1,488 matches
-
acestea să fie "bazate pe interesul comun". Suveranitatea națiunii, respectarea drepturilor naturale ale individului, care stă la baza societății, proclamarea egalității indivizilor în fața legii, iată care sînt principiile noi formulate de Revoluția franceză și pe care activitatea intensă a Adunării constituante le pune în practică, cu o serie de adaptări, pînă la adoptarea noii Constituții (septembrie 1791). Aceasta din urmă instaurează o monarhie constituțională după modelul britanic, cu separarea puterilor în stat, așa cum preconizau Locke și Montesquieu. Chiar dacă suveranitatea națiunii este
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Adunare, dar numai timp de două legislaturi. În schimb, nu este consultat în problemele financiare, i se interzice convocarea trupelor, iar puterea judiciară îi este retrasă. Puterea regelui fiind astfel limitată, în virtutea noilor principii pe care le-a proclamat, Adunarea constituantă trece la reorganizarea completă a țării, pe baza suveranității naționale, a uniformizării și a raționalizării instituțiilor. Administrația este simplificată și descentralizată datorită creării celor 38 de departamente subdivizate în districte, cantoane, comune, fiecare din aceste circumscripții fiind administrate de consilii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Franței apare clar la începutul lui 1790, cînd Spania intră în conflict cu Anglia pentru golful Nootka-Sund, situat pe coastele Californiei. Legat de Spania prin "Pactul de Familie", Ludovic al XVI-lea nu poate să o susțină. Luîndu-i-o înainte, Adunarea constituantă a adoptat, la 22 mai 1790, Declarația de Pace mondială: "Națiunea franceză nu va mai întreprinde nici un război de cucerire și nu-și va mai folosi niciodată forțele împotriva libertății altui popor". Revoluția va fi totuși antrenată în complicații diplomatice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Revoluția proclamă instaurarea dreptului popoarelor. Numeroase adunări revoluționare locale se lovesc de acest fapt: Serbarea Federației, care adună pe Champ de Mars, la 14 iulie 1790, pe reprezentanții tuturor provinciilor, are drept temă acest principiu. Chiar în interiorul frontierelor fran ceze, Constituanta trebuie să aleagă între cele două principii, cu riscul de a provoca ostilitatea suveranilor europeni dacă aplică principiile la care aderă poporul. Imediat ce s-au abolit drepturile feudale, Alsacia, ca și celelalte provincii franceze, a aplicat și ea această reformă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de drepturi ale suveranului și ale suzeranității feudale. Suzeranii de pe teritoriul alsacian, un anumit număr de prinți germani, consi-derînd că decretele din august 1789 nu au valabilitate și pentru ei, cer să se profite în continuare de drepturile lor feudale. Constituanta se opune susținînd că Alsacia nu se poate sustrage legislației naționale. Problema Avignon-ului este mai gravă. Aici nu se pun în discuție drepturile feudale ci o adevărată suveranitate. Avignon și Comitatul Venaissin sînt niște enclave pontificale pe teritoriul francez. Odată cu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se pun în discuție drepturile feudale ci o adevărată suveranitate. Avignon și Comitatul Venaissin sînt niște enclave pontificale pe teritoriul francez. Odată cu Revoluția, locuitorii Avignon-ului se scutură de suveranitatea papei și, la 11 iulie 1790, cer reintegrarea în teritoriul Franței. Constituanta ezită totuși să realizeze o anexare care apare ca o confirmare a unui drept revoluționar: acel al popoarelor. Anexarea Avignonului nu este hotărît decît în septembrie 1791, după condamnarea Revoluției de către papa Pius al Vl-lea și după reformele religioase ale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ezită totuși să realizeze o anexare care apare ca o confirmare a unui drept revoluționar: acel al popoarelor. Anexarea Avignonului nu este hotărît decît în septembrie 1791, după condamnarea Revoluției de către papa Pius al Vl-lea și după reformele religioase ale Constituantei. Izbucnirea revoltei belgiene (1789), a revoltei din Liège, a agitației din Piemont și din Renania arată Europei că Revoluția nu poate rămîne un incident de politică internă franceză. În ciuda incontestabilei dorințe de pace a Constituantei, principiile pe care ea intenționează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și după reformele religioase ale Constituantei. Izbucnirea revoltei belgiene (1789), a revoltei din Liège, a agitației din Piemont și din Renania arată Europei că Revoluția nu poate rămîne un incident de politică internă franceză. În ciuda incontestabilei dorințe de pace a Constituantei, principiile pe care ea intenționează să le pună la baza unei noi societăți au un ecou deosebit în Europa, iar consecințele lor îi scapă adesea de sub control. Din 1790 această situație este clară pentru Europa cultivată și dacă susținătorii ideilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de altfel încurajată de nobilii francezi: emigrați pe malurile Rhinului, ei îndeamnă la organizarea unei cruciade împotriva Revoluției. Din 1790, englezul William Burke oferă o ideologie contrarevoluției care este pe cale de a se naște, publicînd Reflecțiile asupra Revoluției franceze. Acuzînd Constituanta că jonglează cu date abstracte și că vrea să construiască o societate nouă ștergînd cu totul trecutul, el pretinde că singura formă de guvernare valabilă este cea provenită dintr-un lung trecut istoric, care a fost instaurată cu încetul de-
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ce se va declanșa între Europa vechiului regim și Franța noilor idei, și care va dura mai mult de douăzeci de ani, își are originea în problemele de politică internă ale Franței. Revoluția optează pentru război În septembrie 1791, Adunarea constituantă a dat Franței o Constituție care realizează idealul politic al burgheziei. Rezultat al alegerilor, Adunarea legislativă trebuie să experimenteze monarhia constituțională instaurată prin Constituție și pentru care Franța nu posedă nici un fel de experiență și nici tradiție. În virtutea unui decret
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al burgheziei. Rezultat al alegerilor, Adunarea legislativă trebuie să experimenteze monarhia constituțională instaurată prin Constituție și pentru care Franța nu posedă nici un fel de experiență și nici tradiție. În virtutea unui decret propus de Robespierre, Adunarea nu cuprinde nici un membru al Constituantei. Din această cauză, majoritatea deputaților nu au nici o experiență politică. Cu toate acestea, această mulțime lipsită de experiență constituie baza indispensabilă a întregii majorități, iar toată politica deputaților care apără o ideologie constă în atragerea acestor voturi șovăielnice. Adevăratul impuls
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
corela diversele interese la același grad ca și până atunci. Fără a fi "o instanță superioară de putere" (fără să dețină sau să fi deținut vreodată un mandat din partea vreunei instituții internaționale), G8 nu "se impune" statelor sau guvernelor țărilor constituante, deși în realitate constrângerile politice sunt de fiecare dată complementare clauzelor acordurilor economice negociate de cele trei mari instituții financiare internaționale: Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Organizația Mondială pentru Comerț. O trăsătură menționabilă în procesul de "adaptare la mediu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Constituție propriu-zisă a României, conținutul ei fiind copios inspirat de Constituția belgiană din 1831 (care ar fi trebuit să ne vină "la pachet" cu domnitorul). Adunarea legislativă care l-a proclamat domnitor pe Carol I s-a transformat în Adunare Constituantă, producând și votând primul text care nu era impus nici de puterea suzerană, nici de cele șapte puteri garante. Potrivit Constituției, România devenea o monarhie ereditară, în care erau respectate următoarele principii politico-juridice: suveranitatea națională, separația puterilor în stat, guvernământul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Stere și reprezentantul Partidului Național Român din Transilvania, Romulus Boilă), iar unul expertului Constantin Berariu. Parlamentul bicameral ales în martie 1922, dominat de liberali, și-a asumat cu de la sine putere revizuirea Constituției, chiar dacă acest lucru necesita convocarea unei adunări constituante (conform art. 129 al Constituției de la 1866). Liberalii nu au riscat să piardă majoritatea parlamentară de două treimi (necesară atunci, ca și în prezent) și astfel au forțat modificarea/adoptarea Constituției de către o adunare legislativă obișnuită, prin votul Senatului și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
istorică a succesiunii ineluctabile a epocilor bazate pe principiul luptei de clasă. Cu toate acestea, în perioada comunistă, statul român a funcționat în baza a trei constituții succesive. Prima a fost votată de Parlament (o adunare monocamerală cu statut de constituantă, aleasă în martie 1948) pe 13 aprilie 1948, cu unanimitatea celor 401 deputați, fără dezbateri, dar după ce cu o zi înainte oficiosul comunist "Scânteia" îi publicase textul forjat în laboratoarele ideologice moscovite. Era vorba de un nou "regulament organic", ce
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
legislativ de Consiliul Frontului Salvării Naționale (transformat apoi în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională CPUN), iar în planul executivului, de Guvernul condus de Petre Roman; ea a durat de la sfârșitul anului 1989 până la alegerile din 20 mai 1990; b) faza Constituantei, în care instituțiile au rezultat, pe de o parte, din scrutinul de la 20 mai 1990 (alegându-se atunci Parlamentul bicameral, cu statut de Constituantă, și Președintele Republicii), iar pe de altă parte, din actele normative specifice elaborate de forul legislativ
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Roman; ea a durat de la sfârșitul anului 1989 până la alegerile din 20 mai 1990; b) faza Constituantei, în care instituțiile au rezultat, pe de o parte, din scrutinul de la 20 mai 1990 (alegându-se atunci Parlamentul bicameral, cu statut de Constituantă, și Președintele Republicii), iar pe de altă parte, din actele normative specifice elaborate de forul legislativ; c) faza statului constituțional pluralist, după adoptarea Constituției în Parlament și validarea ei prin referendum, la 8 decembrie 1991. După intrarea în vigoare a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
balcanic. Prima fază a tranziției instituționale (aceea a instituțiilor provizorii legitimate revoluționar) s-a încheiat după alegerile parlamentare și prezidențiale din 20 mai 1990. Odată validat Parlamentul bicameral și odată cu depunerea jurământului de către Președintele Republicii, tranziția a intrat în "faza Constituantei". Actul normativ care a fixat reperele politice ale acestei etape a fost Legea electorală ("Decretul-lege nr. 92, pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României", elaborat de CPUN și publicat în Monitorul Oficial al României nr. 35 din 14 martie 1990
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
legea poate doar să modifice peisajul formațiunilor politice. În situația specifică a abrogării de facto a constituției comuniste, Legea electorală a trebuit să stabilească forma de guvernământ (republica semi-prezidențială) și tipul de adunare legislativă (parlamentul bicameral, cu statut de Adunare Constituantă), să proclame separația puterilor în stat și alegerea prin vot universal a parlamentarilor și a președintelui. Tipul de scrutin stabilit prin lege a fost cel pe liste de partid (partidele însele fiind create în baza Decretului-lege nr. 8 din 31
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a contestat unitatea statului (dorind federalizarea lui, în scopul creării unor unități administrative pe criterii etnice), precum și existența unei singure limbi oficiale (dorind ca maghiara să fie a doua limbă oficială a statului român). Contestările nu au schimbat decizia Adunării Constituante. Însă insistențele UDMR în această problemă și reclamațiile formulate către forurile internaționale la adresa României au tensionat climatul politic și relațiile interetnice, precum și raporturile dintre România și Ungaria. În prezent, chestiunile în cauză au fost transferate în domeniul administrației locale, legiferându
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
informație, la liberă circulație, protecția dreptului la intimitate etc.; e) Constituția a creat cadrul juridic necesar pluralismului politic. La 21 noiembrie 1991, forma finală a Constituției (rezultată în urma dezbaterii pe articole și a includerii amendamentelor) a fost supusă aprobării plenului Constituantei. De la 11 iulie 1990 (data oficială a începerii procesului de elaborare a Coinstituției), trecuseră mai bine de 16 luni; Adunarea Constituantă a României își dusese la bun sfârșit mandatul în timp util. Votul pentru adoptarea Constituției a fost deschis, nominal
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1991, forma finală a Constituției (rezultată în urma dezbaterii pe articole și a includerii amendamentelor) a fost supusă aprobării plenului Constituantei. De la 11 iulie 1990 (data oficială a începerii procesului de elaborare a Coinstituției), trecuseră mai bine de 16 luni; Adunarea Constituantă a României își dusese la bun sfârșit mandatul în timp util. Votul pentru adoptarea Constituției a fost deschis, nominal și transmis în direct de Televiziunea Română. Din totalul celor 510 parlamentari (senatori și deputați), au fost prezenți 509; 414 s-au
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
dinainte de 1989 a fost mult mai importantă decât lăsau să se înțeleagă discursurile înflăcărate despre libertate, democrație și statul de drept. Rămânând dominante, culturile conformismului și paternalimului au fost prezente și au influențat adoptarea Constituției din 1991. Transformat în Adunare constituantă, Parlamentul a trecut la redactarea primului text constituțional post-comunist. Regulile și procedurile de lucru au fost revizuite de mai multe ori chiar în timpul deliberărilor privind conținutul textului constituțional 5. Principala preocupare a celor mai mulți din parlamentarii care lucrau la elaborarea Constituției
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ale Constituției, care reglementează atribuțiile fiecăreia. Puterea legislativă este exercitată de Congres, alcătuit din Senat și Camera Reprezentanților. Corpul legislativ a fost constituit, în cele două camere, pe baza unor reguli diferite, cu misiuni diferite, care corespundeau tendințelor manifestate în Constituantă. O tendință dorea o Uniune de state independente, unde delegații unor popoare distincte se adunau într-un Congres pentru a dezbate teme de interes comun; cealaltă recunoștea în locuitorii statelor același popor care dorește un guvernământ central care să le
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
lui actuală în 2003, el reflectă evoluțiile intervenite în primul deceniu de evoluție constituțională. Din acest punct de vedere, un pas salutar ar fi finalizarea efortului de cristalizare al unui preambul, prin indicarea ca atare a textului care descrie intențiile constituantului și valorile de la care acesta pornește. O asemenea alegere ar fi justificată de mai mult argumente punctuale, ce pot avea semnificație pe durată medie și lungă: 1. un preambul autentic indică voința de schimbare și de inovație; 2. preambulul poate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]