1,993 matches
-
dădu seama că era vorba de o turmă de mistreți. Animalele de la care Iulius Cezar împrumutase, în Războaiele Galice, curajul absolut, o iau deodată la sănătoasa, bodogănind furioase că s-au lăsat păcălite de om. Găsindu-și, până la urmă, dobitoacele, contesa și-a putut savura din plin dublul succes. Reușise să se apropie la mustață de o turmă de porci sălbatici și mai făcuse și o descoperire de toată frumusețea: sălbatic sau domestic, porcul are unul și același limbaj. * * * În ce
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
deficitar, pe atât de mediocru pe cât îi e de dezvoltat mirosul), eu mă gândesc la Aristotel ("Vedem minunății pretutindeni în natură"), la eroarea lui Descartes, care nu vede în animale decât niște mașinării, la marile mituri indiene ale Americii, la contesa care preda porceasca. În definitiv, acum ori niciodată : venise momentul să-i încerc limbajul. Cinci scurte, trei lungi ("Cine ești? Și eu sunt unul de-ai tăi"), sper să nu mă înșel, o grohăială greșită m-ar fi putut face
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
-mi fie iertat dacă am uitat pe cineva!), care, desigur, nu mai sunt pe lume, dar care i-au dat viață acestui text, măcar că sunt moarte. Cuprins Cuvânt înainte 7 1. Tufișul 13 2. Bamako 20 3. Trompa 27 4. Contesa și porcii 33 5. Raoul Lopez 41 6. Durerea 55 7. Animalele de la fermă 66 8. Broasca 74 9. Taïaut 81 10. Tovarăși de suferință 92 11. Barbar 97 12. Mituri 100 13. Bataille 106 14. Apusul unui rege 115
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
după P. Engelmann, op. cit. p. 12. 52a Este de presupus că și în acest pas al vieții sale Wittgenstein a fost influențat de Tolstoi. În vremea când preda copiilor de țărani, în școlile pe care le înființase, Tolstoi îi scria contesei Alexandra Tolstoi: „Atunci când intru în școală și văd mulțimea de copii zdrențăroși, murdari, slabi, cu ochii lor strălucitori și plini atât de des de o expresie angelică, se ridică în mine un sentiment de panică și oroare, aidoma aceluia resimțit
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este o șansă pentru femei, dar consecințele schimbărilor economice și politice, culturale și sociale nu le sunt pe deplin favorabile. Totuși, eforturile multiple, individuale și colective, răstoarnă uzanțele și moravurile. Astfel, chiar în introducerea la Le Livre des femmes (1860), contesa Dash precizează: "Ce siècle qui veut tout innover, tout détruire, ce siècle dans șes jours de folie a imaginé de changer la condition des femmes. Îl a cherché à nous inspirer des idées d'indépendance, d'insurrection, opposées à la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să mențină echilibrul ca să nu cadă să cocheteze pentru a domina, să corupă ca să placă. Dozarea în stratagemele de seducere a elementelor periculoase și agresive, masculine și feminine (cum ar fi prudență, șiretenia), duce inevitabil la victorie, ca în cazul contesei de Gulleroy: "Elle était coquette, cependant, d'une coquetterie agressive et prudente qui ne s'avançait jamais trop loin. Leș compliments lui plaisaient, leș désirs éveillés la caressaient, pourvu qu'elle pût paraître leș ignorer; et quand elle s'était
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
raison et d'enfantillage, d'affectueuse apparence et de mobilité, tous ces contradictoires penchants réunis et coordonnés pour former un être anormal, séducteur et déroutant" [Maupassant, Notre cœur, p.92]. Identitatea pariziana este schimbătoare și înșelătoare 130, cum îi apare contesă de Gulleroy lui Olivier Bertin: "Elle était fausse, changeante et faible comme toutes" [Maupassant, Fort comme la mort, p.70]. Într-un studiu de epocă, Paul Perret constată: "La Parisienne transforme son âme aussi bien que son corps, et cela
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și marchizelor Diane de Maufrigneuse, Antoinette de Langeais, Léontine de Sérizy, marchiza d'Espard, contesa de Restaud, prințesa de Blamont-Cahuvry, baronesa de Nucingen, vicontesa de Beauséant ș.a. Femeia plictisita de viață casnica și care caută refugiu într-o altă dragoste, formează un registru important în La Comédie humaine. Eugène de Rastignac, care începe să cunoască
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
punct puternic de atracție în timpul Expozițiilor: "le prince venait de demander à complimenter Nana dans să loge, pendant l'entracte" [Zola, Nana, p.145]. Parizienele se bucură și profita, fiecare în felul său, de acest eveniment extraordinar, cum este cazul contesei Sabine Muffat: "On m'a assuré que nous aurons également le roi de Prusse et l'empereur de Russie" [Zola, Nana, p.71] sau al actrițelor: "Cependant, Gâgă en était restée à l'Exposition. Comme toutes ces dames, elles se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
je ne me plaindrais pas; ce qu'il y a d'affreux, c'est mă solitude, sans personne..." [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.378]. Societatea jumătății a doua a secolului al XIX-lea este diferită de cea din prima jumătate. Contesă Dash [p.125] caracteriza astfel diferențele: agreabilul a înlocuit seriosul, speranța 225 a înlocuit certul. Marile pasiuni nu mai există decât în românele de altădată. Relațiile și modelele familiale sunt viciate. Căsătoria modernă schimba peste noapte existența lui Renée, aruncând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dramă care să nu constituie o tentativă de a amenaja implacabila geometrie a menajului în trei în diferite variante. Astfel, în românul La Curée, Renée este prinsă între Saccard și feciorul lui Maxime. În Notre coeur, Mariolle se zbate între contesă Guilleroy și fiica ei. În L'Assomoir, Zola își exprimă oroarea față de menajul în trei al lui Gervaise, Coupeau și Lantier. De regulă, se recurge la un compromis și lucrurile se aranjează, sfidând interdicțiile. Semnele timpului nou le găsim la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
artificii sau stereotipuri, ele marchează întreaga istorie a românului, mai ales a celui de dragoste. Fazele relației tradiționale includ: întâlnirea, cucerirea romantică, intrigă palpitanta, explicarea și despărțirea banală 303. Dragostea, în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, constată contesă Dash [p.278], a cunoscut un regres în dinamică să, românele se reduc tot mai mult la două capitole: prefață și epilogul. Totul ce le separă este inutil. Dinamică scenelor urmează ritmul: iluzie/deziluzie. Scenă primei apariții a Parizienei, mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
des fêtes" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.68]. Seducerea în funcție de obiective și de subiecții asupra cărora se aplică poate fi facilă că o glumă, consumându-se într-o săptămână, sau poate fi dificilă că o luptă 316. Pentru contesă de Gulleroy preocuparea de a plăcea devine sensul vieții, o luptă care îi mobilizează toate eforturile 317, o face să-și calculeze și simulează intențiile. Proiectele de seducere ale Clorindei și ale lui Rougon sunt un duel al ambițiilor. Clorinde
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Goana nestăvilita după plăcere, proprie jumătății a doua a secolului al XIX-lea, apropie de asemenea clasele. Fenomenul neliniștește moraliștii, deoarece femeile oneste, gândindu-se să-și aducă înapoi soții, lupta cu curtezanele, împrumutându-le vestimentația, ținută. La Paris, constată contesă Dash în 1883, sunt mult mai multe femei greu de definit decât în alte orașe ale Franței. Dacă în provincie ele formează grupuri distincte, în capitala gradul de întrepătrundere este mult mai mare [p.163]343. Valorile, rangul, reperele dispar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
senimentale poate fi regăsita, cu un accent intim, la doamna Arnoux și, cu un accent de prost gust, la Rosanette. Spațiul parizian devine un loc în care este posibilă o anumita egalitate între clasele sociale, loc în care servitoarea și contesă devin figurante, împărțind un anumit modus vivendi parizian. Dar egalitatea nu există decât în unele spații publice deschise: în stradă, la cafenea, în magazine. Similitudinea l o c u r i l o r frecventate caracterizează gustul de escapada al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în La parure, p.393]. Duroy ajunge la o concluzie misogina: "Toutes le femmes șont des filles, îl faut s'en servir et ne rien leur donner de soi" [Maupassant, Bel-Ami, p.193]. Decepționat, nici Olivier Bertin nu are despre contesă de Gulleroy o impresie mai bună: "Elle était pareille aux autres, elle aussi! (...) Elle l'avait attiré, séduit par des ruses de fille, cherchant à l'affoler sans rien donner ensuite, le provoquant pour se refuser, employant pour lui toutes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dar mai ales lipsa lor, este simptomatica pentru acest sfârșit de secol. Valorile agonizează și acest lucru o surprinde chiar și pe Nana348. Redusă la o aparentă, mondenitatea nu mai este considerată cod de referință și normă de valori. Decăderea contesei Muffat nu se deosebește de aventurile ordinare, istoria ei are un final de vodevil: "la comtesse Sabine, dans un détraquement suprême, venait de s'enfuir avec un chef de rayon d'un grand magasin de nouveautés, scandale affreux dont tout
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
rivale" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.432]. Constatăm că în epoca relativizării valorilor nu se mai percep "tipuri" (al medicului, notarului etc.) [Montandon, p.639]. Universurile și clasele devin mai nuanțate, hotarele dintre ele mai permeabile. Clorinde și maică-sa, contesa Balbi, țin de o identitate greu de definit și sunt calificate că personaje ambigue: "moitié aventurières et moitié grandes dames, qu'on rencontrait partout, au milieu de toutes leș cohues: chez leș ministres, dans leș avant-scènes des petits théâtres, sur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
578]. Paralelă dintre femeia mondenă și cea de purtări ușoare se estompează tot mai mult: "Et tous leș deux continuèrent le parallèle entre Nana et la comtesse" [Zola, Nana, p.91]. Simțind confuzia valorilor, Nana exclama atunci când o întrevede pe contesă Muffat: "Eh bien! Mon cher, elle a beau être comtesse, c'est une pas-grand-chose" [ibidem, p.196]. Inversarea valorilor culminează prin lecțiile de morală pe care Nana le dă contelui: "Și vous n'étiez pas des mufes, vous seriez aussi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
substitut al discuțiilor: "Et să poignée de main fut longue, avec une insistance significative" [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. Mișcarea și gestul sunt sustrase momentului ilustrativ și ridicate la nivelul componenței de maximă importanță a acțiunii dramatice. Contesă de Gulleroy știe să descifreze privirea lui Olivier Bertin, răspunzându-i prin mișcarea aproape imperceptibila a rochiei: "Comme îl lui jetait să reconnaissance dans un regard, elle le devină, et îl cruț sentir un remerciement dans un frôlement de șa
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Angenot, J.-P.Aron, M.Capy și A.Valette, G. Fraisse, M.Perrot, G.Racine, R.Sauvé ș.a.). 2 Este vorba despre portrete schițate de contemporani și prezintă studii de caz și de epocă (F.Dauphin, T.Banville, E.Cavailhon, contesa Dash, T.Delord, A.Houssaye, H.Juin, R.Maizeroy, V.Margueritte, P.Perret, O.Uzanne, C.Vignon ș.a.). 3 Astfel, lucrarea proiectează două dimensiuni ale personajului, pornind de la lucrările de referință în domeniu ale lui Philippe Hamon [Imageries. Littérature et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
85 "Leș femmes qui font du commerce ne peuvent pas être des Parisiennes. Qui dit négoce dit provence. Tous leș négociants șont provinciaux, même leș Anglais, leș Allemands et surtout leș Suisses" [Delord, p.3]. 86 Clorinde și mama sa, contesa Balbi, sunt italiene stabilite la Paris, "ces deux Italiennes, la mère et la fille" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.35]. Este interesant însă că Clorinde se vrea mai mult pariziana decât italianca, iubind Parisul pentru atmosferă să deosebită: "Ah
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să excelezi pentru a reuși în arta disimulării și cea a actoriei: "Ce talent d'être bon acteur me semble fort nécessaire aux personnes du monde" [Méré, p.42]. Paradigmă teatrală a condiției mondene rezultă din perceperea lumii drept comedie. Contesă de Gulleroy percepe astfel chiar și oamenii cei mai serioși: "Leș hommes de son entourage, avocats politiques, financiers ou gens de cercle désoeuvrés, l'amusaient un peu comme des acteurs; et elle ne leș prenait pas trop au sérieux, bien
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în egală măsură că și plăcerile. Pasiunile oarbe sunt de neîntâlnit. Puține fete ar mai aruncă pe fereastră averea sau poziția lor în numele dragostei pentru un om care le poate abandona, potrivit regulii comune. Cu finul umor care o caracterizează, contesa Dash conchide că aceste transformări se numesc progres. 226 "Ces trois êtres finirent par y mener une existence étonnante de liberté et de folie. Ce fut le fruit mûr et prodigieux d'une époque. La rue montait dans l'appartement
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
couverture grise. Leș deux coins de șa bouche se relevaient par moments, et un éclair de plaisir illuminait son front. Îl jalousa celui qui avait inventé ces choses dont elle paraissait occupée" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.42-43]. În biroul contesei de Gulleroy, Olivier Bertin observa ceea ce constituie lectură feminină a secolului: "Quelques ouvrages encore sur ce bureau, leș livres familiers, enseignent de l'esprit et du cœur de la femme: Musset, Manon Lescaut, Werther; puis, pour montrer qu'on n'était
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]