1,866 matches
-
vând, prind etc. În anumite condiții fonetice, însă, la aceeași persoană mai apar alte trei dezinențe concrete: U (vocalic), -® (semivocalic) și (semivocalic). Primesc dezinența -U (vocalic): • verbele a căror rădăcină se termină într-un grup consonantic, în structura căruia ultima consoană este lichida l: -mbl(a umbl-a - umbl-U), -mpl (a umpl-e - umpl-U), -mfl(a umfl-a - umfl-U), -fl (a afl-a - afl-U) sau vibranta r: -cr (a consacr-a - consacr-U). Primesc dezinența -® (semivocalic): • verbe a căror rădăcină se termină în vocala i (a ști
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neregulate a da, a sta, a bea, a lua, precum și compușii lor: daU, staU, beaU, iaU, redaU, predaU, preiaU etc. Fac excepție de la această omonimie verbele din tipul II de flexiune, clasa 1.a., a căror rădăcină se termină în consoana r: a oferi - ofer| (el, ea, ele), a acoperi - acoper| (el, ei), a prospera - prosper| (el, ei) etc. Aceste verbe se caracterizează prin aceeași omonimie cu verbele din tipul I de flexiune și din tipul II, clasa 2.a. Se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
valoarea fonetică a lui -i: -i (ultrascurt asilabic); majoritatea verbelor, cânț-i, lucrez-i, dorm-i, soseșt-i, cobor-i, merg-i etc. -i (semivocalic);verbele care primesc la persoana I -u (semivocalic) și parte din verbele care au rădăcina terminată în consoana n (palatalizată, la persoana a II-a, până la dispariție): ști-i, scri-i, continu-i, vi-i, rămâ-i etc. -i (vocalic); verbele care primesc -u (vocalic) la persoana I: afl-i, umbl-i etc. • persoana a III-a: două dezinențe, în funcție de tipul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbelor și de structura lor fonetică: -ă; la verbele din tipul I de flexiune și din tipul II, clasa 2.a.: cânt-ă, lucreaz-ă, coboar-ă Primesc aceeași dezinență și verbele din tipul II, clasa 1.a., dacă au rădăcina terminată în consoana r (face excepție verbul a muri): sufer-ă, ofer-ă etc. -e; verbele din celelalte tipuri de flexiune sau clase flexionare: doarm-e, soseșt-e, urășt-e, par-e, fac-e, merg-e. Primesc aceeași dezinență verbele din tipul I de flexiune, clasa 1, dacă au rădăcina terminată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de omonimia pers. a III-a, plural = pers. a III-a, singular: (el, ei) cânt-ă, lucreaz-ă, coboar-ă. Prezintă aceeași dezinență (și aceeași omonimie) verbele din clasa 1.a., a tipului II de flexiune, dacă au ca ultim fonem al rădăcinii, consoana r: ofer-ă, sufer-ă etc. -Ø: verbele celorlalte tipuri de flexiune, cărora le este caracteristică omonimia: pers. a III-a, plural = pers. I, singular: (eu, ei) dorm, sosesc, urăsc, par, vând, prind; -u: (semivocalic): verbele a ști și a scrie (plus
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ea -i vind -ea etc. prind -ea -m prind -ea -i prind -ea etc. Observații: Sufixul -eaapare și în structura formelor scrise ale unor verbe precum tăc-ea-m, merg-ea-m etc., dar e doar o expresie grafică, impusă de caracterul africat al consoanei anterioare ¥, ©; sub aspect morfologic, sufixul este -a-: tă¥-a-m, mer©-a-m etc. Dezinențele imperfectului sunt aceleași pentru toate verbele și numai în parte deosebite de dezinențele de număr și persoană de la alte timpuri verbale. Specifică imperfectului nu este nici o dezinență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acesta din urmă, atât din punctul de vedere al temelor prezentului, cât și din cel al dezinențelor personale). Observații: În limba vorbită, cele două forme de viitor cunosc numeroase variante fonetice ale auxiliarului: • forma cu auxiliarul a voi; auxiliarul pierde consoana inițială: Eu oi cânta, coborî etc. Tu ei (ăi, îi) cânta etc. El,ea a (o) cânta etc. Noi om cânta etc. Voi eți (ăți, îți) cânta etc. Ei, ele or cânta etc. • forma cu auxiliarul a avea; auxiliarul se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primesc dezinența -e verbele din tipul I de flexiune, dacă au rădăcina verbală terminată în vocala -i (cu excepția verbelor care au în tema prezentului sufixul -ez): apropi-e! Primesc dezinența -ă verbele din tipul II1 a căror rădăcină se termină în consoana r (dacă sufixul temei de prezent este Ø-): ofer-ă etc. Se adaugă acestor excepții cele discutate mai sus: verbe care prezintă nu numai dezinențe particulare, ci chiar forme speciale: fă!, zi! etc., precum și verbele care, din motive fonetice, prezintă dezinența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
făcând, mergând; • sufixul -ind; intră în structura temei verbelor din tipurile II1 de flexiune: dormind, sosind. Observații: Mai prezintă sufixul -ind verbele din tipul I de flexiune și tipul III, dacă au rădăcina verbală terminată în vocala i sau în consoană palatală (sau palatalizată): apropiind, scriind, veghind, îngenunchind etc. În relație sintactică cu formele scurte ale pronumelor personale și reflexive, care secondează totdeauna gerunziul și cu care se constituie într-o unitate fonic-sintactică, intervine vocala de legătură u: căutându-l, apropiindu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prozodic, s-ar putea vorbi de particularități comune cuvintelor numite interjecții; toate sunt neflexibile și toate au intonație exclamativă. Invariabile morfologic, în funcție de opoziții categoriale, interjecțiile sunt variabile din punct de vedere fonetic; numeroase interjecții prezintă realizări fonetice diferite ale unor consoane sau vocale din structura lor, în strânsă legătură cu intensitatea stărilor (sau manifestărilor sonore ale lumii exterioare) pe care le exprimă: of!, off!, uf!, ufff!, o!, ooo!, pâș!, pâșș!, scârț!, scârțț! Numai că, înainte de orice altă descriere, identitatea specifică a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dislalia este generalizată. Din observațiile realizate pe această categorie de logopați, am observat că cel mai des afectate sunt sunetele r, s-z, s-j, ț, ce ci, ge-gi, c-g. La unii copii apar greutăți în pronunțarea grupelor de consoane, desi izolat acestea pot fi uneori pronunțate. Aceeași pronunțare defectuoasă sau omitere se poate observa și la diftongi, triftongi, care sunt uneori reduși la o singură vocală. O altă tulburare de factură dislalică întâlnită la copiii cu deficiență de învățare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cum apar, de pildă, în rinolalie, tulburare în care se observă o deficiență de includere și distribuție a rezonantei nazale și se manifestă prin nazalizarea suplimentară/parazitara sau insuficientă a vorbirii. În rinolalie, pronunția sunetelor este defectuoasă, cu precădere a consoanelor „m” [i „n”. Alte cauze care pot genera dislalii funcționale sunt date de anomaliile sau leziunile organice periferice ale aparatului vorbirii sau de anumite deficite senzoriale. Astfel, o pondere semnificativă a dislalicilor cu deficiență de învățare prezintă tulburări de articulație
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
părere că în antecedențele copiilor cu dislexie-disgrafie a existat o întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, consecințele acesteia observându-se în plan articulator, în planul vocabularului și al construcțiilor verbale. Astfel, sub aspect articulator, se constată o pronunție defectuoasă a consoanelor și grupurilor de consoane și o insuficiență discriminare fonetica, cu dificultăți în repetarea unui fonem, dificultăți de analiză și sinteză la nivel de sunete și cuvinte etc. Sub aspectul vocabularului, copilul dislexo disgrafic are, în general, un vocabular redus și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
copiilor cu dislexie-disgrafie a existat o întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, consecințele acesteia observându-se în plan articulator, în planul vocabularului și al construcțiilor verbale. Astfel, sub aspect articulator, se constată o pronunție defectuoasă a consoanelor și grupurilor de consoane și o insuficiență discriminare fonetica, cu dificultăți în repetarea unui fonem, dificultăți de analiză și sinteză la nivel de sunete și cuvinte etc. Sub aspectul vocabularului, copilul dislexo disgrafic are, în general, un vocabular redus și dificultăți de evocare a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
O altă tulburare de achiziție a limbajului pe care am întâlnit-o la copiii de vârstă școlară este întârzierea în dezvoltarea limbajului. Mergând de la forme simple, cănd elevii inversează sau simplifica grupuri consonantice la un singur fonem, sau înlocuiesc unele consoane, si, în general, limbajul este eliptic și sărĂcăcios, până la întârzierea severă (atunci cand persistă și după 5 6 ani). Se observă în limbajul acestor logopați un mare decalaj față de normalul vârstei cronologice în plan articulator, al vocabularului și al construcțiilor de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sărĂcăcios, până la întârzierea severă (atunci cand persistă și după 5 6 ani). Se observă în limbajul acestor logopați un mare decalaj față de normalul vârstei cronologice în plan articulator, al vocabularului și al construcțiilor de ansambluri verbale. Astfel, vocabularul este redus, articularea consoanelor și grupurilor de consoane e incorectă, copilul având o insuficiență capacitate de discriminare fonetica și dificultăți în analiza și diferențierea sunetelor și cuvintelor. Acest elev nu se poate exprima corect, logic, în propoziții și fraze, erorile apărând atât sub aspect
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
atunci cand persistă și după 5 6 ani). Se observă în limbajul acestor logopați un mare decalaj față de normalul vârstei cronologice în plan articulator, al vocabularului și al construcțiilor de ansambluri verbale. Astfel, vocabularul este redus, articularea consoanelor și grupurilor de consoane e incorectă, copilul având o insuficiență capacitate de discriminare fonetica și dificultăți în analiza și diferențierea sunetelor și cuvintelor. Acest elev nu se poate exprima corect, logic, în propoziții și fraze, erorile apărând atât sub aspect lexical, fonetic, cât și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
imitare a onomatopeelor în șoaptă, apoi cu voce tare, în ritmuri diferite: șarpele, pisica, vântul etc.; 18 exerciții de pronunțare a unor serii de silabe care au în componență lor sunete apropiate: „paba, ta-da, si zi etc.”; exerciții pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore: „cât-gât, paie baie, varsăvarză”; exerciții de pronunțare ritmica, proverbe, ghicitori, poezii simple. Exercițiile de atenție auditiva și vizuală se realizează prin analiza și sinteză la nivel de propoziție, cuvânt, silaba, sunet. Metodica predării-învățării disciplinelor din aria
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în silabe prin procedeele cunoscute și exersate și în perioada preabecedară. Se rostesc silabele și se precizează ordinea silabelor în cuvânt. e) Se separă și se studiază cuvântul nou. Prin imitație și observare dirijata, eventual în fața oglinzii, copiii pronunța prelungit consoanele și grupurile consonarice, sunetele explozive (c-g) se pronunță accentuat, jocul cuvintelor cuvinte care conțin sunetul în poziție inițială, finala, mediana. f) Se studiază litera de tipar. Fiind o activitatea complexă, se realizează în două etape: se prezintă litera mică
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
structuri silabice consonatice: str stro-stru-etc; exerciții de analiză și sinteză fonetica la nivel de silaba; exerciții de introducere a sunetelor în cuvinte și de analiză fonetica a acestora, la început sunetul se va afla între vocale, apoi este asociat cu consoane și ocupă diferite poziții: inițială, finala, mediana; jocuri-exerciții de pronunțare/citire/scriere a cuvintelor în care sunetul învățat se află în poziție inițială identificarea altor cuvinte care încep cu același sunet; exerciții-joc de pronunțare/citire/scriere a structurilor reversibile (pod-dop
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
participarea în joc se introduc fie reguli noi, fie se complică sarcina didactica. Încheierea jocului Se fac aprecieri, concluzii, evaluarea și interevaluarea etc. 36 JOCURI DIDACTICE PENTRU EXERSAREA COMUNICĂRII: ¾ „JOCUL ONOMATOPELOR” („CINE FACE A{A”) Scop: Exersarea pronunțării corecte a consoanelor Sarcina didactic\: pronunțarea corectă a unor sunete și a unor onomatopee izolat și în contextul exersării limbajului verbal și nonverbal; Reguli de joc: Pe baza suportului imagistic (jetoane, plânse) concret-intuitiv (jucării) elevii vor selecta o imagine/jucărie și o vor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
didactic specific. Elevii vor manipula marionete, fiind antrenați în jocuri de rol, vor coloră sau vor uni puncte pentru a realiza imaginea animalului respectiv, vor modela din plastilină etc. ¾ „CE SE AUDE?” Scop: Exersarea deprinderii de pronunțare corectă a unor consoane izolat și introduse în cuvinte; pronunțarea denumirilor unor lucruri și ființe; recunoașterea și reproducerea unor zgomote familiare; Sarcina didactic\: copiii recunosc acțiunea în ilustrații/jetoane și, pe baza materialului auditiv, repeta onomatopeea și mimează acțiunea; 37 Reguli de joc: Elevii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
auditiva a unor serii de silabe opuse (luate din cuvinte paronime). Se pot pronunța silabe perechi, după cum urmează: pa-ba pa-ta ti-di șa-ja tu-du so-zo Complicarea jocului: Se pot caută combinații de silabe cu sens (cuvinte paronime) pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore, pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: papă-babă casă-masă varză-barză-varsă zeamă-seamă parcă-barcă toamnă -doamna car-cal lac-rac corn-horn pas-vas ¾ „JOCUL SILABELOR” („Ne jucăm cu silabe”, „Silabe amestecate”, „Loto cu silabe”) Scop: Formarea unor cuvinte monosilabice, bisilabice
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
VI. Realizarea intervenției individualizate În urma evaluărilor realizate subiectul a fost supus timp de un an școlar unui program individualizat de antrenament auditiv-verbal. În prima etapă a intervenției am avut ca obiectiv detectarea stimulilor sonori verbali după cum urmează: detectarea vocalelor, detectarea consoanelor; detectarea onomatopeelor. În doua etapă a intervenției am avut ca obiectiv discriminarea stimulilor sonori verbali. În timpul aplicării programului se observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii este normal
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii este normal, chiar și la pronunțarea cuvintelor trisilabice. Se observă, de asemenea și o îmbunătățire a discriminării elementelor segmentale: vocale, diftongi, consoane, cuvinte și propoziții. În etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea de către copil a stimulilor sonori verbali. În această etapă subiectul a făcut progrese nivelul identificării cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor simple (cu structură
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]