1,290 matches
-
scrisese rând cu rând tălmăcirea spre neamul lui a scrierilor lui Moise. I se părea că în cărțile acelea este ascunsă o strădanie depășind cu mult muncile eroilor mitologiei grecești. Pe el textul propriu-zis nu-l interesa, nu era un contemplativ și nici un adept al predestinării, era un om activ cu un mare interes pentru studiu, dar se simțea mândru nu atât de faptul că se putea întoarce înapoi prin bunici și străbunici până la acel cărturar, ci că descoperea în suflet
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
discuta despre sacralitate în cadrul unei arte al cărei conținut formal este de natură profană. Această condiție reflectă o conjuncție fermă între nivelurile ideatice sau spirituale ale operei, și cele materiale sau formale ale acesteia, făcând apel la sensibilitatea și inteligența contemplativă a privitorului 481. Astfel percepută, arta sacră constituie, în mod aprioric, o formă de revelare simbolică a transcendentului, în felul în care, în creștinism, icoana reprezintă nu doar rezultatul actului creator uman, ci și manifestarea modelului ei ceresc totodată 482
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
formelor simbolice, vol. I, Limbajul, Editura Paralela 45, București, 2008. 252 Ernst Cassirer, op. cit., p. 30. 253 Andrei Cosmovici, op. cit., p. 154. 254 Ibidem. 255 Mielu Zlate, Fundamentele..., p. 227. 256 Ibidem. 257 Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, în Filocalia, vol. VIII, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979, p. 404. 258 Ibidem, p. 405. 259 Régis Debray, op. cit., p. 38. 260 Daniel A. Siedell, God in the gallery: a Christian embrace of
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
etc, e la fel de adevărat că nu este nevoie de cine știe ce efort de gândire, observație sau prelucrare statistică pentru a înțelege un fapt: în linii mari, civilizația de tip occidental, activă, volitivă, schizoidă, și-a impus modul de existență în fața civilizațiilor contemplative, afective, mistice. Momentul de autocontestare, autoculpabilizare și criză al Occidentului anilor '60 a fost depășit printr-un act de extraordinară vitalitate. Concepte ca "alienare", "incomunicare", "unidimensionalitate" datează, nu mai au azi un conținut actual. Hipsterii, drogurile psihedelice, muzica rock, budismul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
trei coordonate: cunoaștere, voință, acțiune. De altfel, Jakob Böhme scria despre magie că este o formă de impunere a voinței, fapt care se concretizează în acțiune. Din acest punct de vedere, divinația este în primul rând o formă de cunoaștere (contemplativă sau nu) care conține și acțiunea, doar ca potență. Cât privește raportul magiei și divinației cu știința, am încercat să văd dacă putem vorbi de obiect, metodă și legi în cazul divinației. Bazându-mă pe un material faptic am descoperit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deschisă de informație aplicabilă modului specific de viață al anticilor. Ea putea avea un caracter informativ sau sfătuitor fără a aduce vreo atingere inițiativei individuale și liberului-arbitru. Pentru Antoaneta Olteanu, acest izvor de informație este, în primul rând, "o magie contemplativă"7, "o filosofie", "o căutare a gândirii de sine" și o "știință supranaturală". În esență, orice definire a divinației (fie că este pusă sub semnul religiosului sau al superstițiosului, al speculativului sau al cunoașterii înalte) nu face decât să sublinieze
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
această situație, se poate vorbi de o deosebire între magie și divinație. Aceasta din urmă are și un caracter diferit "care înlocuiește exercitarea voinței de acțiune cu cea a inteligenței"151, motiv pentru care a mai fost numită și "magie contemplativă". J. Maxwell crede că divinația este mai curând o magie naturală psihologică. Dar și în aceste condiții se solicită cunoașterea, intelectul, imaginația, contemplarea și nu doar acțiunea. Eterna curiozitate umană și dorința sa de a-și depăși limitele sunt, în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în concret ea devine o formă a magiei . În fapt, acest lucru nu face decât să sublinieze că, dintr-o perspectivă magico-religioasă, ființa umană a dorit dintotdeauna să acceadă la absolut pe două căi distincte: una activă și alta pasivă, contemplativă. În cazul nostru prima ar corespunde magiei, iar a doua divinației. În definitiv, "adăugarea temporară (sau nu n.n.) a unor elemente divine" cum scrie Auguste Bouché-Leclercq este un semn că unele practici contemplative și experimentale pot dobândi semnificații și conotații
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
căi distincte: una activă și alta pasivă, contemplativă. În cazul nostru prima ar corespunde magiei, iar a doua divinației. În definitiv, "adăugarea temporară (sau nu n.n.) a unor elemente divine" cum scrie Auguste Bouché-Leclercq este un semn că unele practici contemplative și experimentale pot dobândi semnificații și conotații deosebite care se pot circumscrie magico-religiosului. "Strâns legate prin origine și principiu, divinația și magia nu pot fi întotdeauna clar deosebite în aplicare. Foarte multe metode divinatorii constau în interpretarea efectelor miraculoase produse
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
in consideration three elements: knowledge, will, action. Actually, Jacob Böhme was writing about magic that it is a form of imposing will, fact that materializes itself into actions. From this point of view, divination is firstly a form of knowledge (contemplative or not) that also contains the action, only as potency. As far as the connection between magic and science is concerned, I have tried to check if we can to refer to the object, method and laws in the case
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
volonté, action. En effet, Jacob Böhme considérait que la magie est la manière par laquelle on rend effective une volonté, la réalisation d'une volonté par une action. De ce point de vue, la divination est premièrement une forme de connaissance (contemplative ou pas) qui contient aussi l'action, même si en puissance. En ce qui concerne le rapport de la magie et de la divination avec la science, j'ai essayé d'établir la possibilité et la légitimité d'un discours sur l
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau de abilitate a convocării evenimentului la care se face aluzie. Trimiterea va fi cu atît mai eficace cu cît textul va miza pe sintagme simple și limpezi (lipsite de Înflorituri metaforice gratuite) care trimit direct la țintă, focalizează activitatea contemplativă pe obiectivul vizat. Evitarea figurilor de stil, cu care ne-a obișnuit poezia occidentală, preîntîmpină astfel rătăcirea cititorului pe căi lăturalnice, ocolite sau șovăitoare. Numai cuprinzînd expresii firești și naturale, nepretențioase (care nu vor să atragă atenția asupra lor), textul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care respira viață. Iată și cîteva poeme care vor ilustra această legătură organică a imaginilor cu simbolistica lor. mai cade-o frunză - de-acum soarele Întreg În fereastră Valeria Tamaș Discreția notației din primul vers surprinde și divulgă doar dispoziția contemplativă a celui care urmărește, frunză cu frunză, căderea Îndelungă și oarecum păsuitoare a coroanelor. Dar, În economia Întregului poem, această rezervă este amendată iremediabil de acea linie drastică de demarcație pe care o instituie adverbul restrictiv cu carencepe versul al
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de umilitate răbdătoare a ascultării ( În tăcere, sărăcie și candoare). În fond, genul acesta de poezie, niponă sau occidentală, ține mai mult de o atitudine, de o așezare plină de docilitate În proximitatea lucrurilor, de capacitatea de ați cultiva Înclinarea contemplativă pentru a prinde În ecoul tăcerii și al șoaptei, al sunetelor stinse vibrația tainei și a tîlcurilor. Bunica mea mai folosea pentru acest tip, oarecum ceremonios, de comunicare sintagma a sta de taină. CÎnd trebuie să apropiem două limbi sau
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
evolueze simultan, atît pe planul resimțirii unei scene vizuale care ne impresionează prin intenția vădită de a prinde, de a nu scăpa, de a reține un lucru cu tandrețe sau poate cu disperare, cît și pe planul, de data asta contemplativ, În care bătrînul și ceasul sînt doar semne ale timpului trăit, ale vieții care e gata să-ți scape, acum metaforic, oricît ai strînge pumnul, printre degete. Poți simți Însă această Întrepătrundere Între cuvintele unui text aproape alb, imaginea pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Cu puțină ironie, mai puțin solemn, Întorcîndu-se către universul copilăriei, Radu Patrichi vede lucrurile mult mai degajat și mai uman: atent să nu mă Împiedic pe treptele copilăriei Printr-un simplu joc de cuvinte și o imagine și jucăușă și contemplativă, David Alexandru desolemnizează și el irecuperabila pierdere: copilăria furată urmele șterse de valuri Dar pierderea copilăriei nu este doar una personală, și mai acută este aceea a căderii În desuetudine a unor obiceiuri și a ireversibilei lor pervertiri: o pocnitoare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ce relansează sufletul pe drumul imperios al căutării altor rosturi. Zvonul recules al brumelor muiate, stinse pe patul frunzei moarte este pentru auzul ascuțit al Închipuirii o urmă fascinantă, plină de cele mai fabuloase bănuieli, o călăuză iscusită a avîntului contemplativ și un imbold nebănuit al istețimii reveriei. Căci tocmai vagul și nedeslușirea sa stîrnesc nostalgia și tocmesc sufletul să-și regleze acordul fin după acest imperceptibil, dar atît de bogat În promisiuni, palpit. Nu sînt convins deloc că s-ar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vorba de vreo scenă sau de vreun eveniment. Este evocată mai curînd o stare a apei mereu Încrețite de adierile vîntului. E greu, de asemeni, să vorbești de o imagine obiectivă, cînd este mai mult decît evidentă implicarea unei prezențe contemplative dispusă să remarce tremurul culorilor cu care de fapt pare că se Întrepătrunde. Chiar dacă ceea ce simte observatorul nu se insinuează textual, imaginea-n sine pare a fi una care-și transferă singură palpitul unui observator care i se dedică. Într-
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
are o structură ironică generatoare, o structură de profunzime, cu un dinamism ofensiv, sfidător deopotrivă față de lume și de cititor. Această dublă atitudine ironică nu a fost remarcată și deci nici exploatată exegetic până acum. Arghezi nu e patetic și contemplativ decât în faza de început, în marea sa poezie e structural ironic și metafizic"2. Observația aceasta vine în întâmpinarea demersului nostru care, deși focalizat exclusiv pe proza publicistică, susține, ca punct coagulant, ideea unei naturi polemice structurale a artistului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ironiei determină o selecție a destinatarului pe criterii intelective care traduc, în fond, exigențele ironistului: intelectuală, spirituală, artistică. În discursul polemic, ironia echivalează cu o distanțare strategică față de obiect, adică un tertip care-i permite locutorului să adopte o poziție contemplativă. El se sustrage pentru o clipă turnirului, pentru a executa o reverență gratuită. Percepută astfel, deplasarea ironică relevă ispita abordării ludic-creative a lumii, așadar latura estetică și garantul artisticității ei. Din unghi etic, principala finalitate a discursului ironic este demistificarea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
rațional al secolului al XV-lea credea încă destul în imaginile sale încât să le audă. Apa pictată care-l deranja pe chinez îl liniștește pe toscan. În amândouă cazurile, o prezență traversează reprezentarea; prospețimea undei contemplate trece în corpul contemplativ. De la văzut la văzător, în afara spațiilor liturgice și a oricărui loc sacramental, privirea asigură o comunicare a substanțelor. Imaginea acționează ca mediere efectivă. Cum a fost posibil lucrul acesta? Și ce s-a schimbat în ochiul nostru încât imaginea unui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
privire. Ea nu are întotdeauna nevoie să fie văzută pentru a acționa. Chiar dacă Gorgona îi împietrește numai pe cei care o privesc, creaturile lui Dedal, statuile arhaice, își trăiesc viața ascunse de oameni. În regimul "idol", practica imaginii nu este contemplativă iar perceperea nu este un criteriu. Puterea imaginii nu stă în faptul că este văzută, ci în prezența ei. O anluminură dintr-un manuscris închis sau un minei invizibil dintr-o biserică veghează de departe asupra credincioșilor adunați. Un ortodox
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
zească și să implice în integralitatea lor dimensiunile ființei, pentru a le concentra într-un gest creator. Această nevoie de comunicare se face din ce în ce mai puter nic simțită în mediulacademic, mărturie stând domeniile de interfață nou create (precum studiul conștiinței, studiile contemplative, studiile cognitive, neuroștiințele etc.). Mai mult, este din ce în ce mai evidentă necesitatea comunicării între disciplinele umaniste și știință (cu referire mai ales la științele exacte). Noile teorii și viziuni științifice, elaborate pe calea experimentului, nu pot rămâne indiferente cercetătorului umanist care dorește
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Filocalia..., vol. III, p. 262) „Credința dreaptă și lăuntrică naște frica de Dumnezeu. Iar frica de Dumnezeu ne învață păzirea poruncilor. Căci frica Lui, zice, naște păzirea poruncilor. Din păzirea poruncilor se naște virtutea cu fapta, care e începutul virtuții contemplative. Iar roada acestora e nepătimirea. Din nepătimire apoi se naște în noi dragostea. Iar despre dragoste zice învățăcelul iubit: Dumnezeu este dragoste și cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu în el (In. 4, 16)”. (Teodor al Edesei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
următoarele despre Teologia mistică a lui Sfântului Dionisie Areopagitul: „Scopul fundamental al călătoriei dionisiene Și al corpusului dionisian este în mod clar Și repetat declarat în acest prim capitol al Teologiei mistice: a trece dincolo de percepția simțurilor Și de concepțiile contemplative pentru a fi unit cu Dumnezeu dincolo de orice cunoaștere”<footnote Paul Rorem, Pseudo-Dionysius: A Commentary on the Texts and an Introduction to Their Influence, New York: Oxford University Press, 1993, p. 192. footnote>. Teologia catafatică este probabil cea mai frecventă formă
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]