899 matches
-
2005 sub egida Societății Scriitorilor Târgovișteni (cu redacții la Găești, Târgoviște și Chișinău) și pe care o conduce ca director. A colaborat cu poezie, proză și articole de critică literară la "Argeș", "România literară", "Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului", "Magazin", "Contrapunct", "Litere", "Viața Basarabiei", "Literatura și arta" (Chișinău), "Climate literare" (Târgoviște), "Armonia" (Târgoviște), "Agero" (Stuttgart) și altele. A colaborat, de asemenea, în perioada 2004-2010, la Radio România Cultural, în cadrul rubricii "ZĂRI ȘI ETAPE. Orizonturi ale clasicismului/ realismului românesc". Membru al Uniunii
Tudor Cristea () [Corola-website/Science/319353_a_320682]
-
curs pentru masteranzi la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii. Debutează în 1976 cu un poem în Chicago Review, SUA. Începând cu 1982 este prezent (cu eseuri, poezie, proza, traduceri) în majoritatea publicațiilor culturale românești (Secolul 20, România literară, Luceafărul, Contrapunct, Litere, Arte & Idei, Lettre internaționale, Idea etc.) și în câteva străine (Cahiers du cinema, Cover Magazine, Film Comment). Colaborează la Elle, Idei în dialog, Libertatea, Observator cultural, Suplimentul de cultură, Ziarul de duminică, LiterNet. A fost singurul critic român invitat
Alex. Leo Șerban () [Corola-website/Science/315674_a_317003]
-
The Mahabharata", bazat pe mitologia hindusă, și "The Message", bazat pe istoria islamică. Filmele epice romantice sunt filme romantice la o scară mare care se desfășoară de obicei în trecutul istoric. Povestea de dragoste în sine este folosită ca un contrapunct la război, conflict sau evenimentele politice din fundal. În aceste filme, povestea de dragoste și relațiile personajului principal sunt în centrul atenției. Arhetipul filmelor epice romantice este "Gone With the Wind" (1939). Alte exemple includ "Mughal-e-Azam" (1960), "Cleopatra" (1963), Doctor
Film epic () [Corola-website/Science/315741_a_317070]
-
în București și Sibiu. În intervalul 1972-1980 a urmat Liceul de artă din Sibiu. Între anii 1980 și 1984 a urmat cursurile Academia de Artă din Iași, ca după 1990 să meargă la București, unde după debutul din revista tinerilor Contrapunct, s-a alăturat Revistei 22, primul săptămânal independent din România, editata de prestigioasa organizație anticomunista Grupul pentru Dialog Social. "The News after the News" total Museum of Contemporary Art, Seul; "Hong Kong First" Părăsite Space Hong Kong; " Board, Mail and Wire drawing
Dan Perjovschi () [Corola-website/Science/316131_a_317460]
-
student al Conservatorului Regal de Muzică din București. George Enescu îl recomandă împreună cu fratele său mai mic Valentin Gheorghiu pentru o bursă de studii la Conservatoire Național de Musique din Paris unde studiază vioară cu Maurice Hewitt și armonie și contrapunct cu Noel Gallon. La București își continuă studiul viorii cu Vasile Filip, Garabet Avachian și al teoriei cu Mihail Jora. Gheorghiu își desăvârșește studiile la Moscova, participând la cursurile de măiestrie artistică ale lui David Oistrah. Din 1946 a fost
Ștefan Gheorghiu (violonist) () [Corola-website/Science/320052_a_321381]
-
profesor, etnomuzicolog și crtitic muzical român. Studiile muzicale le-a început la Seminarul din Râmnicu Vâlcea și Seminarul Central din București (1899-1907), continuându-le la Conservatorul București (1908-1912), cu D. G. Kiriac (teorie-solfegiu), Ion Nonna Otescu și Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct). S-a specializat, ca auditor, la Universitatea din Berlin (1922-1924), cu Oskar Fleischer (istoria muzicii medievale, notație muzicală), Johannes Wolf, Richard Sternfeld, Hermann Abert (istoria muzicii), Erich Moritz von Hornbostel (folclor comparat, practica înregistrării fonografice), Curt Sachs (teoria instrumentelor), Johannes
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
și profesor universitar român. Dan Voiculescu a studiat între anii 1958-1964 la Academia de muzică "Gheorghe Dima" din Cluj, sub îndrumarea unor personalități de referință ale școlii muzicale clujene: Liviu Comes la armonie, Sigismund Toduță la compoziție, Max Eisikovits la contrapunct, Cornel Țăranu la forme muzicale, Gabor Jodal și Wilhelm Demian la orchestrație, Gheorghe Merișescu și Romeo Ghircoiașiu la istoria muzicii, Traian Mârza la folclor și Magda Kardos la pian. Fiind pasionat de muzică electronică și alte aspecte contemporane ale artei
Dan Voiculescu (compozitor) () [Corola-website/Science/320515_a_321844]
-
und Tanz Köln, cu mari compozitori germani ai vremii: Karlheinz Stockhausen și Hans Ulrich Humpert și la Veneția cu Virgilio Mortari, Parcurge toate treptele ierarhice din învățământul superior: preparator, asistent, lector, conferențiar și profesor universitar, la Catedră de armonie și contrapunct, la Academia de muzică "Gheorghe Dima" din Cluj. Din anul 2000 se mută la București, fiind profesor la Universitatea Națională de Muzică București. Este autorul unor lucrări teoretice de contrapunct bachian și modern, a scris muzică de cameră, piese pentru
Dan Voiculescu (compozitor) () [Corola-website/Science/320515_a_321844]
-
lector, conferențiar și profesor universitar, la Catedră de armonie și contrapunct, la Academia de muzică "Gheorghe Dima" din Cluj. Din anul 2000 se mută la București, fiind profesor la Universitatea Națională de Muzică București. Este autorul unor lucrări teoretice de contrapunct bachian și modern, a scris muzică de cameră, piese pentru pian, piese corale destinate copiilor, lucrări simfonice, precum și opera de cameră Cântăreața cheala, după Eugen Ionescu. A publicat numeroase articole, studii și recenzii în diverse ziare și reviste de specialitate
Dan Voiculescu (compozitor) () [Corola-website/Science/320515_a_321844]
-
filarmonica și opera din Timișoara. După absolvirea școlii din Deva, a studiat la Conservatorul din București între 1940-1947, clasa de compoziție, dirijat și pedagogie, unde îi are ca profesori pe Ioan D. Chirescu și George Breazul (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziție), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), Tiberiu Alexandru (folclor), Ion Ghiga (citire de partituri, dirijat de orchestră), Ștefan Popescu (dirjat de cor), Dimitrie Cuclin (estetică muzicală), Eugenia Ionescu (pian auxiliar), Constanța Bădescu (canto). A studiat în paralel și Facultatea de
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
de muzică la liceele "Spiru Haret" și "Gheorghe Sincai" din București. Se transferă apoi la Arad unde exista perspectiva înființării unei filarmonici. Predă muzica la liceele "Moise Nicoară" și cel pedagogic pentru a activa mai târziu ca profesor de armonie, contrapunct și istoria muzicii la Conservatorul din Arad (1948-1953). Prin eforturi conjugate cu cele ale muzicianului Nicolae Brânzeu, dirijor și compozitor deja afirmat, se pun în anul 1948 bazele Filarmonicii de Stat din Arad, devenind astfel dirijor și primul director pe
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
jurnalist român, CEO și acționar principal al revistei Q Magazine. A publicat în „Curierul național”, „Evenimentul zilei”, „Ziua” și din 2007 a fondat revista Q Magazine. A lucrat ca redactor acreditat la Președinție și Guvern. A debutat în revistă literară „Contrapunct” la 15 ani, iar la 16 ani , a publicat volumul de poezii „Podoabe de Suflet” ( 1990). La 21 de ani publică românul „Ambasadorul” (1996). În urmă acuzațiilor de spionaj care i s-au adus de către Ministerul de Externe al Elveției
Floriana Jucan () [Corola-website/Science/320792_a_322121]
-
(n. 14 noiembrie 1953, Craiova) este un compozitor român contemporan, profesor de contrapunct și compoziție. a studiat compoziția la Universitatea Națională de Muzică București cu Tiberiu Olah și Anatol Vieru. Studii post-universitare cu Ton de Leeuw, Brian Ferneyhough și Morton Feldman. În 1982 a fondat Grupul de Muzică Nouă TRAIECT, un ansamblu cameral
Sorin Lerescu () [Corola-website/Science/320956_a_322285]
-
XIII-lea. Muzica eccleziastică medievală și renascentistă nu a avut în general un metru strict, preferând un ritm „liber”. Din acest motiv sunt necesare multe legături peste bare în transcrierea compozițiilor lui Palestrina în notație modernă, iar Fux a acordat contrapunctului sincopat o atenție specială. Ritmurile s-au dezvoltat în principal într-un context secular. Ritmuri foarte complexe, la care s-a renunțat mai târziu, au înflorit în Ars subtilior, un curent stilistic al Evului Mediu. Evolutia ulterioară a ritmului a
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
liceul în anul 1906 cu nota maximă la toate materiile, cu excepția matematicii. Se duce în același an la Kristiania să studieze muzica. În paralel studiază filologia, dar întrerupe studiul după un timp pentru a se dedica total studiilor muzicale: armonie, contrapunct și compoziție cu profesorul Catharinus Elling. Își ia examenul de organist în 1909. Elling îl sfătuiește să meargă la Conservatorul din Berlin să-și continue studiile, ceea ce și face cu ajutorul lui Max Bruch. Acolo Valen îl are ca profesor pe
Fartein Valen () [Corola-website/Science/321456_a_322785]
-
la analiză, și pe Karl Wolf la compoziție. După doi ani la Conservator, mai stă încă trei la Berlin. În 1915 se reîntoarce în Norvegia, stabilindu-se în casa părinților din Valevåg din regiunea Sunnhordland. Aici compune ceea ce el numește „contrapunct disonant”. În 1922 face o călătorie la Roma, care ăi dă multă inspirație. După moartea mamei sale în 1923 se mută la Oslo, unde va locui mare parte a anilor 1920 și 1930. A fost o prioadă productivă din punct
Fartein Valen () [Corola-website/Science/321456_a_322785]
-
și să aducă în univers o pace dură, dar luminată. În cărțile care au urmat, Herbert a ales să submineze triumful lui Paul folosind un repertoriu de eșecuri și paradoxuri filozofice; "Dune" a fost o melodie eroică, iar "Mântuitorul Dunei" contrapunctul ei. La începutul celui de-al doilea roman, "Mântuitorul Dunei", religia lui Muad’Dib și-a trimis soldații fanatici într-un jihad interstelar, provocând moartea a miliarde de oameni. Viziunea sa de pace este alterată de birocrații religioși dogmatici, iar
Copiii Dunei () [Corola-website/Science/322405_a_323734]
-
președinte de departament și șef executiv al Frost Internațional, care ajută la primirea de fonduri pentru activitățile Cardinalul Lorzilor. Frost, de asemenea, devine președinte al Consiliului de Administrație și directoarea Academiei Massachusetts, o școală pentru mutanți care servește că un contrapunct la "Școală pentru tineri înzestrați", ce aparține lui Charles Xavier; aceștia sunt recrutați prin utilizarea unui bug informatic plantat în Cerebro. Mai tarziu, Frost și agenții Clubului încearcă să o recruteze pe Kitty Pride la Academia Massachusetts și capturează (și
Emma Frost () [Corola-website/Science/316959_a_318288]
-
poliție „G”, care apare cerându-i sfatul în toate cele trei povestiri. Dupin este descris ca o mașină de gândire dezumanizată, un om al cărui unic interes este logica pură. Acest punct de vedere al lui Dupin servește ca un contrapunct la conceptul lui Poe de perversitate, introdus în „Demonul perversității”. Acest impuls nu întruchipează raționarea și, de fapt, îi determină pe oameni să acționeze într-un mod opus acelui sugerat de logică. În „Crimele din Rue Morgue”, Dupin investighează uciderea
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
avea să devină un violonist celebru. La vârsta de 13 ani cânta alături de tatăl său în diferite ocazii (nunți, botezuri, serbări etc.) și la restaurantul din cartierul Colentina. A continuat să studieze vioara în particular, aprofundându-și studiile de armonie, contrapunct și orchestrație. În 1950, la un an după înființarea Orchestrei de muzică populară Radio, intră colaborator prin concurs, iar în 1951 este angajat permanent, devenind în scurt timp concert-maestru. Fructuase au fost colaborările sale cu primii dirijori au Orchestrei Radio
Constantin Mirea () [Corola-website/Science/326777_a_328106]
-
Este membru al Cenaclului Literar „Semenicul” din Reșița din 1987, membru în Uniunea Scriitorilor din România Filiala Timișoara. precum și al Cenaclului literar "Nichita Stănescu" al Centrului Cultural MAI. Este prezent, de-a lungul timpului, în revistele literare: "Luceafărul, România Literară, Contrapunct, Dacia Literară, Convorbiri Literare, Poesis, Arca, Orizont, Ramuri, Dunărea de Jos, Contrafort, Confluențe, Interferențe, Vatra, Steaua, Versus, Orient latin, Provincia Corvina, Ateneu, Cafeneaua literară, Nord literar, Poesia, Oglinda literară, Argeș, Reflex, Epigrama, Ag pe rime, Acus", etc... A publicat volumele
Costel Stancu () [Corola-website/Science/325755_a_327084]
-
de laudă, așa cum au fost secvențele violente de acțiune. Criticul Roger Ebert de la "Chicago Sun-Times" a remarcat că: "Aici, cu ajutorul marilor staruri de film și cerându-le să se interpreteze unul pe celălalt, Woo și scenariștii săi au găsit un contrapunct teribil pentru scenele de acțiune: în tot filmul vă veți găsi reinterpretând fiecare scenă dându-vă seama că celălalt personaj îl interpretează cu adevărat." Unii critici au simțit că violența filmului a fost nejustificată și că secvențele de acțiune durau
Față în față (film din 1997) () [Corola-website/Science/326327_a_327656]
-
Baciu - teorie și solfegiu, muzică vocală și corală și Rudolf Podlowski- vioară, flaut, trompetă, orchestră și fanfară. Între anii 1945-1949 urmează: Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde îi are ca profesori pe: Constantin Georgescu - armonie, contrapunct și fugă; Constantin Constantinescu - teorie și solfegiu; Antonin Ciolan și Emanuel Elenescu - dirijat: cor și orchestră; Achim Stoia - folclor; George Pascu - istoria muzicii, estetică și forme muzicale; Robert Steckelman - instrumentație și orchestrație; Jenny Itzicovici - pian și Elena Urma - canto. Imediat
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
Galați (1903-1909), continuându-le la Conservatorul din București, cu Robert Klenck (vioară) și Dumitru Georgescu-Kiriac (1910-1911). S-a perfecționat în cursul unui stagiu la "Neues Wiener Konservatorium" cu František Ondříček (1911-1913) și a luat lecții particulare cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziție) la București (1941-1942). A început în calitate de concert-maestru al orchestrei Operei din Zagreb (1925-1926), de unde s-a mutat ca prim-violonist în orchestra Operei Române din București (1926-1940). În perioada 1930-1940 a făcut parte din Cvartetul "Teodorescu" din București. În
Ludovic Feldman () [Corola-website/Science/322577_a_323906]
-
de Muzică din Brașov (1952-1954), specialitatea corn, cu Leopold Guti și Ilie Caloianu, iar cursurile liceale la Școala Specială de Muzică din Timișoara (1954-1957), sub îndrumarea profesorilor Bunea Ștefan (corn), Miron Șoarec (pian), Alma Cornea Ionescu (pian), Vasile Ijac (armonie, contrapunct), Eugen Cuteanu (compoziție), Sanda Faur (teorie și solfegiu). Continuă pregătirea muzicală la Conservatorul de Muzică Ciprian Porumbescu din București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Dirijat și Pedagogie, mai întâi la secția Compoziție (1960-1963) cu Ioan D. Chirescu, Victor Iușceanu (Teorie și
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]