mă aștepte. De parcă ar fi știut că acolo voi ajunge, murmură celălalt. - Fii mai lămurit. - Era ceva În purtarea lui... tonul confidențial cu care mi se adresase Încă din seara când am sosit. Îmi punea Întrebări necontenit, ca și când s-ar fi așteptat să Îi pun și eu lui. La fel făcea și cu Bernardo. - Literatus? - Aflase de cercetările lui și se Întreținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
omul, reținându-și un căscat. Poetul se trase mai aproape. Paznicul Îi citi ceva În privire și se grăbi să se ridice, făcând doi pași Îndărăt. - Intrarea În magazie e interzisă pentru cine nu face parte din breaslă. Iar depozitele sunt confidențiale, pentru siguranța negoțului, adăugă de Îndată, uitându-se alarmat În jur. Dar nu era nimeni pe care să Îl cheme În ajutor. Priorul veni și mai aproape. - Poate că da... mi se pare... acum câteva zile... bâigui paznicul confuz, făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
din milițiile de la Imola. Se pare că acolo trupele nu Își mai primesc solda de câteva luni și că au dezertat, iar acum jefuiesc ținutul și au apucat-o spre Apenini. Dar suntem toți foarte Îngrijorați, adăugă omul, apropiindu-și confidențial buzele de urechea poetului, că ar putea fi vorba de niște mulțimi de eretici și de intriganți care coboară În Peninsulă pentru a se deda jafului. Trebuie să rămâneam În alertă. - Eretici? De unde ar putea veni atâția necredincioși? - Se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Înmânându-i un pergament Împăturit și Închis printr-o bandă sigilată. Dante rupse pecetea și citi În grabă: Înaltul prelat Îi cerea să vină cât mai curând posibil la sediul legației pontificale, pentru a sta de vorbă asupra unor chestiuni confidențiale. - De ce nu cere audiență la Priorat? Întrebă sec, Împăturind la loc pergamentul. - Eminența sa consideră că e mai prudent așa, având În vedere tensiunile din oraș. O vizită a sa la sediul Comunei ar căpăta o valoare oficială care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
s-a dovedit a fi onorabilul Thornton Hancock din Boston, fost ambasador la Haga, autor al unei erudite Istorii a Evului Mediu și ultimul vlăstar al unei familii distinse, strălucite și patrioate. Vine aici să se odihnească, a explicat Monsignor confidențial, tratându-l pe Amory ca pe un egal În vârstă. Eu am misiunea să-i ofer un refugiu din plictiseala agnosticismului și socot că sunt unicul om conștient de faptul că bătrâna sa minte cumpătată este de fapt dezorientată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de a-l convinge pe Carling de lipsa lui de interes, Încât a pierdut firul argumentație și a Încheiat prin a-i anunța pe toți clienții din bar că e un „animal fizic“. — Ce sărbătorești, Amory? Amory s-a aplecat confidențial spre interlocutor: — Să’bă’oresc făcut-praf-viața. Moment mă’eț, făcut-praf-viața. Moment mă’eț, praf mă’eț. Nu-ți pot povesti... A auzit remarca lui Carling adresată barmanului: — Dă-i o apă seltzer cu brom. Amory a scuturat din cap indignat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
-mi tai venele. — Devine morbid! — Ai nevoie de Încă un highball, bătrâne. Vorbim despre asta mâine, cu toții. Dar Amory nu se lăsa convins să renunțe, cel puțin de dragul polemicii. — Ai fost vreodată În starea mea de acum? a Întrebat el confidențial, fortaccio. — Sigur! — Des? — E starea mea cronică. Ceea ce a provocat alte discuții. Cineva a spus că uneori era atât de deprimat, Încât se gândea serios la sinucidere. Altcineva era de acord că nu există nimic pentru care să merite să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se par neplăcute - căci altfel nu am putea să găsim nici o expresie a umanității noastre. Înțelegi ce vreau să spun? Nu eram prea sigur că pricepeam, dar am dat totuși aprobator din cap. — Pot să fiu sincer cu dumneata? Așa, confidențial? — Vă rog. — Un maniac e liber pe străzile Berlinului, Herr Gunther. Am ridicat din umeri: — Nu atât de mult încât să observi, i-am răspuns. Heydrich scutură nerăbdător din cap: — Nu, nu mă refer la vreun stormtrooper care bate un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ar fi opinia dumneavoastră profesională despre cel care a publicat acest articol? Mă refer la Julius Streicher. — O astfel de ură este aproape sigur rezultatul unei instabilități mintale puternice. Se opri o clipă, apoi continuă: Pot să vă scpun ceva confidențial? — Bineînțeles. — Știți că Matthias Göring, președintele acestui institut, este vărul primului-ministru? — Da. — Streicher a scris o mulțime de nonsensuri otrăvite despre medicină ca fiind o conspirație evreiască, mai ales psihoterapia. Pentru o vreme, viitorul asistenței medicale pentru bolile mintale s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
parte pe Streicher și a pregătit deja o evaluare psihologică a lui la ordinul primului-ministru. Sunt sigură că aș putea garanta cooperarea acestui institut la orice investigație cu privire la Streicher. Am dat încet din cap. — Îl anchetați pe Streicher? mă întrebă. — Confidențial? — Bineînțeles. — Sincer, nu știu. Deocamdată să zicem doar că sunt curios în legătură cu el. — Vreți să-i cer eu ajutorul doctorului Göring? Am scuturat din cap: — Nu în această fază. Dar mersi de ofertă. O să țin minte. M-am ridicat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
știam, dar erau atât de atent formulate și includeau câteva cuvinte cifrate astfel încât să fie deschise mai multor interpretări. K. M. Wiligut Weisthor Caspar-Theyss Strasse 33, Berlin Vest Către SS-Unterscharführer Otto Rahn, Tiergartenstrasse 8a, Berlin, Vest 8 iulie 1938 STRICT CONFIDENȚIAL Dragă Otto, Este așa cum am bănuit. Reichsführer-ul m-a informat că embargoul de presă a fost impus de evreul de Heydrich în tot ceea ce privește Proiectul Krist. Fără o acoperire a subiectului în presă, nu va mai exista un mijloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
alte mijloace prin care să ni se permită în mod legitim ca implicarea noastră să aibă efect. Ai vreo sugestie? Heil Hitler, Weisthor Otto Rahn Tiergartenstrasse 8a, Berlin Vest Către SS-Brigadeführer K. M. Weisthor, Berlin Grunewald 10 iulie 1938 STRICT CONFIDENȚIAL Stimate Brigadeführer, M-am gândit îndelung la scrisoarea dumitale și, cu ajutorul lui SS-Hauptsturmführer Kindermann și a lui SS-Sturmbannführer Anders, cred că am soluția. Anders are ceva experiență în chestiuni polițienești și este încrezător că într-o situație creată ca urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și, cu permisiunea dumitale, aș vrea să-i contactez cât mai curând posibil. Heil Hitler, Al dumitale, Otto Rahn K. M. Wiligut Weisthor Caspar-Theyss Strasse 33, Berlin Vest Către SS-Unterscharführer Otto Rahn, Tiergartenstrasse 8a, Berlin, Vest 30 iulie 1938 STRICT CONFIDENȚIAL Dragă Otto, Am aflat de la Anders că poliția a reținut un evreu bănuit de anumite crime. De ce nu ne-a trecut prin minte nici unuia dintre noi că poliția, fiind așa cum e, va pune în cârca unei persoane, mai ales un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
face de rușine pe Heydrich foarte tare. Te rog să te ocupi de asta. Heil Hitler, Weisthor SS-Sturmbannführer Richard Anders Ordinul Cavalerilor Templieri, Berlin Lumenklub, Bayreutherstrasse 22 Berlin, Vest Către SS-Brigadeführer K. M. Weisthor, Berlin Grunewald 27 august 1938 STRICT CONFIDENȚIAL Stimate Brigadeführer, Cercetările mele au confirmat că la sediul central al poliției din Alexanderplatz s-a primit într-adevăr un apel telefonic anonim. Mai mult, o conversație cu Karl Wolff, adjunctul Reichsführer-ului, indică faptul că el, și nu Reichsführer-ul, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]