3,668 matches
-
de acord, cedând, renunțând, făcând compromisuri, fie că-i lipsește forța sau mijloacele interioare care să o facă să fie așa cum ar dori ea. Din aceste motive, trebuie să admitem că o existență Împlinită este plastică, adaptativă, pe când una tensionată, conflictuală, se Înfățișează Întotdeauna ca un tip de existență problematică. Persoana și existența acesteia se Împlinesc prin cuplul de persoane. Existența comună este condiția echilibrului. Dar ea poate fi, În egală măsură, și condiția unor grave cauze de conflict, atunci când cele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fi Întâmplătoare, este rezultatul unei „selecții valorice interioare”. Eu nu pot stabili o relație de cuplu decât cu o persoană similară mie. În caz contrar, totul este forțat, artificial și va duce la tensiuni, conflicte și ruperea cuplului. Aceste situații conflictuale, dincolo de aspectul psihologic, au o mare semnificație morală. Eșecul unui cuplu va marca persoanele respective, Întrucât el are caracterul unui psiho-traumatism moral. Memoria trecutului va persista. În cazul refacerii cuplului, imaginea fantomatică a „celui care a fost” va continua să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eu am datorii morale și sufletești față de celălalt, la fel ca și acesta față de mine. Apare astfel un sentiment de siguranță, care anulează singurătatea. În comuniunea prin iubire, relația dintre un Eu și un Tu nu mai are caracter tensional, conflictual, de dominare reciprocă, ci de iubire, de Încredere, ajutor și ocrotire reciprocă. Existența ta devine garanția existenței mele, pentru că prin iubirea care ne apropie și ne unește noi ne susținem și ne completăm reciproc. Aceasta nu Înseamnă Însă dependența unuia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nevoia unei compensări reciproce a problemelor noastre similare (traumatisme afective, carențe emoționale, frustrări, eșecuri etcă. O asemenea preferință interpersonală are un caracter predominant nevrotic și ea nu poate dura În timp, ci, d Dimpotrivă, va duce destul de rapid la situații conflictuale Între cei doi parteneri, sfârșind prin separarea acestora. Situația prometeică pozitivă se realizează prin alegerea și descoperirea modelului uman ideal cu care dorești să te identifici, la care aspiri și pe care lupți să-l poți dobândi. De regulă, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
rămas se va simți frustrat. Ulterior, relația se șterge și cuplul sfârșește prin a se dizolva. 3Ă Nevroza de separare Aceasta se datorează, În principal, unor conflicte afective, morale, sociale, de interese Între partenerii cuplului. În aceste situații cu caracter conflictual, partenerii cuplului nu mai pot menține un echilibru firesc În relațiile dintre ei. Sentimentele afective inițiale, de atracție, care au dus la constituirea cuplului, vor fi Înlocuite cu sentimente negative, de respingere, de refuz reciproc, de repulsie. În locul atracției apar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În schimbările produse asupra persoanei, prin asimilarea lor de către aceasta. Notăm astfel următoarele situații: aă Întâlnirea cu situații pozitive, situații deschise de viață, cu caracter stimulant pentru individ; bă contactul cu situații negative, de tipul situațiilor Închise de viață, contrariante, conflictuale, tensionale, generatoare de traume psihice pentru individ. Evenimentele vieții trăite sunt asimilate de către individ indiferent de voința sa. Ele lasă Întotdeauna urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
determină persoana să fie la rândul ei „Închisă” În interiorul unor limite care-i sunt impuse de condițiile de viață exterioare sau interioare ei. Caracteristicile persoanei-limită sunt: starea de neliniște și tensiune interioară, o mare Încărcătură emoțional-afectivă, dificil de suportat, situații conflictuale sau complexe de culpabilitate, inferioritate etc., sentimentul unui pericol, mai mult sau mai puțin definit, insecuritate, impresia de incapacitate de a se putea apăra, centrarea atenției și activității asupra unei singure „teme” legate de nesiguranța și pericolul care amenință individul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a modelelor psihobiografice cuprinde următoarele tipuri: modele psihologice, modele morale, modele culturale, modele etnoculturale. 1. Tipologiile psihologice Acestea pun accentul pe latura psihologică a biografiei, a vieții individuale, pe evenimentele care au contribuit la progresul sau la generarea unor situații conflictuale În viața individului. În conformitate cu acest punct de vedere, fiecare individ are o istorie personală, unică și irepetabilă. Această „istorie” are În primul rând un caracter interior, reprezentând „viața trăită de individ” În planul conștiinței sale, cu succesele și eșecurile sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau o persoană În vederea realizării unui „scop final” care să aducă un beneficiu sau o „satisfacție”. Aceste „teme” pot fi reprezentate prin intenții de cooperare cu caracter pozitiv moral sau, dimpotrivă, prin intenții cu caracter negativ imoral: intrigă, calomnie, situații conflictuale etc. Temele pot fi pregătite anterior sub forma unor „proiecte de acțiune” sau pot reacutiza vechi pasiuni aflate În stare de latență, după cum pot izbucni În mod spontan sub formă de conflicte. Temele acțiunilor psihologice se dezvoltă pe fondul unor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Înainte de a trece Însă la tratarea propriu-zisă a temei, notăm faptul că acordul și dezacordul, ca aspecte ale Întâlnirii, apar În cadrul acesteia, fie că se succed, fie că avem de-a face numai cu situații de acord sau de natură conflictuală. În orice caz, ele nu se suprapun niciodată. Întâlnirea Întâlnirea dintre două persoane este o situație particulară, care presupune mai multe aspecte: psihologic, moral, social, de comunicare etc. În cadrul Întâlnirii, două persoane comunică Între ele, schimbă informații, realizează o punte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspecte ne demonstrează că, de fapt, În cadrul Întâlnirii sunt cuprinse atât aspectele pozitive, cât și cele negative ale relațiilor interpersonale. Astfel, Între două persoane poate exista o relație de Întâlnire permanent pozitivă sau o relație de Întâlnire permanent tensionată, negativă, conflictuală. În mod egal Însă, tot În cazul relației de Întâlnire dintre două persoane, se poate construi o situație de natură pozitivă, apoi pot apărea conflicte Între ele, care ulterior să dispară, iar persoanele să se Împace. Toate acestea reprezintă de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
deosebit de important și la el trebuie să ne referim de fiecare dată când au loc sau când sunt pregătite Întâlniri. Importanța Întâlnirii impune ca de fiecare dată aceasta să fie pregătită, În așa fel Încât să se evite situațiile negative, conflictuale, și să se stabilească Întotdeauna un acord Între persoane, de factură pozitivă. Tehnica Întâlnirii este de fapt o strategie pe care fiecare individ trebuie să o aibă În vedere atunci când urmează să se Întâlnească cu altul. 1. Acordul Prin acord
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la un pericol pe care persoana, cunoscându-l sau presupunându-l, Îl evită din cauza nocivității sale. Din acest motiv, conflictul, ca o confruntare care, prin apelul la violență, declanșează pericolul, poate fi opus conduitei de evitare. De aceea, analiza conduitelor conflictuale trebuie completată cu cea a conduitelor de evitare. Conduitele de evitare sunt, În primul rând, atitudini psihomorale aflate sub semnul conștiinței morale. Aceasta evaluează situațiile vieții, reacțiile posibile la care mă pot aștepta din partea celorlalți, și-mi indică ce atitudini
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
diferențiază un anumit tip de relație Între persoanele care prejudiciază sau violează și cele care sunt prejudiciate sau violate. Le vom analiza În continuare. Prejudiciu și persoană Orice prejudiciu este un tip particular de relație interpersonală, o relație de natură conflictuală, din punct de vedere psihologic și moral, dintre doi indivizi. În cadrul acestei relații, persoanele implicate au statuturi și roluri bine definite prin acțiunile lor. Semnificația acestei relații speciale decurge din următoarele caracteristici ale sale: aă orice prejudiciu, ca acțiune negativă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tipul prejudiciului ne pune În fața unui scenariu psihologic, În care fiecare persoană are un rol precis. Acest scenariu este o „relație În trei”, În care sunt implicați următorii factori: persoana celui care prejudiciază; persoana care este prejudiciată; elementul de referință conflictuală, care a determinat prejudiciul. Le vom analiza, pe rând, pe fiecare. 1. Persoana care prejudiciază După cum se poate deduce din cele deja prezentate mai sus, nu orice persoană poate fi Împinsă În direcția prejudicierii alteia. Sunt absolut necesare anumite condiții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Multe dintre aceste persoane sunt singure, adesea cu o imaturitate emoțional-afectivă, indiferente, superficiale. Unele dintre ele caută aventura, riscul, au gust pentru situațiile noi, neprevăzute. Toate acestea favorizează, În mare măsură, situația de a cădea victimă. 3. Elementul de referință conflictuală Pentru ca un prejudiciu să se poată produce este necesar ca Între cele două persoane să existe un anumit motiv. Acesta va constitui un element de referință de la care va porni conflictul, care va duce la prejudicierea uneia dintre cele două
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
următoarele răspunsuri: tulburările psihomorale sunt Întoarceri În trecut ale persoanei; ele mă Închid, În ceea ce privește perspectiva de Înaintare către viitor; tulburările psihomorale obligă persoana umană să trăiască Într-un prezent dat de alteralitatea sa interioară; tulburările psihomorale reprezintă astfel o Întoarcere conflictuală la categoriile apriorice ale unei conștiințe morale care judecă și pedepsește; acest fapt se explică prin aceea că imaginea de sine, ca Întindere și durată, reprezentând valoarea unei persoane, este aprioric fixată În natura acesteia, iar alteritatea o contrariază; tulburările
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cele ale psihoterapiei În general. Ea se axează pe ideea de catharsis, ca formă de purificare și restaurare morală a persoanei aflate În suferință. Orice catharsis urmărește o desprindere a persoanei de situațiile care o Încarcă. Acestea, dincolo de aspectele psihologice conflictuale pe care le presupun, contribuie Într-o măsură apreciabilă la devalorizarea morală a individului. Catharsisul, În cazul terapiei morale, trebuie să se adreseze conștiinței celui aflat În suferință. Conștiința acestuia, Încărcată de sentimentul vinovăției, al rupturii, al frustrărilor este cea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ultimii ani2. Vechea armonie instaurată și controlată de Ranjit, cea dintre sikhism, islamism și hinduism (fie el chiar mokÌa sindicalizată, cum propunea Romila Thapar), este cea care a produs câteva seisme dramatice În istoria subcontinentului, din 1849 până recent. Reziduul conflictual fusese maxim În momentul asasinării Indirei Gandhi, la 31 octombrie 1984, de către propria gardă sikh3. Când a apărut, cartea aceasta avea două atuuri, pentru totdeauna pierdute: primul - anume că mai toate personajele Încă trăiau și continuau să anime și să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
planuri temporale, cel contemporan și cel vechi - anii ’40 -, implicând și registrul politic, cu tipologii simbolice: Gavroche - puștiul care moare într-o încăierare cu „forțele reacționare”, comunistul Orban, arogantul Nicky, superba Mara, agresivul Gogoloi ș.a. Dincolo de unele schematizări tipologice și conflictuale, S. practică un fel de teatru psihologizant, încadrându-se în dramaturgia poetică, unde sunt abordate deseori situații-limită, dar cu o ironie fină, cu mult umor, pe filiera Tudor Mușatescu - Victor Ion Popa - Mihail Sebastian. SCRIERI: Meteoritul de aur, București, 1955
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
tinerii ce vor forma echipa „Vieții românești” (cu G. Ibrăileanu, în primul rând) și care se vor exersa în coloanele „Curentului nou”, publicație de orientare radical antisămănătoristă. La „Viața românească” e secretar de redacție în intervalul aprilie-septembrie 1909, dar, fire conflictuală, părăsește revista. Mai colaborează la „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber” ș.a. Folosește și pseudonimele Has, Hassan, H. Iciveleinas, T. (sau V.) Podriga, Privitor, H. Richard, H. Silvius. În l920 editează la București o nouă serie a
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
între natura umană și societate. Aceste idei le regăsim enunțate anterior de J.-J. Rousseau, care vorbea despre „sălbaticul fericit”, trăind într-o lume naturală, precum și de Th. Hobbes, care susținea teza „homo, homini lupus” într-o societate reprimantă și conflictuală. Se relevă, din cele de mai sus, o dată mai mult, faptul că igiena mintală promovează valorile umaniste. Pentru E. Fromm, o persoană este sănătoasă mintal când trăiește în dragoste, rațiune și credință și își respectă viața sa și pe cea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
eveniment neobișnuit, subit și violent, care se confruntă cu mecanismele de apărare psihică ale individului (mecanismele de apărare ale Eului), dezorganizând echilibrul personalității acestuia. În ceea ce privește natura psihotraumatismelor, prezentând un mare polimorfism, acestea pot cuprinde următoarele: agresiuni psihice; accidente fizice; situații conflictuale interpersonale; crize de viață psihobiologică (pubertate, adolescență, menopauză); situații de impas sau eșecuri; privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ființă și realitatea externă. Un „joc cu doi actori”, în cadrul căruia este întotdeauna invitat un al „treilea”: terapeutul. În felul acesta se stabilește o configurație triunghiulară, reprezentată prin: Terapeut Cauză Bolnav Relația „cauză (psihotraumatism) - bolnav” este o relație de tip conflictual, pe când relația „terapeut-bolnav” este una reparatorie, de restaurare a stării de sănătate, de vindecare. Noțiunea de reacție în psihiatrie este în cea mai mare parte o creație a Școlii germane de psihiatrie. K. Bonhoeffer introduce noțiunea de reacție exogenă acută
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sănătate mintală, fapt care face ca igiena mintală să le acorde o atenție deosebită. K. Schneider deosebește două mari tipuri de reacții, după cum urmează: reacții anormale la evenimentele vieții trăite exterioare: depresia reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste aspecte, deși frecvente, nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]