2,717 matches
-
indirectă, comparativă) sau ale unor compliniri semantice facultative. Ca verbe-predicate ale unor compliniri semantice obligatorii, conjunctivul poate fi singura variantă modală compatibilă cu verbul regent, cel mai adesea și pentru că acesta, verbul (termenul) regent, asigură dezvoltarea conținutului semantic central al conjunctivului, de mod al unor acțiuni-proiect, cu diferite variante semantice: „Aștept să îmi apună ziua / și zarea mea pleoapa să-și închidă.” (L. Blaga) „Sunt beat și aș vrea să dărâm tot ce-i vis / ce e templu și altar!” (L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-și închidă.” (L. Blaga) „Sunt beat și aș vrea să dărâm tot ce-i vis / ce e templu și altar!” (L. Blaga) sau poate fi o variantă la indicativ (potențial-optativ), în interiorul opoziției de mod: acțiune (stare) reală (indicativ) - acțiune proiect (conjunctiv): Am uitat că suntem oameni. Am uitat să fim oameni. I-am spus că vine și Anamaria. I-am spus să vină și Anamaria. Alegerea între indicativ și conjunctiv este liberă în cazul unui număr restrâns de verbe tranzitive: Mihai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
potențial-optativ), în interiorul opoziției de mod: acțiune (stare) reală (indicativ) - acțiune proiect (conjunctiv): Am uitat că suntem oameni. Am uitat să fim oameni. I-am spus că vine și Anamaria. I-am spus să vină și Anamaria. Alegerea între indicativ și conjunctiv este liberă în cazul unui număr restrâns de verbe tranzitive: Mihai a promis să vină/că vine. În dezvoltarea unor câmpuri semantico-sintactice generate de verb, a căror expansiune este hotărâtă de funcția de circumstanțial, conjunctivul este modul propriu propozițiilor circumstanțiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Anamaria. Alegerea între indicativ și conjunctiv este liberă în cazul unui număr restrâns de verbe tranzitive: Mihai a promis să vină/că vine. În dezvoltarea unor câmpuri semantico-sintactice generate de verb, a căror expansiune este hotărâtă de funcția de circumstanțial, conjunctivul este modul propriu propozițiilor circumstanțiale finale: „Ieșise să scape de norul din ușă, / din noaptea căzută din munte cu foc.” (L. Blaga) Când se subordonează unui nume, verbul se situează la conjunctiv pentru a dezvolta același sens de acțiune-proiect: „Calea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
căror expansiune este hotărâtă de funcția de circumstanțial, conjunctivul este modul propriu propozițiilor circumstanțiale finale: „Ieșise să scape de norul din ușă, / din noaptea căzută din munte cu foc.” (L. Blaga) Când se subordonează unui nume, verbul se situează la conjunctiv pentru a dezvolta același sens de acțiune-proiect: „Calea aici ce greu se găsește / Nu-i nimeni să te îndrepte.” (L. Blaga) „Dar munții-unde-s? Munții, / pe cari să-i mut din cale cu credința mea?” (L. Blaga) VI. ADVERBULtc "VI. ADVERBUL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în sine mizerabilă, el e nevoit să împodobească cu flori și c-o experiență de profundă înțelepciune mizeria existenței.” (M. Eminescu) șcirc. cauzalț Alte întrebuințări ale conjuncției Dezvoltând un grad mai mare de abstractizare, conjuncția să devine morfem al modului conjunctiv, intrând în sistemul morfologic al limbii. Conjuncția să rămâne doar morfem al conjunctivului în enunțuri în care verbul la conjunctiv: - este predicat în propoziții independente sau care nu ocupă poziția termenului subordonat: Să plecăm imediat de aici! Să plecăm unde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
experiență de profundă înțelepciune mizeria existenței.” (M. Eminescu) șcirc. cauzalț Alte întrebuințări ale conjuncției Dezvoltând un grad mai mare de abstractizare, conjuncția să devine morfem al modului conjunctiv, intrând în sistemul morfologic al limbii. Conjuncția să rămâne doar morfem al conjunctivului în enunțuri în care verbul la conjunctiv: - este predicat în propoziții independente sau care nu ocupă poziția termenului subordonat: Să plecăm imediat de aici! Să plecăm unde vor fi mai puțini ticăloși. - este predicat în propoziții atributive, păstrându-și conținutul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu) șcirc. cauzalț Alte întrebuințări ale conjuncției Dezvoltând un grad mai mare de abstractizare, conjuncția să devine morfem al modului conjunctiv, intrând în sistemul morfologic al limbii. Conjuncția să rămâne doar morfem al conjunctivului în enunțuri în care verbul la conjunctiv: - este predicat în propoziții independente sau care nu ocupă poziția termenului subordonat: Să plecăm imediat de aici! Să plecăm unde vor fi mai puțini ticăloși. - este predicat în propoziții atributive, păstrându-și conținutul său semantic modal: Caut un loc în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi mai puțini ticăloși. - este predicat în propoziții atributive, păstrându-și conținutul său semantic modal: Caut un loc în care să nu ajungă nici un ticălos. În afara acestor categorii de enunțuri, conjuncția să îndeplinește concomitent un dublu rol: (a) morfem de conjunctiv, în sistemul morfologic și (b) element de relație (sau component în structura unui element de relație), în sistemul sintactic: „Căutăm pământul, unde / mitic să ne-alcătuim.” (L. Blaga) Mai ales în limbajul popular, în stilul conversației, conjuncția - cel mai frecvent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui Vasile Aniței cu cociorva aprinsă după noi...” (I. Creangă) • interjecții: „Măi! al dracului venetic și ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc înghețați de frig și spărieți!” (I. Creangă) • flexiune; verbul-predicat se situează la conjunctiv: „Să mai pui altădată temei pe vorbele oamenilor!” (I. Creangă) • topică; termenii care concentrează cea mai mare parte din energia intonațională se situează pe primul loc în organizarea sintagmatică a enunțului sau în orice caz pe primul loc în structura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I. Creangă), „Păzește-te de amicii care ți se jură că te iubesc pe tine mai mult decât se iubesc pe dânșii.” (M.Codreanu), „Deșteaptă-te, pământ român! biruie-ți durerea...” (A. Russo) Verbul poate fi și la alte moduri (conjunctiv mai ales, indicativ mai rar) dacă planul lor semantic exprimă conținutul semantic al imperativului: „Tu să șezi la grajd, nedezlipit și să îngrijești de calul meu ca de ochii din cap...” (I. Creangă) Observații: Situarea verbului la imperativ poate fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-o chinuiască.” (I. Creangă), „Oamenii săriră buimaci care dincotro crezând că-i foc, ori ne taie cătanele, doamne ferește!...” (I. Creangă) „- Lasă-mă, unchiule! -... Bine! răspunde omul bătrân și joacă-nainte...” (I.L. Caragiale) • flexiunea; verbul predicat se situează la conjunctiv (foarte adesea, fără morfemul să la persoana a treia, care este și cea mai frecventă) sau potențial-optativ: „În sănătatea domnului Agamiță Dandanache! Să trăiască!” (I.L. Caragiale) „Puii mei, bobocii mei, copiii mei! Așa este jocul. Îl joci în doi, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Puii mei, bobocii mei, copiii mei! Așa este jocul. Îl joci în doi, în trei, Îl joci în câte câți vrei. Arde-l-ar focul!” (T. Arghezi) • structura sintactică internă; verbul predicat se repetă în două forme modale: potențial-optativ și conjunctiv: „Numai că hoțomanul de Pavăl mi-a făcut-o, be-l-ar tăunii să-l beie, când i-o fi somnul mai dulce!” (I. Creangă) • topica; se produce o inversiune a ordinii componentelor sintagmei morfologice și a ordinii sintactice: „Las-că v-am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă.” (M. Eliade) Construcția cu verbul a trebui, dezvoltând sens pasiv cel mai adesea, este o variantă sintactică la sintagme formate din două predicate în relație de interdependență; verbul al doilea, la conjunctiv, realizează funcția de subiect, complement semantic al verbului a trebui, care, ca predicat, actualizează din perspectivă modală planul semantic al subiectului propozițional: să fie târât. „Trebuie să fie târât ca să se urnească.” Predicatul dezvoltat trebuie târât prezintă la al doilea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de regent și care devine purtătorul unei funcții sintactice. Sub aspect structural, determinantul nu poate exista în afara regentului. El se realizează, de altfel, în mod frecvent, prin unități lexico-gramaticale lipsite de autonomie, și semantică, și morfo-sintactică: adjectiv, adverb, verb la conjunctiv 28, forme verbal-nominale: infinitiv, participiu, supin și gerunziu: „Peste păduri tot mai des focuri, focuri Dansează sălbatice, satanice jocuri.” (N. Labiș) „Pasăre-n zbor și clopot care bate / aș vrea să-mi fie glasul.” (M. Isanos) „- Cobori în jos, luceafăr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
despre toate acestea, tot aș fi mers. Identitatea specifică a celor două variante ale circumstanțialei concesive se fixează, în mod relativ, prin elemente relaționale și prin modul verbului-predicat. Sunt specifice concesivei ipotetice locuțiunile conjuncționale pe baza lui să, morfem de conjunctiv, prin excelență, mod al incertitudinii: chiar să, și să, măcar să: „Chiar să fi vrut cineva să urce sau să coboare n-ar fi reușit.” (O. Paler, Viața, 130) „Nu mă duc la Socola măcar să mă omori.” (I. Creangă, 77) Introduc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unui verb semiauxiliar de modalitate (a putea), în structura predicatului compus: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu, I, 134) • situarea verbului-predicat al concesivei la conjunctiv, fără morfemul să, iar a propoziției în fața regentei: „Tu vrei un om să te socoți, / Cu ei să te asameni? Dar piară oamenii cu toți, / S-ar naște iarăși oameni.” (M. Eminescu, I, 177) • intrarea într-o relație sintactică disjunctivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ecat. Teodorescu, În problema structurii părților de propoziție, LR, XXVIII (1970), nr. 2, pp. 126-127. 26, 27. Ecaterina Teodorescu, în Propoziția subiectivă, p. 8, nota 8 ș.u. RELAȚII DE DEPENDENȚĂtc "RELA}IA DE INTERDEPENDEN}|" 28. În enunțuri dubitative imperative conjunctivul are autonomie și, în consecință, poate construi predicatul unei propoziții nedependente: „Mai bine ia cornul și sună într-una / Să suni până mor, către cerul senin...” (Șt.Aug. Doinaș) 29. Fapt ce determină pe Marina Rădulescu, art. cit., să înscrie între
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele. Mucopoliglucidele sunt heteropoliglucide cu caracter acid alcătuite din aminoglucide ce alternează cu acizi uronici. Mucopoliglucidele sunt substanțe macromoleculare existente în țesutul conjunctiv, unde se leagă de proteine specifice cu formare de mucoproteine, în compoziția cărora poliglucidele predomină cantitativ. Datorită masei moleculare mari, mucopoliglucidele, respectiv mucoproteinele, formează în apă soluții vâscoase, gelatinoase, cu aspect mucilaginos. Mucopoliglucidele îndeplinesc în organismul animal multiple funcții legate
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
208 pepsină. La încălzire coagulează. Se găsesc libere în leucocite sau asociate cu acizii nucleici în nucleul unor celule glandulare, eritrocite. 4.3.9.2. Proteine fibrilare (Scleroproteine) Aceste proteine sunt specifice regnului animal și se găsesc răspândite în țesuturile conjunctiv, de susținere, protecție și epidermice cu rol de susținere, protecție și rezistență mecanică. Scleroproteinele sunt insolubile în apă, nu se denaturează și au un conținut ridicat de glicocol și cisteină. Principalii reprezentanți: Keratinele sunt proteine fibrilare din păr, epidermă, pene
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Keratinele sunt proteine fibrilare din păr, epidermă, pene, unghii, copite, coarne, cu un conținut mare de S,datorită cistinei care predomină. Enzimele proteolitice nu le hidrolizează. Keratinele sunt rezistente, elastice, insolubile în apă. Colagenele sunt proteine fibrilare raspândite în țesuturile conjunctive, tendoane, cartilagii, oase, piele și reprezintă 50% din proteinele animale. Au un conținut ridicat de glicocol, hidroxiprolină, hidroxilizină. Colagenele sunt insolubile în apă și rezistente la acțiunea enzimelor proteolitice. Prin fierbere cu apa se transformă în gelatină, solubilă în apă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pe pleoape. Evitarea cauzelor amintite cât și indicația de spălare cu apă și săpun pe fata seară a persoanelor cu ten gras. Boală se poate asocia cu conjunctivita. Conjunctivita Conjunctivita este o boală a ochiului ce constă în inflamarea mucoasei conjunctive. Cauze: Sfaturi legate de tulburările de vedere 44 de natură infecțioasă (microbi, viruși, ciuperci) ; de natură alergica (substanțe chimice, praf, polen) ; apă infectată din bazinele de innot; corpii străini; arsurile produse chiar de razele solare; sudura când ochelari speciali nu
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de vedere 44 de natură infecțioasă (microbi, viruși, ciuperci) ; de natură alergica (substanțe chimice, praf, polen) ; apă infectată din bazinele de innot; corpii străini; arsurile produse chiar de razele solare; sudura când ochelari speciali nu sunt folosiți. În cazul arsurilor conjunctive simptomatologia nu apare imediat, ci abia după 6-12 ore, deci oricum primul ajutor este întârziat. Simptomele conjunctivitei constau în: congestionarea (înroșirea), durerea și lăcrimarea. Adesea secreția oculara este purulenta. Bolnavul are senzația de corp străin sub pleoape și nu poate
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
protejează osul și previne erodarea lui. Între oase se gaseste un lichid sinovial care împiedică acest fenomen. La menținerea celor două oase intro articulație contribuie ligamentele care sunt fibre elastice puternice. 68 Sub tendoane, se găsesc bursele seroase, adevărate pungi conjunctive care favorizează alunecarea și a caror inflamații se numesc bursite. Funcțional, articulația este organ al mișcării, la care, pe lângă cartilaje, ligamente, contribuie și capsula articulara. Bolile articulațiilor au mai multe cauze, printre care cauze inflamatorii: reumatismul articular acut, poliartrita reumatoidă
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
la interior, mucoasa apoi submucoasa, musculoasa și la exterior seroasa peritoneala. Din punct de vedere fiziologic stomacul primește alimentele, le frământa, le amestecă cu suc gastric și le evacuează în duoden. Prin funcția secretorie, stomacul intervine în digerarea 93 țesutului conjunctiv și a proteinelor cu ajutorul acidului clorhidric și al pepsinei. Mucusul gastric are un rol protector, apărând mucoasa de acțiunea șucului gastric. Intestinul este format din intestin subțire și intestin gros. Intestinul subțire este parte a tubului digestiv cuprinsă între stomac
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]