1,533 matches
-
sensibilitatea poetică (ultra)modernă: „Din toate limbile europene, limba românească mi se pare cea mai adînc înzestrată cu un material sensibil sufletului actual. Esențialmente poetică. (...) Ce imbecil a spus că literatura și arta românească nu trebuie înglobate încă în arta contemporaneității?”. Atentă - ca și Contimporanul - la activitatea externă a colaboratorilor săi, revista unu nu îi atribuie însă nici o conotație „românistă”. O notă din nr. 14 (iunie 1929) informează - neutru - că Notre ami Benjamin Fondane, l’auteur de Trois Ciné-Poèmes (en collaboration
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reducționistei, „magistraturi” critice (v. și „În tinda unei registraturi”, Opere, vol. II, Editura pentru Literatură, 1967, pp. 13-16: „Voi plivi... orice prejudecată sectară și mă voi sili să comentez orice operă, din orice zonă ar veni. Este un viciu al contemporaneității (...) de a nu vedea decît parțial (...) criticul trebuie să binevoiască a nu mai considera noutatea ca pe o ciuhă de speriat ciorile”). La Perpessicius, spiritul critic nu se exercită ca exclusivism, dogmatism sau partizanat ideologic, ci la modul „benedictin”, împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
criticul trebuie să binevoiască a nu mai considera noutatea ca pe o ciuhă de speriat ciorile”). La Perpessicius, spiritul critic nu se exercită ca exclusivism, dogmatism sau partizanat ideologic, ci la modul „benedictin”, împotriva oricăror exclusivisme și dogmatisme partizane, „viciul contemporaneității” fiind, în opinia sa, „parțialitatea”. Pledînd împotriva „sectarismului de generație și școală” importat din Occidentul tuturor modelor, Perpessicius își apără - în fața obiecțiilor și propunerile lui Șerban Cioculescu din Adevărul, 1 decembrie 1928 - „eclectismul” comprehensiv ce a stat la baza alcătuirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un moment dat nu mai simțise nici o pasiune pentru cioburile acelea prăfuite ce aparțineau trecutului, și Îi părea că era de datoria lui să Încerce a trăi În prezent, oricât de banală și de nesemnificativă ar putea să pară uneori contemporaneitatea. Trebuia așadar să fie contemporan cu el Însuși. Așa Încât se Întorsese În Italia - care, trebuie să recunoaștem, e o colonie lipsită de importanță strategică, acum, că Zidul Berlinului fusese dărâmat. E o periferie, chiar foarte degradată - din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fină arhaizare, adoptând reconstituirea lingvistică în spirit, capeți conștiința intrării într-un limbaj de epocă, fără ca lexicul să impună cu franchețe această impresie. Așa se face că aproape că mi-a părut rău că epoca pașoptistă lipsește. Episoadele plasate în contemporaneitate sunt și ele expresive, subiectul pulsând în diverse medii sociale: universități, cluburi, spații interlope, funcționărime și boema artistică. Alunecarea lejeră de-a lungul istoriei este punctată prin câteva episoade bazate pe deconstrucția unor miteme precum vampirul, Omul negru, diavolul, virusul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a traversat istoria umanității. Situat în fața propriei conștiințe, individul descoperă în straturile ei adânci idei, sentimente, trăiri pe care, cu toate că în unele epoci istorice a încercat să le ignore sau să le nege, le-a redescoperit într-o strălucire inconfundabilă. Contemporaneitatea, epocă a laicizării, așează omul postmodern în plină situație problematică: el este silit să opteze între a fi un individ social, renunțând la o parte dintre convingerile sale religioase, sau a fi un om religios rezervat în relațiile cu socialul
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
curând fără să se preocupe în mod conștient de partea estetică, neamul liniei paterne și-a emis liniștit genele generație după generație, și din șirul lor de oameni serioși, cu înclinări spre meșterit și, uneori, spre științele exacte, au dat contemporaneității exemplare cu nimic remarcabile, oameni ca mine și ca toți ceilalți, sănătoși, robuști, cu ochi vioi și cu mișcări bruște. Când eram mic, oamenii spuneau că semăn ba cu maică-mea, ba cu taică-meu, și de-a lungul anilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
substanțială”, descrisă de filosoful italian Paolo Valori. Omul postmodern nu mai are nevoi pe care să le satisfacă, ci numai dorințe de inventat în forma mijloacelor audio vizuale. Aici evenimentul, în medium, este rupt de istorie, întrucât este trăit în contemporaneitate, pe care un eveniment ulterior îl șterge fără urme. Deci este vorba de medium, care oferă toate istoriile în contemporaneitatea lor ca pe un sfârșit al istoriei. Pentru „al patrulea om” nu există antiteza dintre adevăr și falsitate, până la punctul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dorințe de inventat în forma mijloacelor audio vizuale. Aici evenimentul, în medium, este rupt de istorie, întrucât este trăit în contemporaneitate, pe care un eveniment ulterior îl șterge fără urme. Deci este vorba de medium, care oferă toate istoriile în contemporaneitatea lor ca pe un sfârșit al istoriei. Pentru „al patrulea om” nu există antiteza dintre adevăr și falsitate, până la punctul în care pentru el nu mai există erori, ci numai greșeli și, prin urmare, nu mai experimentează conflicte puternice în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de la Mănoaia-Costișa (jud. Neamț) au demonstrat că, pe fondul unitar al culturii Sântana de Mureș, au apărut, încă din prima jumătate a secolului V, primele elemente specifice culturii romanice. Inițial s-a vorbit doar de cultura Costișa, însă asemănările și contemporaneitatea cu materialele găsite la Botoșana-Suceava (1962-1974) au permis conturarea unui nou concept cultural, autohton, denumit convențional Costișa-Botoșana (după numele stațiunilor eponime), ale cărui începuturi au fost legate mai întâi de a doua jumătate ori sfârșitul secolului V, pentru ca descoperirile ulterioare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rezultă coabitarea autohtonilor cu slavii veniți în acest perimetru geografic, iar materialul ceramic denotă trăsături specifice ambelor culturi. În Moldova, rezultatele săpăturilor de la Dodești-Vaslui (1967-1974) sau din alte situri, obținute înainte și după aceste cercetări, au avut menirea să demonstreze contemporaneitate și asemănarea cu materialele descoperite la Dridu-Ialomița, confirmând existența unei noi culturi autohtone, pe teritoriul românesc, depistată anterior la nord de Dunăre și cunoscută specialiștilor sub numele de Dridu (după stațiunea eponimă). După părerea specialiștilor, definitivarea elementelor acestei culturi a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
slav, răsăritean, ce ar fi trecut de la păgânism la creștinism (potrivit inventarului, trăsăturilor antropologice și a ritualului practicat). Caracteristicile inventarului au datat necropola amintită în secolele X-XI. În privința mormintelor de incinerație, lipsa spațiului amenajat rugului a provocat unele controverse în privința contemporaneității acestora cu restul necropolei, astfel că părerile specialiștilor basarabeni și români sunt împărțite, ultimii catalogându-le mai timpurii decât celelalte. Alte cimitire contemporane celui de la Brănești, care au permis largi investigații arheologice asupra vieții spirituale, s-au identificat tot pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
criminale, criminalitatea fiind caracteristica internă a oricărei mulțimi". Aceasta din urmă se înscrie într-o tendință mai generală, nouă în epocă. De consemnat sînt eforturile de a crea o doctrină juridică, pentru a pedepsi actele colective contrare legii: " Ceea ce definește contemporaneitatea, scrie Fauconnet în 1920, este efortul de a introduce în dreptul penal principiul conform căruia mulțimea are o criminalitate, deci și o responsabilitate ce-i este proprie"111. Italianul Sighele prelungește teoria contemporanului său, Lombroso. El a dat cel dintîi un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
datînd din 1930: "Știu prea puțin despre voința de putere a oamenilor pentru că în mare măsură am trăit ca teoretician. Mă încearcă o permanentă uimire în fața vîltorilor acestor ultimi ani, care m-au antrenat atît de departe în actual, în contemporaneitate". Eu însumi, m-aș mai fi legat de această scriere? M-aș mai fi întrebat de ce Freud și-a consacrat ultimii ani ai psihologiei mulțimilor dacă istoria zilelor noastre nu ar fi copiat-o pe a lui, fără a o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
spirit antreprenorial nou și îi poate motiva pe manageri să fie preocupați de transformarea organizației într-una capabilă să capteze, să aplice și să dezvolte valoarea, ca urmare a implementării unor tehnologii performante. 2.3. Societatea informațională Tendința majoră a contemporaneității este evoluția omenirii, prin informatizare, către societatea informațională. Societatea informațională este tipul de societate a cărei civilizație materială și spirituală consacră rolul decisiv informației și cunoașterii ca surse de performanță economică, de raționalitate, de coerență și sinergie a acțiunii sociale
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și disciplinelor matematice ale aceleiași perioade. La fel de importantă - și, în același timp, deschizătoare de orizonturi nebănuite - mi se pare a fi ampla analiză a operei teologice a altui britanic, John Alaisdar Milbank, cu rădăcini extrem de ramificate în problematica filozofică a contemporaneității. Cartea include un studiu dedicat operei, impresionantă ca întindere și cuprindere, dar mai ales ca densitate, a filozofului francez Michel Henry, care, alături de Levinas, Ricœur și Marion, reprezintă ceea ce s-a numit „turnura teologică a fenomenologiei franceze”. Capitolul în cauză
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
necesitatea existenței unor „filtre de selecție” în organizarea și funcționarea fiecărui partid politic. Realitatea demonstrează, din păcate, faptul că, atunci când există, subiectivitatea criteriilor și a evaluatorilor rămâne o problemă dificil de rezolvat, cel puțin pentru că trebuie pornit de la reconsiderarea în contemporaneitate a rolului și statutului organizației politice (partidul politic) în raport cu sistemul democratic. 4.3.3.7. Drepturi și obligații privind perfecționarea pregătirii profesionale a funcționarilor publici și a celorlalte categorii de personal Constituția României, ca și Declarația Universală a Drepturilor Omului
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
imagism mozaical și caleidoscopic, poetul nu va avea, practic, nici o dificultate de „adaptare”, fiind, dimpotrivă, Încurajat să-și dezvolte o predispoziție evidentă. Schimbările nu vor fi totuși neînsemnate. Unei alte „lumi a obiectelor”, modelate după realitățile „fazei activiste industriale” a contemporaneității, va trebui să-i corespundă o poezie al cărei depozit imagistic să fructifice aceste date. Noutatea va fi, așadar, nu În mică măsură, a „concretelor” puse În relație. O modificare deci, de univers imaginar. Versurile constructivist-integraliste publicate În Invitație la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cititorul de astăzi se arată mai puțin șocat de aceste realități ale operei, integrîndu-le firesc unor experiențe poetice omologate de pe acum unei tradiții a modernității, cu filoane ce se prelungesc dinspre manierism și baroc, destule observații și judecăți emise În contemporaneitatea poetului rămîn totuși valabile. Și nu e neapărat nevoie să credem, Împreună cu Șerban Cioculescu, În efectele terapeutice ale versului alexandrin, cu rigorile sale formale, recomandat odată autorului Brățării nopților, pentru a fi de acord că În scrisul acestuia există multe
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de învățătură dumnezeiască, comună creștinilor și evreilor. În anul 1762, termenul a fost recunoscut oficial și decătre Academia Franceză. Cu mult înainte însă de apariția termenului „pedagogie”, tot în Franța (1370) a fost semnalat pentru prima oară cuvântul „pedagog”, în contemporaneitate „devenit de două ori mai suspect: să teocupi de pedagogie și să te intitulezi pedagog”, după cum subliniază șiHameline (1976). În urma unei analize diacronice însă, concluzia care se poate desprinde este aceea că, pe măsură ce cunoștințele despre pedagogie deveneau tot mai precise
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
solicitată, dar nu pentru a construi prin intermediul acesteia, ci pentru a „demola”. Fără a cădea în capcana unui cult al erorii, fără a încuraja falsul și mediocritatea relevate adeseori prin greșeală, considerăm potrivită schimbarea de optică asupra acestui subiect. Așa cum contemporaneitatea ne obligă să conviețuim cu foarte multe alte elemente psihologice incomparabil mai nocive (stresul), de ce nu ar fi mai convenabilă apropierea de greșeală, acceptarea acesteia și exploatarea ei în favoarea noastră. Aidoma unui material radioactiv, în condiții de grijă și pricepere
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ambelor era proprietarul legal, care nu autoriza publicările decât după eliminarea oricărei "asperități" care ar fi putut dăuna imaginii întreprinderii. Lectura câtorva "fragmente alese" trezea o impresie stranie: etnograful (de meserie sau de ocazie) evoluează într-un "trib" a cărui contemporaneitate este evacuată și face loc unor ritualuri ale căror fundamente și resorturi se dovedesc absente. Pensionările și angajările oferă totuși o ocazie pentru regăsirea claselor de vârstă și inițierilor într-o continuitate afirmată cu situațiile îndepărtate privilegiate de etnologie; în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sfârșit, să revenim la ultimul aspect, care a fost deja evocat cu referire la întreprindere: persistența în etnologia contemporană a obiectului ritual, ca scenă ce se oferă descrierii etnografice, dar și ca grilă de interpretare putând fi ușor extinsă la contemporaneitate, de la instituțiile și ceremoniile politice la școli, de la sport la întreprindere, de la sărbătoare la religie, trecând prin toate codurile de politețe și interacțiunile cele mai banale. În afara pericolelor unei confuzii între comparatism și analogie, riscul deja semnalat este de a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spirituală se îmbogățește și se amplifică într-atât încât se desparte, ca interes și scop, de viața materială, oamenii din fiecare așezare, epocă și diviziune socială rezervându-și intenția și pretenția de a se impune prin ceva deosebit de original în contemporaneitate, pe de o parte, chiar și în posteritate, pe de alta. Legenda românească a Meșterului Manole este cea mai grăitoare din acest punct de vedere. Dar cum condițiile nu au fost aceleași pentru toți creatorii de opere care să înfrunte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
triburi din Africa de Sud, spre exemplu, bogăția unei persoane este determinată de numărul de vaci pe care le posedă. În Europa medievală, bogăția depindea de posesia ereditară a pământului fără de care era dificil să câștigi o poziție respectată în societate. În contemporaneitate, bogăția dimensiunea economică a stratificării se referă în principal la bani și lucrurile care se pot cumpăra cu ei. Dar există multe alte surse ale bogăției, care includ proprietatea, chiriile obținute prin închirierea unei case, acțiunile, dobânzile încasate în urma investiților
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]