2,168 matches
-
culturelle dans les sociétés industrielles avancées. Paris: Economica. Jenny, J. (1991). Rapports de générations en rapport avec rapports de sexes, rapports de classes sociales et autres rapports sociaux fondamentaux. Annales de Vaucresson, 30-31, 25-47. Kaufmann, J.-C. (1992). La trame conjugale. Paris: Nathan. Knipschgeer, K. (1995). L’aide institutionnelle et familiale aux personnes âgées dépendantes au Pays-Bas. În Attias-Donfut, C. (coord.). Les solidarités entre générations. Vieillesse, familles, Etat (pp. 169-180). Paris: Nathan. Kohli, M. (1996). The problems of generations: family, economy
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale activităților, raporturile interpersonale și de autoritate În exercitarea rolurilor specifice vizând realizarea finalităților propuse. Autorul Își propune să surprindă instrumentalizarea modelului cultural În plan familial la următoarele niveluri: a) motivația căsătoriei; b) motivația opțiunii alegerii partenerului; c) manifestarea rolului conjugal În comportamentul familiilor tinere; d) comportamentul procreativ al cuplului conjugal; e) creșterea și socializarea copiilor prin exercitarea rolurilor parentale pe plan educațional În scopul socializarii copilului; f) transmiterea rolurilor parentale În familie din societatea românească actuală. În continuare, autorul ne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
specifice vizând realizarea finalităților propuse. Autorul Își propune să surprindă instrumentalizarea modelului cultural În plan familial la următoarele niveluri: a) motivația căsătoriei; b) motivația opțiunii alegerii partenerului; c) manifestarea rolului conjugal În comportamentul familiilor tinere; d) comportamentul procreativ al cuplului conjugal; e) creșterea și socializarea copiilor prin exercitarea rolurilor parentale pe plan educațional În scopul socializarii copilului; f) transmiterea rolurilor parentale În familie din societatea românească actuală. În continuare, autorul ne expune „Rolul educației școlare În instituționalizarea și funcționalitatea modelului cultural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
posesoare a unui sortiment de bunătăți „refegiste”, cuprinzând, între altele, „această pastă de dinți disident pe care eu aș mânca-o” ș.a. E adevărat că, după cum remarca Eugen Simion, poezia lui P. „are o latură comună cu poezia voluptuos ironic conjugală a lui Emil Brumaru”, dar într-o perspectivă cumva mai scrâșnită ori mai urmuzian-grotescă. Inventarul cotidianului prozaic nu e cultivat decorativist, cu o complezență neangajantă pentru pitoresc (fie el și un pitoresc al sordidului), ci vehiculează, cu o retorică burlesc-minimalistă
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
față modernă și una tradițională. Tocmai aceste două fețe au început, mai ales spre sfârșitul secolului trecut și cu atât mai mult în prezent, să se afle în tensiune și în conflict. Constituită în perioada modernității anterioare ca o relație conjugală firească, de la sine înțeleasă, chiar „naturală”, relația familială a devenit acum scena acelui conflict ce a explodat în cadrul modernității noastre actuale. Ne aflăm deja într-o perioadă de modernizare sau de eliberare a familiei de tradițiile moștenite. Abia în prezent
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de copii funcționează metonimic și anticipativ față de lumea din Haimanaua, paginile cele mai bune ale romanului fiind acelea în care umanul apare în poziții corupte, vicioase, interlope. Microromanul Pedeapsa (1997; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române) exersează o fișă de patologie conjugală. Nevroza farmacistului pensionar Cezar Mărcuș, individ fără însușiri, identificabil prin drama pe care o trăiește în cuplu, este rezolvată de autor prin forțarea unei simbolistici așa-zis freudiene. Ambiția lui M. de a da în Champs-Elysées (1998) un roman cu
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
respectând, în principiu, monogamia. Sentimentul de solidaritate și voința de întrajutorare sunt remarcabile printre familiile țigănești. În pofida provocării seculare, ele și-au menținut intactă omogenitatea culturală. Problemele întâlnite de asistenții sociali în familiile de țigani sunt adesea foarte grave: violența conjugală, abuzarea copiilor, promiscuitate sexuală, avorturi și alcoolism. La acestea se adaugă inadaptarea endemică a comunităților țigănești la exigențele vieții urbane, lipsa de educație, sanitară, civică și religioasă, analfabetismul, criminalitatea ridicată în rândul tinerilor rromi, comportamentul public scandalos etc. Cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
3. Or, de la insipidele cursuri de morală (o categorie a gândirii apusene secularizate) ar trebui să se treacă, fără cusur, la cursul de etică și bioetică creștină 4. Câteva seminarii ar trebui acordate delicatei probleme a sexualității și a vieții conjugale, care se cuvine tratată fără pudibonderii fariseice 5. Pentru că adăparea la surse este condiția sine qua non a mărturisirii ortodoxe, predarea limbilor clasice studenților de la Teologie ar trebui luată mult mai în serios. Latina și greaca, dacă nu și ebraica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
toate”. Ascultarea, fecioria și sărăcia sunt voturi care rămân deschise experienței laicilor, fiind tot atâtea moduri de a descoperi bucuria libertății depline în Dumnezeu. Este semnul distinctiv al adevăraților monahi faptul de a elogia, sincer și fără cazne, taina iubirii conjugale. Arhimandritul Emilianos reia în ultimele pagini ale acestui volum patetica pledoarie a Sfântului Ioan Gură de Aur în favoarea dimensiunii sacramentale a dragostei dintre bărbat și femeie. Autorul tălmăcește sensul mistagogic - nu doar etic - al căsătoriei. Creștinii trăiesc această taină ca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
gîndul de a face curte uneia dintre cadîne, viteazul nostru Pașă l-ar ataca și l-ar pune pe fugă, cu o furie uluitoare! Căci unde am ajunge dacă niște filfizoni flușturatici ar fi lăsați să pătrundă în sanctuarul fericirii conjugale? deși, orice ar face Pașa, tot nu-l poate alunga din patul său pe cel mai faimos Lothario, căci, vai! toți pești dorm în același pat! După cum, pe uscat, doamnele pricinuiesc adesea cele mai teribile dueluri între admiratorii lor rivali
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru supremație, întocmai ca niște elani care-și încrucișează coarnele. Mulți dintre masculii capturați au pe trup cicatrice adînci rămase de pe urma acestor bătălii - capete crestate, dinți sparți, aripi ciuntite și, uneori, chiar guri strîmbate. Presupunînd însă că atentatorul la fericirea conjugală e pus pe fugă de la bun început de către stăpînul haremului, comportamentul acestui domn prijeluiește un spectacol foarte hazliu: uriașul se furișează din nou, pe nesimțite, printre doamne și se lăfăie un timp în mijlocul lor, întocmai ca piosul Solomon printre cele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în lume. Școala detectivistică tradițională cultivase în mod deliberat o estetică a abordării enigmei. Ea corespundea, într-adevăr, rigorilor jocului de șah, logicii perfect funcționale a împărțirii lumii în buni și răi. Un furt, un asasinat, un viol, o infidelitate conjugală erau acțiuni care lezau ordinea lumii, iar detectivul era taumaturgul: prin înlăturarea actului profanator, lumea își revenea la starea ei ideală. Când Chandler apropie granițele între infractori și apărătorii legii la o distanță primejdios de mică, ordinea prestabilită se dovedește
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
dreptul vicios când Marlowe află că Les Valentine - care, pentru Muffy Blackstone, e un artist fotograf de mare clasă - are o altă soție și că, sub numele de Larry Victor, duce o perfectă viață dublă. Vulnerabil, sensibilizat de propria dramă conjugală, Marlowe decide să-i dea o mână de ajutor lui Les/Larry, în clipa când surprinde tandrețea ce-l leagă de inocenta Angel, care-l iubește cu o imensă devoțiune. Lucrurile virează din dramatic spre tragic atunci când Marlowe descoperă în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
împotriva violenței domestice. Regimul socialist a practicat o politică de încurajare și menținere a familiei. Procedura de divorț, deși modernă din punctul de vedere al drepturilor femeii, era extrem de anevoioasă. Consecința nedorită a acestei proceduri era menținerea artificială a uniunii conjugale pentru o familie în care conflictul nu putea fi eliminat, ajungându-se astfel la perpetuarea violenței. Deși procedura s-a simplificat mult după 1989, ea este încă destul de dificilă și îndelungată, fiind totodată costisitoare. Posibilitatea desfacerii căsătoriei prin acordul ambelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
specializate pentru combaterea și prevenirea violenței domestice, având în vedere amploarea fenomenului. Concluzii 1. În societatea noastră, principala sursă a violenței împotriva femeii este procesul de dezorganizare socială, accentuat în anumite segmente ale colectivității caracterizate de sărăcie extremă, dizolvarea uniunii conjugale, delincvență și, în majoritatea cazurilor, alcoolism. Persistența modelelor tradiționale pare să fie un factor facilitator, și nu unul determinant. 2. Stresul social imens generat de perioada de tranziție reprezintă o importantă sursă a violenței, adesea îndreptată împotriva partenerului mai slab
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Policy, editată de Flannery, D.J.; Huff, R.C., American Psychiatric, Washington. Ciupercă, C., 2000, Cuplul modern între emancipare și evoluție, Editura Tipoalex, Alexandria. Dallos, R.; McLaughlin, E., 1993, Social Problems and the Family, Open University, Londra. Desurmont, M., 2001, De la violence conjugale à la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en souffrance, Editions Eres, Ramonville. Ferréol, G.; Neculau, A., (coord.), 2003, Violența. Aspecte psihosociale, Editura Polirom, Iași. Heise, L.; Pitanguy, J.; Germain, A., 1994, Violence Against Women, the Hidden Health Burden, Banca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Rezultatele privind violența domestică din India, Japonia, China sau Coreea și, în general, din statele asiatice sunt contradictorii. Cel puțin cele din anii ’90. Unii cercetători ca Fumie Kumagai și Murray Strauss (1983) au precizat, în urma analizelor efectuate, că violența conjugală în acea perioadă era scăzută în India și Japonia. Contrar celor doi, Mieko Yoshihama și Susan Sorenson (1994) (apud Segal, 1999, p. 214) au descoperit că „58,7% dintr-un eșantion de 796 de femei care au răspuns unui chestionar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
obținut sau intenționat în cadrul fiecărei problematizări. Astfel, din punct de vedere istoric, odată recunoscută ca problemă (abia în secolul XIX), violența domestică a fost în mod gradual conceptualizată, folosind termenii: bătaia soției; violență domestică; violență în relația de cuplu; conflict conjugal; violență maritală; violență în familie; violență împotriva femeii. Fiecare concept astfel elaborat funcționează ca parte a reprezentării problemei, la un moment dat. Dacă analizăm pârghiile explicative prin care s-a ajuns la aceste concepte, putem identifica unele elemente comune, prezente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care relația maritală s-a desfăcut prin divorț sau în cazurile de concubinaj ori uniune consensuală. Vom defini, de aceea, violența domestică la nivelul relațiilor dintre adulți heterosexuali, care coabitează sau au coabitat în trecut într-o relație de tip conjugal. Deși mai largă în privința ariei de referință, totuși și această definiție este restrictivă, excluzând relațiile de cuplu între persoane de același sex. Violența domestică la nivelul relației de cuplu poate fi asimilată conflictului conjugal. Conflictul conjugal este definit ca o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
trecut într-o relație de tip conjugal. Deși mai largă în privința ariei de referință, totuși și această definiție este restrictivă, excluzând relațiile de cuplu între persoane de același sex. Violența domestică la nivelul relației de cuplu poate fi asimilată conflictului conjugal. Conflictul conjugal este definit ca o patologie a cuplului, determinat de problemele complexe ce afectează diada conjugală, în contextul social actual. Direcționarea violenței în cazul unui conflict conjugal poate lua ambele sensuri, fiecare dintre participanții la uniunea de tip conjugal
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
o relație de tip conjugal. Deși mai largă în privința ariei de referință, totuși și această definiție este restrictivă, excluzând relațiile de cuplu între persoane de același sex. Violența domestică la nivelul relației de cuplu poate fi asimilată conflictului conjugal. Conflictul conjugal este definit ca o patologie a cuplului, determinat de problemele complexe ce afectează diada conjugală, în contextul social actual. Direcționarea violenței în cazul unui conflict conjugal poate lua ambele sensuri, fiecare dintre participanții la uniunea de tip conjugal fiind potențial
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
definiție este restrictivă, excluzând relațiile de cuplu între persoane de același sex. Violența domestică la nivelul relației de cuplu poate fi asimilată conflictului conjugal. Conflictul conjugal este definit ca o patologie a cuplului, determinat de problemele complexe ce afectează diada conjugală, în contextul social actual. Direcționarea violenței în cazul unui conflict conjugal poate lua ambele sensuri, fiecare dintre participanții la uniunea de tip conjugal fiind potențial agresor, respectiv victimă. Cu toate acestea, în urma cercetărilor efectuate, s-a ajuns la concluzia că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sex. Violența domestică la nivelul relației de cuplu poate fi asimilată conflictului conjugal. Conflictul conjugal este definit ca o patologie a cuplului, determinat de problemele complexe ce afectează diada conjugală, în contextul social actual. Direcționarea violenței în cazul unui conflict conjugal poate lua ambele sensuri, fiecare dintre participanții la uniunea de tip conjugal fiind potențial agresor, respectiv victimă. Cu toate acestea, în urma cercetărilor efectuate, s-a ajuns la concluzia că femeile sunt, în cea mai mare măsură, victime ale violenței domestice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
conjugal. Conflictul conjugal este definit ca o patologie a cuplului, determinat de problemele complexe ce afectează diada conjugală, în contextul social actual. Direcționarea violenței în cazul unui conflict conjugal poate lua ambele sensuri, fiecare dintre participanții la uniunea de tip conjugal fiind potențial agresor, respectiv victimă. Cu toate acestea, în urma cercetărilor efectuate, s-a ajuns la concluzia că femeile sunt, în cea mai mare măsură, victime ale violenței domestice. Acest fapte se datorează, în parte, socializării bărbatului spre violență și, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
că respectiva conduită este legată de unele conflicte emoționale”, ceea ce nu înseamnă totuși că o asemenea atitudine este întotdeauna posibilă sau de dorit. Așa se întâmplă cu genul de activism care are ca funcție protejarea împotriva unui mediu familial sau conjugal agresiv sau nesatisfăcător, activism care îl îndeamnă pe individ mai degrabă să se dedice muncii decât să participe la viața de familie. Există deci în acest mecanism o participare activă a unui eu conștient care caută să evite astfel întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]