KorAP: Find »[drukola/base=constructivist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...65 >

1,615 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

de generalizări. 4. Efectuarea de reflecții pentru analiza scopurilor și a sarcinilor, a condițiilor, a procedurilor de rezolvare, în baza dialogului critic. Conturarea a noi idei asupra experienței de construcție, a oportunităților, a modificărilor posibile. Autoevaluarea. Modelul CECERE, ca model constructivist (experimentat direct și prezentat în Joița, E, 2005, pp. 239-274) 1. Crearea Contextului necesar, discutarea lui cu educații, a așteptărilor, pentru învățarea directă, exploratorie, motivare a participării și evaluarea datelor inițiale: precizarea obiectivelor, a sarcinilor întregii teme, a resurselor, a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
care să mențină echilibrul deconstrucție-construcție-reconstrucție în flexibilizarea proiectării adoptării variantelor metodologice, după evoluția internă și externă a elementelor sale în diferite contexte de învățare? Propriul experiment (2005-2008) a evidențiat unele dintre acestea pentru educatorul-proiectant al activității, prin recurs la paradigma constructivistă, cu depășirea anterioarei paradigme a instructivismului, a centrării pe educator: Aducerea în prim plan a propriei înțelegeri, interpretări, argumentări a caracteristicilor elementelor antrenate în contextul pedagogic, a relațiilor posibile între ele, a coevoluției lor, abordând alte metode, experiențe anterioare ca

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
multiple pentru combinarea elementelor contextului, ca rute posibile pe harta cognitivă a proiectării, care ar reprezenta ansamblul antrenat și soluțiile rezultate din alternarea corelațiilor variate, pentru gestionarea eficientă a acestora ca resurse. ► Date fiind noile roluri ale educatorului în instruirea constructivistă, centrată pe învățarea proprie a educaților, atunci proiectarea să implice, să prevadă și elemente de management și leadership: organizare, coordonare, decizie, îndrumare, comunicare, colaborare, participare, negociere, afirmarea reflecțiilor, utilizarea continuă a feedbackului, reglarea, afirmarea metacogniției. ► Dar deconstrucția-construcția-reconstrucția au loc și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
compară cu ale colegilor, reflectează, singur sau cu sprijin în modul de construcție, le combină și generalizează. Or, aceste procese este necesar a fi prevăzute și încurajate prin modul de construire a proiectării și apoi de aplicare efectivă. Demersul proiectării constructiviste se poate învăța, exersând alternative, raționale, pornind chiar de la deconstrucția proiectării anterioare, centrate pe obiective operaționale, observând că un educator, mai ales începător, în rezolvarea unei sarcini de proiectare, se interesează întâi de modelul de reprezentare grafică a proiectului, pentru

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
elementelor antrenate, care să constituie mediul pedagogic, contextul aplicării lor, ca apoi să ia o decizie curriculară, procedurală, managerială și s-o concretizeze într-un mod grafic de prezentare. Aici se regăsește și se exersează, în principal, competența de proiectare constructivistă, cu indicatorii săi, în modul cum s-a conceput construcția, iar nu numai în redactarea proiectului-produs al acesteia, ca aplicație structurată, după un model dat. Or, tot aici considerăm că se află și cheia formării inițiale a educatorilor în temă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
această modificare metodologică, procedurală vine dinspre constructivism, care și-a extins aplicabilitatea la majoritatea problemelor didactice, implicate în sprijinirea inițierii în cunoașterea științifică. Motiv pentru care s-a propus corectarea, dar arătând și continuitatea, sintagmei behavioriste Instructional Design prin Designing Constructivist Learning Environments CLEs (D.H. Jonassen, l999), cu importanța acordată mediului calitativ pedagogic, necesar afirmării rolului central al educaților, în construcția mentală. Într-o proiectare dezvoltată apoi ca o diagramă, se pot insera concentric modurile de rezolvare și îndrumare, sprijinire. 6

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
cu importanța acordată mediului calitativ pedagogic, necesar afirmării rolului central al educaților, în construcția mentală. Într-o proiectare dezvoltată apoi ca o diagramă, se pot insera concentric modurile de rezolvare și îndrumare, sprijinire. 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă Proiectarea behavioristă, aplicată în designul instrucțional inițial, utilizează preponderent ca metodă analiza de sarcină (CTA Cognitive Task Analysis), cu determinarea pașilor ei și a consecințelor procedurale în dirijarea învățării, rezultând un tabel de specificație, o listă a sarcinilor ordonate progresiv

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
rolul legității, relațiilor cauză-efect, al normelor) sau interpretativă (caută căi variate de rezolvare) sau critică (analizează restricțiile, obstacolele și efectele lor asupra elementelor activității proiectate). Combinând aceste abordări și atitudini, educatorul-proiectant va putea respecta concret și alte principii ale proiectării constructiviste, rezultate din sinteza principalelor contribuții (apud Joița, 2006, pp. 251-256), pentru a da atenție acțiunile educatului și a trece de la "evenimentele instrucționale" behavioriste, la "evenimentele de învățare sprijinită" (B. Wilson): • adaptarea sarcinilor la stilul propriu de construire a învățării de către

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a metacogniției, • prevederea situațiilor de colaborare, cooperare, • prevederea de sarcini, probleme de continuat extrașcolar, • prevederea de multiple perspective de concepere, ghidare, facilitare, îndrumare,moderare, • redactarea în formule flexibile a proiectului-produs, construct. Dar în timp, metoda s-a apropiat de abordarea constructivistă, rezultând instrumente: • sub forma unor diagrame sau hărți cognitive sau • metoda GOMS (Goals, Operators, Methods, Selection scopuri, operatori, metode, selecția rutelor) sau • metoda PARI (Precursor, Action, Results, Interpretation experiențe precursoare, acțiuni, rezultate, interpretări) sau • metoda DNA (Decompose, Network, Assessment descompunerea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
rezultate ale întregii pregătiri, elaborări, aplicații, reflecții privind respectiva proiectare: • variate analize asupra elementelor antrenate în activitate, • instrumente aplicate pentru evaluarea inițială, • materiale-suport pentru construcția cunoașterii, • lista obiectivelor selectate și precizate, • prezentări ale resurselor utilizate, • precizări asupra alegerii strategiilor didactice constructiviste, • variante de situații și sarcini de lucru, • alternative metodologice de rezervă, • scheme și hărți conceptuale, • pregătirea proiectului-prototip, • ipoteze de verificat, • experiențe anterioare de continuat sau dezvoltat, • corelații intrași interdisciplinare, • lista criteriilor de evaluare, • instrumente alternative de evaluare continuă și sumativă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
educative, • programe ale lecțiilor incluse în unitatea de învățare, • instrumente și puncte de sprijin pentru diferențiere, • situații pentru colaborare, • sarcini aplicative construcționiste, • utilizarea multimedia etc. Constatăm că astfel se extinde aici, de fapt, reconsiderarea definirii rolului contextului pedagogic în învățarea constructivistă, ca fiind cadrul care asigură condițiile desfășurării ei optime, a precizării oportunităților, care îi facilitează declanșarea și menținerea ca instruire centrată pe educat. Adică se verifică rolul său pentru învățarea autentică pe situații reale date, pentru învățarea activă prin explorarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
reconstrucție. Iar apoi să gândească flexibil, în variante acționale și procedurale, la îndeplinirea rolurilor sale manageriale în demersul practic de asigurare a procesului de construire a înțelegerii, a învățării în manieră științifică. Din aceste motive, am constatat că, în modelele constructiviste concrete prezentate în literatura problemei, nu se dezvoltă desfășurarea propriu-zisă a activității, ca în behaviorism, prin prescriere a acțiunilor detaliate ale educaților și ale educatorului pentru dirijare. Dar se detaliază partea asiguratorie a condițiilor necesare învățării autonome și a rolurilor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
posibile ale desfășurării activității și în elaborarea proiectului-construct concret, prin alegerea din fiecare element antrenat a variantei considerate optime pentru realizarea finalităților. Proiectarea behavioristă aducea, în prim plan, lanțul prescris de acțiuni, pe skilluri de învățare (R.M. Gagné), pe când cea constructivistă mută accentul pe procesul, procedurile alternative, flexibile de ajungere și înțelegere proprie a acestora și pe cerința de a asigura condițiile optime acestei întreprinderi. Nu mai este acum detalierea, tehnologia prescrisă de către educator de tip behaviorist (scenariu), pe care educatul

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
ideea ilustrată grafic și devenită regulă practică: dacă în proiectarea behavioristă trebuie respectat un algoritm, o ordine anume a pașilor prescriși și urmați apoi de către profesor în dirijarea activității, ilustrativ fiind aici modelul încă larg răspândit la noi, în proiectarea constructivistă, alternativele reprezintă esența proiectării în mod propriu. Sau alți cercetători, după ce compară diferite rute în astfel de proiectări, în trecerea de la empiric la științific, tehnologic, sintetizează principalii pași, printr-o îmbinare a manierei behavioriste și cognitiviste, constată că rezultă modele

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
se pleacă și apoi adăugarea prelucrărilor, în trepte, până la luarea deciziei asupra variantei alese. Din utilizarea acestor instrumente în formarea experimentală a competenței de proiectare la educatorii începători (Joița, 2005-2008) a rezultat propunerea și verificarea unei variante a unui model constructivist de proiectare CECERE. Prin aceasta se clarifică acum și alte condiții necesare construcției: • calitatea categoriilor de cunoștințe specifice acestor elemente învățate deja în același stil și efectuarea recuperărilor, • nivelul capacităților cognitive solicitate în demersul constructivist, • calitatea abilităților implicate în folosirea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
unei variante a unui model constructivist de proiectare CECERE. Prin aceasta se clarifică acum și alte condiții necesare construcției: • calitatea categoriilor de cunoștințe specifice acestor elemente învățate deja în același stil și efectuarea recuperărilor, • nivelul capacităților cognitive solicitate în demersul constructivist, • calitatea abilităților implicate în folosirea instrumentelor menționate, • calitatea pregătirii portofoliului proiectării temei, • nivelul consolidării motivației și a atitudinii cerute de această construcție, • stadiul afirmării componentelor competenței proiective în variante și decizionale apoi, • stadiul pregătirii pentru aplicarea rolurilor ca educator constructivist

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
constructivist, • calitatea abilităților implicate în folosirea instrumentelor menționate, • calitatea pregătirii portofoliului proiectării temei, • nivelul consolidării motivației și a atitudinii cerute de această construcție, • stadiul afirmării componentelor competenței proiective în variante și decizionale apoi, • stadiul pregătirii pentru aplicarea rolurilor ca educator constructivist. Matricea construită în acest model CECERE, prin structura și conținutul ei, asigură libertatea, flexibilitatea, afirmarea proprie a educatorului în a menționa succint, iar nu prescriptiv, detaliat: cuvinte-cheie ale situațiilor și problemelor, obiective și sarcini, întrebări și ipoteze metodologice de soluționare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
inerente, corelații interne sau la distanță, reflecții și ipoteze de acțiune-cercetare-formare, deconstrucții și reconstrucții necesare și posibile. Procedura de elaborare și completare a acestui model propriu de produs-construct al proiectării ne-a mai confirmat o problemă de principiu, în sens constructivist: ea nu mai este prescriptivă, ca în procedura behavioristă, ci una descriptivă, la nivelul global al etapelor-secvențe principale, ca microcontexte pedagogice, care nu corespund cu lecțiile de diferite tipuri, în unitatea de învățare. Aceasta pentru că anticipă desfășurarea procesului de construire

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
dirijării pașilor învățării și permite conturarea alternativelor metodologice și manageriale, prin adaptarea la evoluția nepredeterminată a elevilor implicați direct sau a contextului. Proiectarea activităților educaționale era firesc să facă apel la unul dintre instrumentele deja intrate în stilul de învățare constructivistă a studenților-viitori profesori și anume harta conceptuală. Înțelegerea esenței procesului proiectării este astfel aprofundată, prin evidențierea grafică: a conținutului și a contextului activității, a cuprinderii conceptelor derivate, a nivelurilor și a tipurilor de relaționare și poziționare a lor, a marcării

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
al relațiilor între elementele curriculare antrenate, ca o problemă de rezolvat științific) și una procedurală (care exploatează alternative de proiectare, de soluționare, atât a proiectului ca prototip, cât și a obiectivelor, potrivit "pedagogiei competențelor"). De aceea și susținem că proiectarea constructivistă promovată este una științifică (aplică criterii specifice de cunoaștere, de argumentare, de rezolvare, de verificare), una interpretativă (recurge la ipoteze, caută răspunsuri și căi alternative de concepere și realizare, adoptă criterii variate, determină formularea de reflecții), dar este și critică

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
mai mult consolidată sintagma "evaluare formativă" (introdus de Scriven, 1967 și actualizat în 1991), dar este la fel vehiculată și sintagma "evaluare sumativ-integrativă", ca două moduri esențiale de abordare a evaluării, în raport cu derularea procesului învățării centrate pe educat, de esență constructivistă. Evaluarea formativă oferă informații utile asupra evoluției educatului în timpul programului educațional (cu efecte asupra îndrumării sau a adecvării proiectului conceput anterior), pe când cea sumativ-integrativă oferă judecăți asupra valorii performanțelor obținute prin afirmarea finală a competențelor și a valorii programului desfășurat

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
behavioristă, se pune în centru măsurarea (conform unor reguli, criterii, atribuții, niveluri) și apoi aprecierea calitativă, obiectivele urmărite se traduc în indicatori observabili care reflectă respectarea și raportarea la norme, la sisteme de valori-referențiale măsurabile. În evaluarea actuală (potrivit paradigmei constructiviste), schimbarea de priorități urmărite, de metodologie nu a determinat dispariția măsurării, ci a integrat-o în apreciere-evaluare (Scallon, 2004, p. 2), împreună cu reflecții psihopedagogice asupra proceselor, cu ideea de continuitate în evaluarea diferitelor acțiuni și cuplarea diferitelor tehnici de verificare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
educatului prin informarea asupra procesului învățării, pentru autoevaluare continuă, ca apoi să-i ghideze conduita spre ameliorarea acestuia, până la realizarea obiectivelor propuse. Iar nu vizează informarea asupra certificării finale a dezvoltării globale, în raport cu standardele curriculare date. • Este legată de paradigma constructivistă, de paradigma interpretării și de paradigma calității (explorează dinamica interacțiunilor în activitate, multiplele proceduri și perspective în construcția înțelegerii, cu variate posibilități de interpretare, pentru a aprecia mai corect contextul în care se realizează învățarea, se descrie situația, se observă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
situații complexe reale, • formarea nouă a educatorilor în spiritul calității educației și al rezultatelor bazate pe afirmarea competențelor. Toate aceste deziderate nu pot fi verificate decât prin alternative procedurale, prin utilizarea în sistem a procedeelor, instrumentelor, sintetizate anterior în abordarea constructivistă (Joița, 2006, pp. 229-236): A. Procedee bazate pe observarea și analiza criterială a modului de cunoaștere și acțiune: • în desfășurarea experiențelor cognitive efectuate direct, • în studierea și interpretarea situațiilor reale date, • în derularea procesării mentale a datelor, • în aplicarea soluțiilor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
caz, • planuri de idei, • reprezentări grafice, • scheme, • rețele de cunoștințe, • liste de cuvinte-cheie, • scenarii, • sinteze intrași interdisciplinare, • argumentarea unei alegeri, • analize critice, • comentarii personale, • comunicări științifice ș.a. C. Procedee, tehnici bazate pe exprimarea orală a modalităților și a celor învățate constructivist: • expunere proprie și argumentată fără puncte de sprijin, • prezentarea interpretărilor cu motivarea lor, • susținerea unui interviu specific, • susținerea de intervenții în dezbaterile în grup, • afirmarea în analiza și rezolvarea unor situații conflictuale cognitive sau în luarea unor decizii de rezolvare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]