928 matches
-
referitore la cualificațiunea invețiatorilor pentru scolele poporali ( Stat org. § § 13 și 122. punct 7, 8, și 12, Art de lege XXXVIII/1868) a depus cu resultat preste totuindestulitoriu esamenul riguros teoretic și practic, prescris pentru aspiranții la oficii invențiatoresci: acest consistoriu archiedecesan a aflat că numitul Ioan Budac este indestulitoriu pregătit și mai considerând integritatea lui fisică și morală, prin acesta îl dechiară de cualificat pentru a pute fi instituit de invețiatoriu definitiv la ori carea scola poporala elementara a căreia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
considerând integritatea lui fisică și morală, prin acesta îl dechiară de cualificat pentru a pute fi instituit de invețiatoriu definitiv la ori carea scola poporala elementara a căreia limbă de instrucțiune este cea română. Dat în sedinția senatului scolariu al consistoriului archiedecesan ținuta in Sibiiu la anul 1886 luna Iuliu dioa 10. Presedinte L. S. Miron Rămânul Nicanor fratesium Archepiscop Secretariu Au mai urmat după aceea și alți învățători cu pregătire pedagogică. Între aceștia numărăm pe Nistor Măsariu, teolog din Sărata
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Foaia poporului”, „Biserica și școala” și tipărește broșura Limba nouălor cărți bisericești (1905), care atrage atenția lui N. Iorga. Cu ajutorul acestuia urmează un an cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București, pe care o părăsește, având sprijinul financiar al Consistoriului sibian, pentru cea din Budapesta (1906-1907), unde este totodată redactor al gazetei „Lupta”. O bursă acordată de Liga Culturală îi permite să-și continue studiile la universitățile din Strasbourg și Jena. La ultima își dă în 1909 doctoratul cu teza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
se nu aibe atâta ambiție și tragere de inimă pentru coreligionarii și conaționalii sei, încât se jertfiască ceva din comoditatea sa în scopul promovării lor în credința strămoșească și în cultura minții și a inimii tinerelor generațiuni. Ve , dând deci consistoriul, că îndrumărilor date mai cu binele, nu s-a dat urmare, acum se vede necesitat a impune parochului V. Vulcan obligamântul a ținea școală în clasa a 2-a până comuna bisericească va ajunge în starea materială recerută pentru sistematisarea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
acum se vede necesitat a impune parochului V. Vulcan obligamântul a ținea școală în clasa a 2-a până comuna bisericească va ajunge în starea materială recerută pentru sistematisarea postului al 2-lea învățătoresc, ear dacă nu va da ascultare, Consistoriul va proceda în contra lui pe cale disciplinară, lipsindu-l din oficiu și beneficiu ca paroh. I se va aduce la cunoștință și se va veghea asupra aducerii la îndeplinire a celor demandate... Scrisoarea mai prevede disposițiunea ca resoluțiunea să se comunice
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
făcea condoleanțe, cu glasul plâns și întrerupt de suspine îi repeta: «Roagă-te mult pentru mine, căci mi-am pierdut părintele!». «Congregația Slujitorilor Săraci este o operă carmelită» Într-o scrisoare, din decembrie 1951, adresată cardinalului Adeodato Giovanni Piazza, secretarul Consistoriului, don Calabria scrie: «Eminență Reverendisimă... Vă amintesc în chip deosebit pentru că aparțineți Părinților Carmeliți față de care mă simt foarte atașat și cărora le datorez foarte mult, pentru că dragul Părinte Natale a fost cel care a dat viață Slujitorilor Săraci ai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și autorizată îi revenea papei. Și iată că la 7 iulie 1997, în prezența lui Ioan Paul II, se citește Decretul asupra minunilor și se stabilește promulgarea. Și, în final, sâmbătă 9 ianuarie 1999, papa Ioan Paul II a ținut Consistoriul Ordinar Public pentru votarea cauzei de canonizare a lui Giovanni Calabria. Papa, auzind pledarea pentru cauza de canonizare din partea Prefectului Congregației Sfinților José Saraiva Mantis, a decis ca fericitul Giovanni Calabria să fie înscris în Albumul Sfinților la 18 aprilie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ar fi fost dezavantajoasă, stârnind reprobarea clerului și a populației, care ar vedea în această măsură tendința de modificare a religiei și ar fi astfel înclinată să emigreze masiv. De aceea, pentru buna administrare a bunurilor mănăstirești, propunea înființarea unui consistoriu, ca studiu ce ar înlesni mai târziu etatizarea lor, format din episcop, un stareț și doi consilieri laici stabiliți la cel mai înalt nivel, ce urmau să facă mai întâi un inventar al bunurilor mănăstirilor și apoi să le gestioneze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
raportul către prim-ministrul Hatzfeld, privitor la situația clerului, a celor trei categorii de boieri, a comerțului și impozitelor din Bucovina, Consiliul își însușea cea mai mare parte din propunerile făcute de Balș, referitoare la înființarea unei episcopii și a consistoriului care să administreze bunurile mănăstirilor, la întemeierea de școli publice, la instituirea unei comisiei de verificare a titlurilor de proprietate, la acordarea de pământ și a dreptului de succesiune pentru acesta țăranilor, la îmbunătățirea comerțului, prin revizuirea taxelor vamale și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de părere că etatizarea forțată a bunurilor bisericești putea stârni reprobarea unanimă a clerului și a populației ortodoxe, ce ar fi constituit un bun prilej de emigrare în masă a locuitorilor. De aceea, propunerea sa avea în vedere înființarea unui consistoriu, alcătuit din clerici și laici, cu menirea de a administra în bune condiții bunurile mănăstirilor, iar veniturile rezultate urmau a fi folosite atât pentru întreținerea bisericii, cât și pentru înființarea unor școli publice pentru uzul copiilor de vârstă școlară din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
În privința Bucovinei, împăratul Iosif al II-lea considera că înființarea unei episcopii provinciale ortodoxe separate, cu sediul în orașul Cernăuți, devenit capitală a provinciei, scoaterea bisericii ortodoxe de sub jurisdicția externă a mitropolitului din Iași și a patriarhului din Constantinopol, instalarea consistoriului episcopal și reglementarea clerului ortodox, constituiau temeiurile începutului tuturor ameliorărilor și reformelor care trebuiau să fie făcute în această nouă provincie 32. Episcopul de Rădăuți, Dosoftei, a primit cu mare emoție hotărârea noii stăpâniri, cerând ca să i se facă instalarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
putut tulbura populația provinciei 35. Prin hotărârea Consiliului de Stat și rezoluția împăratului Iosif al II-lea, din august 1781, se stabilea maniera viitoare de organizare a bisericii ortodoxe bucovinene, prin înființarea unei episcopii a districtului Bucovinei și a unui consistoriu episcopal 36. După mai multe tratative purtate cu episcopul Dosoftei de Rădăuți, la 12 septembrie 1781, Consiliul Aulic de Război din Viena a trimis patenta imperială de numire a lui Dosoftei Herescul în funcția de episcop exempt greco-neunit al Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
noiembrie 1781, generalul Enzenberg îl asigura pe episcopul Dosoftei Herescul că împăratul nu intenționează o schimbare a religiei ortodoxe și că bucovinenii își vor putea practica liber confesiunea lor pe viitor 39. Una din probleme era cea privitoare la înființarea consistoriului episcopal. După cum scria generalul Enzenberg episcopului Dosoftei, într-o scrisoare trimisă prin intermediul boierului Vasile Balș, contele Hadik, în numele Consiliului Aulic de Război, făcea presiuni asupra Administrației Bucovinei, pentru a grăbi punerea în practică a acestei măsuri. Ca atare, episcopul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
scrisoare trimisă prin intermediul boierului Vasile Balș, contele Hadik, în numele Consiliului Aulic de Război, făcea presiuni asupra Administrației Bucovinei, pentru a grăbi punerea în practică a acestei măsuri. Ca atare, episcopul era rugat să se gândească asupra planului de alcătuire a consistoriului întocmit de Balș la începutul lunii ianuarie 1782 și să își spună cuvântul 40. Planul prevedea că acesta urma să fie format din episcop și alte patru persoane (doi clerici și doi laici), fiecare din cei patru membri având în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și doi laici), fiecare din cei patru membri având în responsabilitatea sa un sfert din suprafața Bucovinei. O comisie formată din clerici și laici urma să meargă la fiecare mănăstire să ia în evidență veniturile, proprietățile și toate cheltuielile acesteia. Consistoriul urma să reglementeze felul de viață al călugărilor și preoților, ca și veniturile și cheltuielile acestora. Tot în sarcina sa intra și elaborarea unui regulament de funcționare a învățătorilor și a școlilor, inclusiv a celor din mediul rural 41. Acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
În răspunsul său din 8 ianuarie 1782, Episcopul de Rădăuți sublinia între piedicile care stăteau în fața înființării acestei instituții, în afară de vremea rea și starea proastă a sănătății sale, faptul că în Cernăuți lipseau facilitățile edilitar-locative necesare adăpostirii episcopiei și membrilor Consistoriului, că procesul mazililor nu se terminase încă, dar și inconsistența personalului ce urma să alcătuiască această instituție, în condițiile în care vicarul Meletie nu voia să fie membru al Consistoriului, la fel ca secretarul Mihalachi, iar Balș anunțase că pleacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în Cernăuți lipseau facilitățile edilitar-locative necesare adăpostirii episcopiei și membrilor Consistoriului, că procesul mazililor nu se terminase încă, dar și inconsistența personalului ce urma să alcătuiască această instituție, în condițiile în care vicarul Meletie nu voia să fie membru al Consistoriului, la fel ca secretarul Mihalachi, iar Balș anunțase că pleacă la Lemberg 44. Câteva zile mai târziu, în urma presiunilor făcute de Administrația Bucovinei de a face un început pentru Consistoriu, Dosoftei își arăta disponibilitatea de a veni la Cernăuți, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în care vicarul Meletie nu voia să fie membru al Consistoriului, la fel ca secretarul Mihalachi, iar Balș anunțase că pleacă la Lemberg 44. Câteva zile mai târziu, în urma presiunilor făcute de Administrația Bucovinei de a face un început pentru Consistoriu, Dosoftei își arăta disponibilitatea de a veni la Cernăuți, la conferința militarilor, spre a discuta despre înființarea consistoriului, de îndată ce vremea și sănătatea sa și a lui Balș se îmbunătățeau 45. În cele din urmă, după mai multe insistențe ale Administrației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
anunțase că pleacă la Lemberg 44. Câteva zile mai târziu, în urma presiunilor făcute de Administrația Bucovinei de a face un început pentru Consistoriu, Dosoftei își arăta disponibilitatea de a veni la Cernăuți, la conferința militarilor, spre a discuta despre înființarea consistoriului, de îndată ce vremea și sănătatea sa și a lui Balș se îmbunătățeau 45. În cele din urmă, după mai multe insistențe ale Administrației militare, pe la 10 februarie 1782 a avut loc în orașul capitală a provinciei, Cernăuți, solemnitatea instalării lui Dosoftei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
festivităților de inaugurare a noii Episcopii ortodoxe a Bucovinei s-au mai numărat boierul Vasile Balș și vicarul Mitropoliei Moldovei, Meletie, care, în discursurile lor au subliniat importanța momentului creării noii instituții ecleziastice prin strădania noilor autorități statale austriece, a consistoriului ca instituție, a cedării de către mitropolitul din Iași a jurisdicției asupra întregului cler din Bucovina către episcopul Dosoftei etc50. Pentru a înlătura suspiciunile și a da o asigurare credincioșilor ortodocși că prin aceste măsuri nu se intenționează o schimbare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
imperiale din octombrie 1781, prin care se proclama libertatea religioasă pentru protestanții și ortodocșii din imperiu 51. Totodată, printr-o altă publicație, conducerea militară a provinciei aducea la cunoștință publică organizarea, a doua zi după instalarea episcopului în Cernăuți, a consistoriului episcopal, sub conducerea lui Dosoftei, stabilind liniile generale de activitate în plan dogmatic, disciplinar, juridic și economic, precum și faptul că în subordinea și administrarea acestuia intrau toate proprietățile ecleziastice din Bucovina. Prin proclamație se cerea egumenilor și călugărilor din mănăstirilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
intrau toate proprietățile ecleziastice din Bucovina. Prin proclamație se cerea egumenilor și călugărilor din mănăstirilor, ca și protopopilor și preoților să se supună și întregul cler bucovinean să dea ascultare tuturor poruncilor împărătești ce vor fi primite prin episcop și consistoriu 52. Pe linia reformelor iosefiniste începute în partea vestică a monarhiei 53, ce vizau reducerea numărului de mănăstiri și secularizarea averilor acestora, se stabilea drept sarcină a Consistoriului Bucovinei întocmirea de inventare precise asupra bunurilor mobile și imobile deținute de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dea ascultare tuturor poruncilor împărătești ce vor fi primite prin episcop și consistoriu 52. Pe linia reformelor iosefiniste începute în partea vestică a monarhiei 53, ce vizau reducerea numărului de mănăstiri și secularizarea averilor acestora, se stabilea drept sarcină a Consistoriului Bucovinei întocmirea de inventare precise asupra bunurilor mobile și imobile deținute de fiecare mănăstire în parte. Din componența noii instituții, pe lângă episcop, au mai făcut parte ca asesori consistoriali: arhimandritul Meletie, Antonie și Gherasim, precum și boierii Ianachi Codrescu, postelnic, Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai făcut parte ca asesori consistoriali: arhimandritul Meletie, Antonie și Gherasim, precum și boierii Ianachi Codrescu, postelnic, Vasile Balș și Vasile Herescul, fratele episcopului, care avea și calitatea de secretar 54. Ca asesor consistorial, Balș era invitat să participe la ședințele Consistoriului 55, iar ca membru al comisiei consistoriale însărcinate cu verificarea veniturilor mănăstirilor, vreme de un an și jumătate, a participat la lucrările ce aveau în vedere cercetarea, inventarierea și preluarea bunurilor mobile și imobile ale mănăstirilor din Bucovina, propunând, acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fi persecutat și umilit, acuzându-l că nu ar fi lucrat nimic de la reîntoarcerea în Bucovina, dar de fapt nu vrea să-i dea de lucru la Cernăuți în cadrul Administrației, ci îl trimite la Rădăuți să se ocupe de treburile Consistoriului. Totodată, generalul îi cerea noi proiecte de organizare a Bucovinei și, mai ales, să denunțe funcționarii ce prejudiciau serviciul. Ultima chestiune îl punea într-o situație deosebit de delicată și jenantă, astfel încât considera că o continuare a serviciului prestat în folosul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]