15,474 matches
-
de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte ce țin de competența autorității legiuitoare. Totodată, Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 196 din 7 aprilie 2022, precitată, paragrafele 30-31). ... 30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
ducând la încălcarea accesului liber la justiție, a dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil. Aceste aspecte nu intră însă în competența instanței de contencios constituțional, ci în competența de verificare a instanțelor judecătorești, excedând controlului de constituționalitate. Reprezentanta Ministerului Public susține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă, fapt ce determină inadmisibilitatea excepției în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale ce determină respingerea cererii ca inadmisibilă. În subsidiar
DECIZIA nr. 50 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271195]
-
fază a procesului de aplicare a legii, intră în competența instanțelor de judecată, iar nu a instanței constituționale. ... 17. Problema de interpretare a textelor de lege criticate, la nivelul practicii judiciare, nu se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art.
DECIZIA nr. 50 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271195]
-
se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție, iar pentru ca textele legale să poată forma obiect al controlului de constituționalitate în interpretarea dată de instanțele judecătorești, aceasta trebuie să fie una general acceptată - putându
DECIZIA nr. 50 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271195]
-
jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție, iar pentru ca textele legale să poată forma obiect al controlului de constituționalitate în interpretarea dată de instanțele judecătorești, aceasta trebuie să fie una general acceptată - putându-se realiza fie prin pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri prealabile sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie
DECIZIA nr. 50 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271195]
-
5) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 27 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 10 aprilie 2019, Curtea respingând excepția de neconstituționalitate. ... 14. Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (4
DECIZIA nr. 115 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271255]
-
să se țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006), Curtea urmează a analiza constituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 14 și ale art. IX alin. (1) (cu referire la sintagma „se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
judecății, excepția de neconstituționalitate având un asemenea obiect urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât asemenea critici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. ... 25. În ceea ce privește prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, dispozițiile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
urgență, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, coroborat cu art. 115 alin. (7), potrivit căruia „Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege [...]“, deja a eliminat soluția legislativă criticată, iar examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. ... 30. În acest context, având în vedere că soluția legislativă criticată a fost eliminată între momentul sesizării Curții Constituționale și cel al pronunțării
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
vederea stabilirii salariilor lunare, Curtea apreciază că aceasta reprezintă o operațiune de interpretare și aplicare a legii, ce revine autorității publice care are calitatea de angajator, iar, în caz de litigiu, instanței judecătorești, fără a fi de resortul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. ... 38. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea
DECIZIA nr. 675 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271137]
-
reține că susținerile autorului excepției referitoare la faptul că legiuitorul nu a avut în vedere „procedura recarosării“ atunci când a incriminat faptele prevăzute de art. 334 alin. (2) din Codul penal nu sunt suficiente pentru a declanșa un control de constituționalitate. ... 15. Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
a dispozițiilor art. 334 alin. (2) din Codul penal. ... 17. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestora, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 868 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 aprilie 2022, și Decizia nr. 437 din 6 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP și CES și de abrogare a Directivei 96/34/CE. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată în prezenta cauză a mai format obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, Curtea respingând, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate (Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 27 august 2020, Decizia nr. 400 din 18 iunie 2020
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 1, 10 și 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate. ... 18. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 3/2023 privind numirea în funcție a președintelui Consiliului Național al Audiovizualului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 7 martie 2023, potrivit căreia: ARTICOL UNIC Doamna Gubernat Maria Monica se
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
de lege dat de Curte în jurisprudența sa, se constată că o astfel de condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor parlamentare o constituie relevanța constituțională a obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului adoptate după conferirea noii competențe, hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, precitată, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitată, și Decizia
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
propunerii de reverificare a cvorumului de ședință, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, odată constatat cvorumul legal la începutul ședinței Parlamentului, normele regulamentare instituie prezumția relativă a întrunirii acestuia pe toată durata ședinței, cu consecința adoptării actelor în condiții de constituționalitate. Prezumția relativă încetează să opereze în momentul în care liderul unui grup parlamentar solicită președintelui de ședință verificarea cvorumului legal și este răsturnată dacă, în urma numărătorii, rezultă un număr mai mic de jumătate plus unu din membrii care compun
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
se califică drept o solicitare, ea nu a fost formulată „înaintea votului final“, ci pe o chestiune de procedură de lucru a Parlamentului. Or, o asemenea chestiune ține de aplicarea regulamentelor parlamentare și nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate în raport cu hotărârea contestată. ... 33. Cu alte cuvinte, prezenta cauză nu vizează o ipoteză similară deciziilor Curții Constituționale nr. 730 din 22 noiembrie 2017, paragraful 37, și nr. 732 din 22 noiembrie 2017, paragraful 35, când „înaintea votului final
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, iar prin mai multe decizii (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, Decizia nr. 834 din
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
din perspectiva reglementării salariului de bază minim brut pe țară, în mod diferențiat, în raport cu nivelul studiilor, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale și infralegale între ele și raportarea concluziei la dispoziții ori principii constituționale, coordonarea legislației fiind atributul legiuitorului
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
celelalte dosare, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 și ale art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal. Arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 859 din 18 decembrie 2018, Decizia nr. 286 din 9 iunie 2020 și Decizia nr. 510 din 30 iunie 2020. În continuare, apreciază că dispozițiile art. 40 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]