1,467 matches
-
De asemenea, să mă gândesc la singurătatea Stăpânei noastre, sfârșită de durere; apoi, pe de altă parte, la aceea a ucenicilor. 209. Notă. Trebuie luat aminte că acela care vrea să stăruiemai mult3 în pătimire, trebuie să ia pentru fiecare contemplație mai puține mistere, de pildă, în prima contemplație, numai cina cea de taină; în a doua, spălarea picioarelor; în a treia, dăruirea Sfintei Taine; în a patra, învățătura pe care le-a dat-o Cristos șucenicilorț; și la fel în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
noastre, sfârșită de durere; apoi, pe de altă parte, la aceea a ucenicilor. 209. Notă. Trebuie luat aminte că acela care vrea să stăruiemai mult3 în pătimire, trebuie să ia pentru fiecare contemplație mai puține mistere, de pildă, în prima contemplație, numai cina cea de taină; în a doua, spălarea picioarelor; în a treia, dăruirea Sfintei Taine; în a patra, învățătura pe care le-a dat-o Cristos șucenicilorț; și la fel în celelalte contemplații și mistere. De asemenea, după ce va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
puține mistere, de pildă, în prima contemplație, numai cina cea de taină; în a doua, spălarea picioarelor; în a treia, dăruirea Sfintei Taine; în a patra, învățătura pe care le-a dat-o Cristos șucenicilorț; și la fel în celelalte contemplații și mistere. De asemenea, după ce va fi fost contemplată întreaga pătimire, să se ia o zi întreagă pentru a contempla jumătate din pătimire și o a doua zi pentru cealaltă jumătate; și a treia zi, toată pătimirea. Dimpotrivă, cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
trupului, pentru ca astfel să dobândească mai multă armonie și ordine în felul de a se purta și a se cârmui. 215. A șasea regulă. Alteori, în timp ce mănâncă se poate gândi la altceva, fie la viețile sfinților, fie la vreo altă contemplație evlavioasă sau la vreo altă îndeletnicire spirituală; astfel, fiind atent la asemenea lucruri, va afla mai puțină plăcere și simțire în hrana trupească. 216. A șaptea regulă. Mai mult decât orice, să fie atent ca nu cumva tot sufletul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fel, orice poftă sau ispită l-ar îmboldi; ba mai mult, pentru a stăvili mai bine orice poftă neorânduită și ispită a dușmanului, dacă este ispitit să mănânce mai mult, atunci să mănânce mai puțin. 218. SĂPTĂMÂNA A PATRA. PRIMA CONTEMPLAȚIE: CUM CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, I S-A ARĂTAT STĂPÂNEI NOASTRE (NR. 299). Rugăciune. Obișnuita rugăciune pregătitoare 1. 219. Prima introducere este istorisirea, care aici va fi cum, după ce Cristos Și-a dat sufletul pe cruce și trupul a rămas despărțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de consolare pe care Cristos, Domnul nostru, o împlinește, așa cum prietenii obișnuiesc să-și aducă consolare unii altora. 225. Dialog. Se va încheia cu unul sau mai multe dialoguri, în funcție de materia propusă, și un Pater noster. 226. Prima notă. În contemplațiile care urmează se vor parcurge toate misterele învierii în felul descris mai jos2, până la înălțare inclusiv, de acum înainte păstrând și urmând de-a lungul întregii săptămâni a învierii aceeași formă și orânduială ținute în săptămâna pătimirii 3. Așadar, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se vor parcurge toate misterele învierii în felul descris mai jos2, până la înălțare inclusiv, de acum înainte păstrând și urmând de-a lungul întregii săptămâni a învierii aceeași formă și orânduială ținute în săptămâna pătimirii 3. Așadar, pentru această primă contemplație a învierii, în ceea ce privește introducerile, acestea vor fi adaptate în funcție de materia propusă; iar în ceea ce privește cele cinci puncte, să fie aceleași; și adăugirile de mai jos4 să fie aceleași; și așa în cele ce ne rămân, se poate păstra rânduiala din săptămâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
patrulea, înainte de cină, folosind cele cinci simțuri 1 pentru cele trei exerciții ale aceleiași zile, luând seama și zăbovind asupra părților principale, unde se va fi simțit mai mari mișcări și savoare spirituală. 228. A treia notă. Deși în toate contemplațiile s-a dat un anumit număr de puncte, precum trei sau cinci etc., persoana care contemplă poate urma mai multe sau mai puține puncte, după cum va găsi de cuviință; pentru aceasta este de mare folos ca, înainte de a intra în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
s-a dat un anumit număr de puncte, precum trei sau cinci etc., persoana care contemplă poate urma mai multe sau mai puține puncte, după cum va găsi de cuviință; pentru aceasta este de mare folos ca, înainte de a intra în contemplație, să se prevadă și să se stabilească numărul de puncte de parcurs. 229. A patra notă. În această a patra săptămână, din toate cele zece adăugiri, trebuie schimbate a doua, a șasea, a șaptea și a zecea. A doua2 va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
229. A patra notă. În această a patra săptămână, din toate cele zece adăugiri, trebuie schimbate a doua, a șasea, a șaptea și a zecea. A doua2 va fi ca, de îndată ce mă voi fi trezit, să-mi aduc dinaintea ochilor contemplația pe care o am de făcut, dorind să simt și să mă bucur de atâta bucurie și veselie a lui Cristos, Domnul nostru. A șasea 3. Să-mi aduc aminte și să mă gândesc la lucruri care trezesc plăcere, veselie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și Mântuitorul său. A zecea 5. În loc de pocăință, să iau seama la cumpătare și la măsură, dacă sunt într-un timp de post sau abstinență cerut de Biserică; pentru că acelea trebuie împlinite întotdeauna, dacă nu există vreo piedică îndreptățită. 230. CONTEMPLAȚIE PENTRU A DOBÂNDI IUBIRE. Notă. Mai întâi trebuie luat aminte la două lucruri. Primul este că iubirea trebuie să fie mai mult în fapte decât în cuvinte. 231. Al doilea: iubirea constă în împărtășirea celor două părți, și anume, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
iar din dorință se produce mișcarea; cine iubește, dorește lucrul pe care-l iubește și se mișcă pentru a-l dobândi și, odată cu posesia, bucuria și pacea. Acum, spiritul de rugăciune, rugăciunea concretizată și cele mai înalte trepte ale rugăciunii, contemplația pură și adoratoare, sunt semnele sigure că primatul iubirii lui Dumnezeu este trăit în sufletul care se roagă și că, de aceea, lucrarea cea mai prețioasă se împlinește în mintea și în inima omului. Va trebui să dăm o atenție
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fecioare care locuiesc în sanctuar: ele îndeplinesc toate sarcinile sacre legate de aceste evenimente funerare. Aceste fete virgine păzesc templul și veghează ca nimeni să nu treacă pragul dintre sacru și profan. Orice sanctuar reprezintă un memento mori. Rămân în contemplație adâncă. Mă scutur de mine însumi și simt cum mă purific instantaneu. Copilul năzdrăvan Azi nu voiam să întârzii așa de mult timp pe plajă, dar l-am întâlnit din nou pe copilul străin pe care l-am văzut, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
că ea "reprezintă pe latura sa apofatică mai cu seamă un argument al influenței fondului religios autohton", trebuind a fi marcat faptul că "preponderent naturală, credința poetului nu e în totalitate naturală, cum nici nu ar putea fi [...]. Din unghiul contemplației catafatice, poetul pentru care "universul însuși" [...] se propune ca "semn" și figură sacrală, ca "primă hierofanie", ar putea fi considerat cel mai reprezentativ poet român". Eseurile Luciei Cifor propun analize și sugestii de interpretare sitilistică menite a ilumina prin evidența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
asemănări și deosebiri) axată pe tema vânătorii și pescuitului, cu poezia tradiționalistă a lui Ion Pillat, cu lirica de inspirație religioasă aparținând lui Nichifor Crainic și Adrian Maniu, sau cu poezia lui Lucian Blaga străbătută de fiorul cosmic și de contemplație metafizică. Ion N. Oprea aduce în sprijinul afirmațiilor sale opinii critice ale cunoscuților G. Călinescu, Tudor Vianu, Vladimir Străinu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Eugen Simion, Perpessicius, Mircea Tomuș, C.D. Zeletin ș.a. Cel din urmă volum - publicat postum - intitulat „ Ultimele sonete închipuite
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
altă parte excelează toposul literar, cel care pe arii întinse cuprinde locuri, nume, eroi, fapte și o succesiune de stări sufletești. Eroina principală, Carlina, manifestă încă din primele pagini o simbiotică accentuată și decentă dar și pasaje întregi de ruminare, contemplații și expresii terne de ordin filosofic. Limbajul folosit este în genere unul peiorativ iar utilizarea construcțiilor literare este una parcimonioasă. O simplă exemplificare: „Era trecut de jumătatea lui aprilie, iar câțiva porumbei își găsiseră locul de ședere în apropierea ei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
amprentă în plus: au purtat pe chipul și în trupul lor suferințele lui Cristos. Interesant și paradoxal în același timp, cu toții - sunt convins - s-au transformat, au devenit înțelepți, buni, și sfinți. Din multitudinea de fragmente ce ar putea inspira contemplația și rugăciunea noastră, acum la final, am ales doar câteva, ca pe niște epitafuri eterne și ca pe o floare ce aș dori să o depun, metaforic și de departe, pe mormintele unde acum dorm tăcuți și în pace: Bătaia
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
întors la Cluj, amintirea lui Dan mi-a stârnit încă multă vreme nostalgia urbei dunărene, pe care n-aveam s-o mai revăd vreodată. Aici s-au continuat tertipurile cinefile deprinse la Cluj: furișatul în sală în pauză și confortabila contemplație de după pauză. În afară de Țara surâsului de Lehár, cu tenorul cel scund Joseph Schmidt, îmi aduc aminte de alte două filme: Victoria și al ei husar (melodramă probabil tot austriacă - mă încânta husarul...) și Iancu Jianu, film românesc, în care vibram
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
plăcut de „modernismul“ unei Maternități de Eugène Carrière, cu conturele ei vagi, fumurii, dizolvându-se în neant, sau de liniile ferme și sumare ale unui Dans de Henri Matisse, cele câteva femei goale prinse într-o horă sălbatică. Trăiam o contemplație pură, de estet, nu ca ceva mai târziu, când arta mi-a intrat în viață, prin reproducerile în culori ce-mi serveau de excitant al practicilor solitare: La Source și Le Bain turc de Ingres. CAPITOLUL 2 Convocat la director
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
bine, ne propunem să discutăm însă despre frumosul natural și nu numai, apelând și la caracterul de joc imaginativ liber al artei. Lângă noi avem un artist care ne poate detalia chestiunea. Dumneavoastră readuceți în prim plan plăcerea produsă de contemplația pură. Vă fascinează frumusețea fluturilor și zborul lor. Sigur că, teoretizând puțin, la baza acestei fascinații de ordin estetic se află, ca primă treaptă, o plăcere senzorială, cea vizuală mai exact. Corect, intervine pictorul nostru. Aș adăuga însă la cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Chișinău, 2010 (Bursă Copyro). 20. Între sensibilitate și rigoare. Introducere în arta și știința lecturii. Editura Vasiliana '98, Iași, 2011. 21. În oglinzile celorlalți. Comentarii despre cărțile lui Nicolae Busuioc. Editura Vasiliana '98, Iași 2012. 22. Omul și natura. Între contemplație și ostilitate. Eseu. Editura Vasiliana '98, Iași, 2013. 23. Aperto libro. Cronici, lecturi, idei. Editura Vasiliana '98, Iași, 2014. 24. Timp în cerc și cerc de timp. Poemul existențelor nostalgice. Editura Vasiliana '98, Iași, 2015. În colecția Memoria clepsidrei au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fenomenologia lui Gaston Bachelard, conduce la o figură coerentă și convingătoare: „poezia lui Aurel Pântea se zbate mereu între aceste două extreme: la un capăt, abisul visceralității confuze și al psychei freudiene și jungiene; iar la celălalt, exercițiul spiritului de contemplație că eufemism al dezastrelor și haosului descoperite la extremă cealaltă”. Afirmația este apoi detaliată prin descrierea imaginarului elementarizant al poetului și a statutului reprezentării în și prin discurs. Mai puțin reușită se arată însă încadrarea finală a lui Aurel Pântea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
Dumnezeu se Înfăptuiește În afara capacităților naturale ale omului susținute prin har; ea se Împlinește exclusiv prin energia dumnezeiască; Îndumnezeirea omului presupune așadar „moartea mistică a puterilor sale naturale”; simbolic, sufletul intră În „Duminica” vieții, care vine după „Sabbat-ul” odihnei În contemplația naturală și după cele „șase zile” de nevoință ascetică. Grigore Palamas sau geniul ortodoxiei Teologul care l-a marcat cel mai mult pe Stăniloae rămâne, fără Îndoială, Grigore Palamas (secolul al XIV-lea) - și aceasta din mai multe motive. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Dor miți, în timp ce, de undeva, de sus, cineva vă veghează. Priveam la geamurile blocului din față și mă întrebam : „Oare cîte patimi sînt dincolo de geamurile astea întunecate ? Cîte existențe neștiute de nimeni ? Cîte zbateri inutile ?“. Liniștea nopții mă împingea la contemplație, aerul rece îmi dădea un sen timent tonic. (Nu știu ce e un sentiment tonic, dar am văzut că ex presia se folosește.) Mă simțeam un mic dumnezeu ce tutelează de la înălțimea etajului cinci exis tențele mizere și inconștiente, animalice de-a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în chip nevazut, pentru a oferi un buchet de 19 trandafiri roșii lui Eusebiu Damian, fostul secretar al lui Pandele, acum căsătorit cu Valeria Nistor. Nu întâmplător sunt aleși trandafirii, căci ei sunt „semn al renașterii, ca orice floare, al contemplației prin sugestia de spațiu închis, de recipient al misterului, trandafirul este și floarea eroului mort, căci s-a născut din sângele lui Adonis, pe când acesta agoniza; moartea zeului reprezintă repetarea actului cosmogonic [...]. De asemenea, trandafirul mai este și simbol al
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]