2,327 matches
-
cum ar fi: conținuturile; structura; stilul vorbirii; trăsăturile afective; motivele, atitudinile și credințele povestitorului; nivelul cognitiv al acestuia. În plus, așa cum am arătat mai sus, datele obținute sunt influențate de interacțiunea dintre intervievat și intervievator, ca și de alți factori contextuali. Aceste dimensiuni și influențe sunt adesea greu de detectat la o primă lectură, astfel că munca meticuloasă de a citi sau de a asculta materialele este absolut necesară pentru o înțelegere pertinentă a conținuturilor cercetării. Chiar și pentru cercetătorii cu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
decât asupra uneia „holiste” înseamnă, de fapt, extragerea din povestea vieții a secvențelor relevante și neglijarea contextelor în care apar. Acest lucru poate ridica probleme; atunci când se propun interpretări, ar trebui să se țină seama și de factorii holistici și contextuali. În mod similar, odată ce vom acorda atenție „conținutului” și nu „formei”, o sursă importantă de informații ar putea fi definitiv pierdută. Pentru o analiză precum cea demonstrată mai sus, ajutorul suplimentar în desprinderea unei concluzii cât mai exacte ar putea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
să apară diferențe între intervievatori în ceea ce privește formularea întrebărilor, manevrarea interviului și măsura în care instrucțiunile au fost urmate. Se poate presupune că această variabilitate a influențat intervievații și a contribuit la diversitatea naturală a răspunsurilor. Este clar că asemenea diferențe contextuale se vor reflecta în rezultatele analizei mele. Operaționalizarea: măsurători Măsurătorile utilizate pentru evaluarea gândirii eficiente versus gândirea eronată au fost stabilite printr-un proces dialectic rezultat din îmbinarea cadrului teoretic propus de Frankenstein și a poveștilor înseși. Am început prin
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
scuzei că a fost prost înțeles. Acest lucru ar putea însemna asumarea unei mai mari responsabilități vizavi de propriile păreri, dar nu este neapărat legat de capacitatea de a gândi independent. În cazul criticilor reținute, luarea în calcul a aspectelor contextuale ale situației respective ar putea diminua elementul critic în sine, dar ar indica, în schimb, faptul că a avut loc un proces calculat și perfect conștient, utilizat în exprimarea unei anumite opinii. Acestea fiind spuse, critica reținută nu este un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de posibilități decât cu o dihotomie. Pentru culegerea datelor, trebuie să decidăcât de precise ar trebui să fie acestea, cât de obiective, cât de reproductibile și de replicabile. Un alt set de întrebări se referă la cât depersonală, autentică și contextuală ar trebui să fie căutarea datelor. Necesitatea alegerii (de exemplu, un chestionar versus un interviu nestructurat) nu dispare totuși odată cu această etapă. Așacum am demonstrat, când se selectează niște date narative care urmează să fie studiate, analizarea lor poate fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
elevi cu rate de îngrijire școlară diferențiate; - 1965, Astin; - 1965, Kasper, clasa de elevi consiliată, clasa de elevi neconsiliată; - 1965, Flagg, volumul clasei de elevi; - 1968, Walberg, personalitatea profesorului; - 1968, Walberg & Anderson, clase reproductive/clase productive; - 1970, Walberg & Ahlgren, variabile contextuale variate în clasa deelevi; - 1971, Anderson, diferențele dintre randamentul aceluiași elev la profesori diverși; - 1971, 1972, Genn, diferențele dintre mediul de clasă la nivel de școală primară și școală gimnazială; - 1972, Streets, diferențele dintre clasele din gimnaziu și cele de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
obișnuite, reușesc să-și exprime complet mesajul, folosind toate mijloacele organizării expresive prin adaptare la context. Aceasta este o tehnică productivă, bazându-se pe un răspuns adecvat la situații, implicând atât permanenta acordare a axei bipolare (emitere - receptare) prin organizarea contextuală a expresiei și interpretării, cât și conectarea procesului comunicării la realitatea educațională imediată. Relațiile interpersonale din clasa de elevi sunt indestructibil legate de procesele de comunicare. O anumită funcție, care exercită o multitudine de implicații asupra comunicării educaționale în clasa
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a căror obișnuință oamenii încearcă să o evite pentru că este dureroasă). În situația în care I = N, deci interesele și nevoile coincid, se poate spune că s-a creat deja terenul unei înțelegeri. Înaintarea către întelegerea finală, în acest spațiu contextual, se realizează deja mult mai ușor. Se recomandă astfel deturnarea atenției de la poziții la nevoi și la interese, fapt care face ca acestea din urmă să fie mai bine vizualizate în timp ce pozițiile pot fi neglijate. În situația în care I
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și unanim Împărtășite. În cadrul rețelelor, rolurile nu sunt „legal” prescrise (Mihăilescu, 2004:55 ), nefiind asumate la nivel normativ și nici nu reflectă strategii practice (cogniții) preluate ca atare (instituite); rolurile sunt mai degrabă asumate prin reciprocitate, fiind În permanență reconstruite contextual, pe măsura desfășurării interacțiunilor. Rețelele nu reflectă „Încredere generalizată, difuză” (Sandu, 2003:17), ci mai degrabă se bazează pe Încredere interpersonală particulară, rezultat al interacțiunilor repetate Între actori. Încrederea se bazează pe experiență și informație Între parteneri determinați („Încredere strategică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relațiilor sociale, nu este impus de mecanisme exterioare și este mai degrabă autocontrol. Schimburile repetate crează interdependențe care se susțin pe o combinație de obligații, așteptări, reputații și interese mutuale (Larson, 1992:98). Normele cooperării, Încrederea și reciprocitatea sunt constructe contextuale ale relațiilor sociale statornicite, având o istorie proprie și devin sursele ordinii sociale. Acestea explică cooperarea economică În cadrul rețelelor Într-o mai mare măsură decât câștigurile mutuale sau normele generalizate. Mai mult, acestea din urmă, instituțiile În general, se constituie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mari, universitare, cu acces dezvoltat la informație și este redusă până la foarte redusă în orașele mici, adesea dezindustrializate, în mahalalele marilor orașe, în sate. Modernizarea acestor zone este încă un proiect. În consecință, inclusiv alianțele feminismului ar trebui să fie contextuale. CAPITOLUL IITC "CAPITOLUL II" Evoluția istorică a ideilor politice feministetc "Evoluția istorică a ideilor politice feministe" „Pentru a ține frâiele puterii, bărbatul a știut să-și făurească întotdeauna o filosofie și o morală curente, care să îi îndreptățească ținerea femeii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de o asociere mai pregnantă cu liberalismulxe "„liberalism". Mi-ar fi greu să susțin încă necesitatea asocierii cu ecologia, deși în perspectiva celor relevate în ecofeminism, o astfel de asociere este dezirabilă. Tranziția românească este, cred, un caz paradigmatic, în contextual, căruia i se pot studia metamorfozele patriarhatului, în condițiile marilor restructurări ale puterii și o bună lecție despre caracterul endemic al patriarhatului în absența unui feminism politic de anvergură, care să încerce să păstreze o justă balanță între „ceea ce este
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
perspective ale sănătății din punct de vedere biologic, individual și social”. Prezentare generală CIF este structurat în două părți, fiecare cu două componente: - partea I: funcționare și dizabilitate: funcțiile și structurile organismului; activități și participare; - partea a II a: factori contextuali: că factori de mediu; dă factori personali. DEFINIȚII În contextul sănătății: funcțiile organismului - funcții fiziologice ale sistemelor organismului (inclusiv funcțiile psihiceă; structurile corpului - părțile anatomice ale organismului (organe, membre și componentele acestoraă; afectări - probleme ale funcțiilor sau structurilor organismului, cum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
mereu ca disciplină idiografică.) Tensiunea nomotetic-idiografic, care se suprapune în foarte mare măsură cu ceea ce R. Boudon (1995) numește „universalism-contextualism”, nu trebuie însă supraestimată. Cei mai mulți sociologi descriu și explică acțiunile sociale și colectivitățile prin intersecția și combinarea universalului cu particularul (contextualul), după cum în aproape orice rezultat provenit dintr-o abordare idiografică se pot identifica anumite constante și regularități. 4. Există și teorii (modele explicative) cu pretenție de universal, începând de la unele „slabe” sub aspectul axiomatizării și formalizării, cum ar fi interacționismul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
optimizării și - pentru că actorii interacționează și depind unul de altul în realizarea preferințelor lor - pe teoria jocurilor. 5. Principala problemă ridicată de teoriile de mare generalitate - în parte și de cele de rang mediu și, mai puțin, de cele localiste (contextuale) - este capacitatea lor de a realiza predicția fenomenelor empirice, adică a gradului în care ele pot descrie și explica realul concret (cel puțin ca regularitate de tip statistic). Chestiunea se acutizează atunci când se are în vedere predicția de viitor, adică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pierd eficiența lor de operatori motivaționali universali, de raționalitate axiologică. Valori, norme și criterii morale (ca just-injust) - spun asemenea cercetări empirice - sunt construcții mentale ale actorilor sociali, în funcție departicularitățile situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al axiologicului în general, se poate rezolva printr-o abordare cognitivistă. Soluția propusă ar fi următoarea. Există o raționalitate axiologică, dar nu una general valabilă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
norme și criterii morale (ca just-injust) - spun asemenea cercetări empirice - sunt construcții mentale ale actorilor sociali, în funcție departicularitățile situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al axiologicului în general, se poate rezolva printr-o abordare cognitivistă. Soluția propusă ar fi următoarea. Există o raționalitate axiologică, dar nu una general valabilă. Opțiunile valorice morale ale indivizilor vor fi altele, în funcție de tipurile de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
low frustration tolerance/frustration intolerance) și evaluarea globală (global evaluation). Cogniția rațională generală centrală este gândirea flexibilă, non-absolutistă (preferential and accepting), din care derivă apoi celelalte trei cogniții raționale generale intermediare: non-catastrofarea (badness), toleranța la frustrare (frustration tolerance) și evaluare contextuală (antiglobal evaluation). Atunci când sunt asociate cu evenimente activatoare specifice, aceste structuri cognitive evaluative generale produc structuri cognitive evaluative locale, în forma gândurilor automate. Analizăm în continuare procesele cognitive evaluative iraționale și raționale care, aplicate diverselor conținuturi, pot genera structuri cognitive
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
o tolerăm și că facem tot ceea ce depinde de noi să o schimbăm, nu înseamnă că este imposibil de tolerat și că nu putem să ne bucurăm de alte situații și să experiențiem emoții pozitive. IV. Evaluarea globală versus evaluarea contextuală Evaluarea în termeni globali este un proces cognitiv irațional tipic speciei noastre. Avem în mod natural tendința de a ne evalua pe noi înșine (incapabil/valoros), pe ceilalți (buni/răi) și realitatea (dreaptă/nedreaptă). Aceste evaluări se fac adesea pornind
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a emite expectanțe iluzorii asupra condițiilor de viață. Sintetizând (vezi figura 3.1), structurile cognitive evaluative generale (cognițiile evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele intermediare - catastrofare/non-catastrofare, toleranță scăzută la frustrare/toleranța la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală), în interacțiune cu evenimente activatoare specifice, generează structuri cognitive evaluative locale (cogniții evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele intermediare (catastrofare/non-catastrofare, toleranță scăzută la frustrare/toleranță la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală) exprimate în gândurile automate care
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală), în interacțiune cu evenimente activatoare specifice, generează structuri cognitive evaluative locale (cogniții evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele intermediare (catastrofare/non-catastrofare, toleranță scăzută la frustrare/toleranță la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală) exprimate în gândurile automate care, la rândul lor, produc răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Dacă aceste mecanisme sunt iraționale, răspunsurile se vor exprima într-un tablou clinic; gândurile automate iraționale fac parte din tabloul clinic și constituie factori
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
principala preocupare a profesorului trebuie să fie planificarea activităților pentru clasa Întreagă. De asemenea, dacă se pune prea mult accentul pe planificarea individualizată, concept ce a dominat sectorul educației pentru persoane cu nevoi speciale, se pierd din vedere alți factori contextuali ce ar putea fi utilizați pentru stimularea și sprijinirea procesului de invățare al fiecărui membru din clasă. Acest aspect duce către cel de-al doilea factor cheie. Este foarte util să Încurajăm profesorii să recunoască și să utilizeze mai eficient
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
drept persoane potențial active și capabile să Învețe; numai așa reacțiile copiilor pot fi utilizate drept stimulent pentru dezvoltarea profesorilor. În concluzie, cea mai bună modalitate prin care putem ajuta profesorii să răspundă la dificultățile educaționale este examinarea influenței factorilor contextuali asupra gândirii și practicilor profesioniste. Pentru acest lucru este necesar să renunțăm la preocuparea față de metode și materiale pentru a Încuraja profesorii să adopte metode de analiză, să aibă suficientă Încredere În experimentele noi, ce apar drept urmare a reacțiilor copiilor
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
obiective educaționale. Problema se leagă În mare măsură de concepția/viziunea mai generală asupra educației și a școlii. În termeni strict pedagogici Însă, este necesară, În același timp conștientizarea și examinarea tensiunilor dintre echitate și eficacitate În educație, decelarea elementelor contextuale care pot favoriza (sau nu) progresul individual dar și cel al majorității grupului școlar. Adeseori soluțiile combinate și/sau alternative pot da rezultate bune, pentru mulți elevi, dar opțiunea de bază este una puternic personalizată și contextualizată. Referirea În acest
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
care trăiesc. Practic, aria semantică a conceptului de educație incluzivă Înglobează aproape În totalitate aria semantică a conceptului de educație integrată (T. Vrășmaș, E. Vrășmaș, 2002). Conceptul educație integrată /incluzivă oferă posibilitatea de a ieși din cadrul restrâns al unor valori contextuale la cel universal acceptabil, unde toți suntem ființe umane și toți avem dreptul la educație și dezvoltare pe măsura potențialului individual. Acest concept stimulează schimbarea atitudinilor și mentalităților, precum și a politicilor de excludere și segregare a copiilor percepuți de școală
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]