1,113 matches
-
convențional din partea Sovieticilor în Europa de Vest, NATO planifica să folosească arme nucleare tactice. Uniunea Sovietica a răspuns amenințării dând o declarație de stat care informa că orice folosire de arme nucleare (tactice sau normale) împotriva Uniuni Sovietice ar rezulta la un contraatac de scară largă din partea lor. De aceea se presupune că orice război din Europa s-ar sfârși cu rezultate apocaliptice. Citatul „Nu știu cu ce arme se va lupta în al Treilea Război Mondial, dar al Patrulea Război Mondial va
Distrugere reciprocă asigurată () [Corola-website/Science/323969_a_325298]
-
În formularea lui McNamara, în DRA, națiunile cu putere nucleară ar avea fie posibilitatea unui prim atac sau a unui atac secundar. O națiune care folosește un prim atac ar distruge întregul arsenal nuclear al inamicului, astfel ar preveni un contraatac nuclear. Capabilitatea unui atac secundar indica faptul că o națiune poate să-și onoreze promisiunea unui răspuns nuclear cu destulă forța, astfel făcând primul atac foarte neplăcut. Conform lui McNamara, cursa de înarmare a fost doar pentru a evita puterea
Distrugere reciprocă asigurată () [Corola-website/Science/323969_a_325298]
-
o locație fixă și putea fi detectat în timpul primului atac)". Având rază lungă de acțiune, supraviețuire îndelungată, și abilitatea de a transporta multiple rachete cu raza medie și lungă de acțiune, submarinele au devenit metode credibile și efective pentru un contraatac de scară largă chiar după un prim atac masiv. Doctrina originală DRA a fost modificată în 25 iulie 1980, președintele S.U.A. de atunci Jimmy Carter adoptând un număr de strategii compensatorii. Conform Secretarului De Apărare Harold Brown, "strategiile compensatorii" modificau
Distrugere reciprocă asigurată () [Corola-website/Science/323969_a_325298]
-
a preluat conducerea armatei sale iar la 30 iunie, forțele elene au contraatacat pe uscat și pe mare. Lupte grele au avut loc la Kilkis între 30 iunie și 4 iulie soldate cu victoria grecilor. După mai multe tentative de contraatac pentru a-și recupera pozițiile pierdute, armata a II-a bulgară recunoaște înfrângerea și s-a retras spre nord abandonând orașele Serres și Drama. Armata greacă a continuat să înainteze ajungând la 23 iulie pe teritoriile bulgare. Primul ministru Eleftherios
Constantin I al Greciei () [Corola-website/Science/315934_a_317263]
-
niciodată!"". Președintele Roosevelt a anunțat o schimbare a poziției americane de la "neutră" la "nonbeligerantă ". Mediterana: Italia a invadat Grecia la 28 octombrie 1940, atacând din bazele din Albania. Deși depășiți numeric, grecii au respins atacul italian și au lansat un contraatac la scară mare, avansând adânc în teritoriul albanez. Până la mijlocul lunii decembrie, grecii eliberaseră un sfert din teritoriul albanez. Campania din Africa de nord a început în 1940, forțele italiene din Libia atacându-le pe cele britanice din Egipt. Se
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
cucerirea capitalei sovietice, Moscova. Fiecare dintre orașele-țintă nu aveau doar o valoare strategică, dar și una propagandistică importantă. Armata germană nu a fost însă pregătită să ducă un război de lungă durată, fiind obligată să lupte în condițiile iernii rusești. Contraatacurile sovietice i-au zdrobit pe germani în suburbiile Moscovei, debandada trupelor germane fiind cu greu evitată. Aceasta a fost prima mare înfrângere a Wehrmachtului și unul din punctele de cotitură ale luptei Aliaților împotriva Germaniei Naziste. Războiul continuu dintre Finlanda
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
sultanul Mahomed al II-lea a dorit să extinsă imperiul, cucerind cetatea de granița a Belgradului. Asediul a început pe 22 iulie, când turcii au intrat în oraș. Bine întăriți, Belgradul a rezistat și otomanii s-au retras. Comandând un contraatac spontan, Ioan a învăluit tabăra turcească și și-a condus oștenii la victorie. Mehmed a fost rănit și abia a putut scăpa cu viață de la locul dezastrului. Vestea a făcut înconjurul lumii. În scrisoarea adresată episcopului Burgundiei, din 14 august
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
frontului, Paris și Verdun, punctele de sprijin care îi vor putea permite reluarea ofensivei. A doua zi a fost avertizat de situația precară a Armatei I germane al carui flanc defensiv era insuficient, ivindu-se, astfel, ocazia favorabilă pentru un contraatac francez. Joffre avea în vedere deplasarea armatei lui Maunoury la sud de Marna, în timp ce Joseph Simon Gallieni, comandantul trupelor concentrate în zona Parisului, printr-o contralovitura, urma să împingă atacul la nord de rău. Bătălia avea să se desfășoare pe
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
era oprirea înaintării forțelor inamice asupra Parisului, prin atacarea lor pe flancuri. Între 5-13 septembrie, contraofensiva lansată de Joseph Galieni a avut succes, francezii aruncând în lupta toate resursele pentru a-și salva capitala și, astfel, printr-o serie de contraatacuri au spart frontul german. Din momentul înfrângerii de pe Marna, desi germanii au obținut o zonă industrială bogată în materii prime, frontul de vest a fost stabilizat pe linia de la Marea Nordului la Munții Vosgi. Se vor sapă tranșee la câteva sute
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
un asediu îndelungat. Germanii au continuat să atace Verdun în repetate rânduri pe timpul verii și toamnei 1916, dar au slăbit intensitatea asalturilor, fiind nevoiți să transfere trupe pentru a apăra linia germană a frontului pe Somme. Francezii au efectuat un contraatac condus de generalul Charles Mangin, recapturând forturile pierdute în noiembrie. Bătălia de la Verdun a fost cea mai îndelungată din acest război. S-a încheiat pe 18 decembrie. Armata franceză a pierdut 550 000 de soldați, iar germanii-434 000 de soldați
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
și Standschützen și forțele italiene Alpini. Începând cu 1915, Italia a inițiat 17 ofensive importante pe frontul Isonzo (partea frontierei de lângă Triest), însă toate au fost respinse de către forțele austriece, care aveau avantajul terenului mai înalt. Forțele Austro-Ungariei au lansat contraatacuri din Asiago înspre Verona și Padua, în primăvara anului 1916 ("Strafexpedition"), dar au făcut doar puține progrese. Vară, italienii au reluat ofensiva, capturând orașul Gorizia. După această victorie minoră, frontul a rămas practic nemișcat mai mult de un an, în pofida
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
după pierderi teritoriale mici. Operațiunile Blücher și Yorck au fost, apoi, inițiate de către armata germană la sud, înspre Paris. Apoi, Operațiunea Marne (A doua bătălie de la Marne) a fost lansată la 15 iulie, cu scopul de a înconjura orașul Reims. Contraatacul Antantei a marcat prima ofensiva a Aliaților, terminată cu succes. La 20 iulie 1918, forțele germane s-au retras până la pozițiile deținute înaintea Kaiserschlacht-ului. După ultima etapă a acestei serii de bătălii, armata germană nu a mai luat niciodată inițiativa
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
vorbe în vânt. Implicarea puterilor occidentale nu a adus multe din punct de vedere material, și a suferit mereu din cauza lipsei unui obiectv clar.” În 1920, tânărul stat polonez a atacat Rusia pentru a împinge granițele sale dincolo de linia Curzon. Contraatacul victorios al Armatei Roșii i-a umplut de speranță pe bolșevici: cucerirea Varșoviei ar fi deschis drumul spre Berlin și ar fi exportat revoluția prin forța armelor. Dar, la 15 august 1920, „miracolul de pe Vistula” i-a permis generalului Piłsudski
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
-a" și "a 4-a Panzer" luptau să-si croiască drum printre ruinele Stalingradului, armatele sovietice se concentrau pe flancurile orașului, în special în capetele de pod pe care românii nu reușiseră să le elimine. De aici, ele au pornit contraatacul pe 19 noiembrie 1942. În Operațiunea Uranus, două fronturi sovietice au străpuns liniile române și s-au întâlnit la Kalaci pe 23 noiembrie, prinzând în capcană 300.000 de militari ai Axei. O ofensivă purtată simultan în sectorul Rjev, cunoscută
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
eronat că terenul accidentat ar fi fost singura piedică naturală până la Kursk. Direcția înaintării a fost schimbată spre Poniri, la vest de Olhovatka, dar "Armata a 9-a" nu a avut succes nici aici și a trecut în defensivă odată cu contraatacul sovietic. Pe 12 iulie, Armata Roșie a atacat viguros printre "Diviziile a 211-a" și "a 293-a" pe râul Jijra și a avansat spre Karacev până în spatele lor și în spatele orașului Orel. Ofensiva dinspre sud, având în avangardă "Armata
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
de Armate Centru a devenit Grupul de Armate Nord și Grupul de Armate A a devenit Grupul de Armate Centru. Noul Grup de Armate Nord a fost împins într-o pungă și mai mică în jurul Königsberg, în Prusia Răsăriteană. Un contraatac al proaspătului creat Grup de Armate Vistula, sub comanda lui Heinrich Himmler, a eșuat pe 2 februarie, iar sovieticii au intrat în Pomerania și au cucerit malul drept al râului Oder. În sud, trei încercări de despresurare a orașului Budapesta
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
mândru de acest rol până la sfârșitul vieții. Deși l-a mai vizitat pe Stalin la Moscova cu câteva ocazii, el a rămas în Stalingrad mare parte din bătălie, și era să fie ucis cel puțin o dată. El a propus un contraatac, doar pentru a afla că Jukov și alți generali deja puseseră la cale Operațiunea "Uranus", un plan de a ieși de pe poziții și de a-i încercui și distruge pe germani, plan ce era ținut secret. Înainte de lansarea lui "Uranus
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
Amenințările la adresa convoaielor aliate care traversau Marea Roșie au crescut după ce italienii au cucerit Somalia Britanică. Acest succes a permis italienilor să folosească facilitățile portuare din [[Berbera]] din colonia britanică. [[Regatul Unit|Forțele britanice]] și ale [[Commonwealthul Națiunilor|Commonwealthului]] au lansat contraatacul în [[Africa de Est]] în ianuarie 1941. Amenințarea Flotilei Mării Roșii a dispărut după căderea [[Africa Orientală Italiană|Africii Orientale Italiene]]. Cea mai mare parte a Flotilei Mării Roșii a fost distrusă în luptă în primele luni ale războiului sau
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
sudul bizantin intra în faza sa decisivă. Începând din momentul în care regele sârbilor, Milutin (1282-1321) cucerea orașul Skoplije de la bizantini în primul an de domnie, atacurile sârbești nu se vor mai opri în Macedonia. În 1297, Bizanțul lansa un contraatac condus de Mihail Glabas, cel mai bun general al imperiului, dar fără rezultat: vechiul imperiu nu mai putea să rivalizeze pe plan militar cu forțele tânărului stat slav. Marea nobilime sârbă trăgea principalul profit din cucerirea noilor teritorii bizantine, ea
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
Guvernul Provizoriu de la Petrograd, slab și ineficient, a rămas loial Antantei și a dorit continuarea participării la un război profund nepopular, lansând Ofensiva Kerenski în vara anului 1917. Ofensiva s-a dovedit a fi un dezastru total pentru armata rusă. Contraatacul german a produs pierderi uriașe rușilor - provizii, oameni și a redus la cote nemaiîntâlnite moralul trupei - ceea ce a dus în final la dezintegrarea forțelor armate și a aparatului de stat de la toate nivelurile. Numeroșii soldați și ofițeri dezertori, în particular
Războiul de Independență al Ucrainei () [Corola-website/Science/319748_a_321077]
-
grele. Austriecii au reușit să traverseze cursul Drinei. Sârbii au fost nevoiți să se retragă din cauza lipsei muniției, artileriei și echipamentului soldaților, în particular a bocancilor de iarnă. Ei s-au retras pe noi poziții defensive, acompaniindu-și retragerea cu contraatacuri. Forțele austro-ungare și-au continuat ofensiva. Pe 16 noiembrie, subunitățile austro-ungare au atacat pozițiile sârbilor care apărau calea ferata Obrenovac-Valevo. Austriecii au reușit să cucerească zona localității Lazarevac și să producă retragerea unităților Armatei a 2-a sârbe. Armata a
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
-se să atace flancul stâng al Armatei I sârbe. În această situație, generalul Živojin Mišić a luat hotărârea să se retragă cu trupele de sub comanda sa spre Gorni-Milanovać. Mišić voia să-și regrupeze forțele și, cu ajutorul rezervelor, să declanșeze un contraatac. În ciuda opoziției comandantului armatelor sârbe, Radomir Putnik, planul lui Mišić, care presupunea abandonarea Belgradului în mâinile inamicilor, a fost în cele din urmă acceptat, iar trupele sârbe au început retragerea. Pe 30 noiembrie 1914, sârbii au abandonat Belgradul, iar, pe
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
I, care trebuia să ia cu asalt și să cucerească masivul Suvobor, după care, la ofensiva trebuiau să ia parte și Armatele a 2-a și a 3-a. În dimineața zilei de 3 decembrie a fost dat ordinul de contraatac. Armata I a atacat masivul Suvobor, găsind trupele austriece nepregătite pentru apărare. Cu toate acestea, austriecii au rezistat trei zile atacurilor sârbilor. Totuși, pe 5 decembrie, austriecii au fost nevoiți să se retragă. După succesul Armatei I, au intrat în
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
lor cu lucrări genistice și sprijinul asigurat de artileria grea au asigurat în cele din urmă superioritatea necesară victoriei forțelor Puterilor Centrale. Numărul mare al capetelor de pod fortificate a permis comandamentului german să asigure traversarea a suficiente trupe în ciuda contraatacurilor furioase ale sârbilor. Armatele sârbe au fost nevoite să se retragă spre sud. Armatele austro-ungare au traversat Drina și au atacat forțele muntenegrene, care au fost la rândul lor obligate să se retragă. În ciuda acestor succese, aliații austro-germani au avut
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
de oameni. Unul dintre motivele cele mai importante ale eșecului Antantei în acest ultim atac a fost deficiențele artileriei. Acțiunile ofensive ale francezilor pe frontul din Salonic au încetat pe 8 mai din cauza lipsei sprijinului adecvat de artilerie și din cauza contraatacului bulgarilor. În același timp, si ofensiva sârbilor pe valea râurilor din regiune a fost stopată. În plus, au apărut rebeliuni ale unor subunități franceze ca rezultat al înfrângerii suferite pe frontul de vest în cadrul ofensivei „Nivelle”. Rebeliunile au fost însă
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]