90,757 matches
-
calităților motrice ale gimnastelor. Ritmicitatea și muzicalitatea motrică au fost dezvoltate îndeosebi prin exercițiile pentru dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice, prin intermediul cărora se realizează concordanța dintre mijloacele de expresivitate ale muzicii și cele ale mișcării. O contribuție însemnată la îmbunătățirea coordonării a avut-o încălzirea, aceasta fiind alcătuită din mijloace specifice și utilizată în fiecare etapă a pregătirii, de asemenea cu acompaniament muzical. 105 Problema științifică importantă soluționată în domeniu o constituie durata mică alocată pregătirii artistice, folosirea insuficientă a unor
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
tuturor articulațiilor corpului. Acest lucru s a realizat în special datorită folosirii exercițiilor coregrafice cu sprijin la bara de perete, a celor la centrul covorului, a elementelor și combinațiilor artistice, dar și a celorlalte grupe de mijloace artistice. îmbunătățirea nivelului coordonării motrice (ritm, capacitatea de coordonare a mișcărilor, memorie motrică, orientare spațio-temporală, precizia execuției, amplitudine). Aceasta a crescut îndeosebi prin utilizarea judicioasă a exercițiilor coregrafice cu sprijin la bara de perete însoțite de acompaniament muzical - acesta având un rol deosebit în
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
s a realizat în special datorită folosirii exercițiilor coregrafice cu sprijin la bara de perete, a celor la centrul covorului, a elementelor și combinațiilor artistice, dar și a celorlalte grupe de mijloace artistice. îmbunătățirea nivelului coordonării motrice (ritm, capacitatea de coordonare a mișcărilor, memorie motrică, orientare spațio-temporală, precizia execuției, amplitudine). Aceasta a crescut îndeosebi prin utilizarea judicioasă a exercițiilor coregrafice cu sprijin la bara de perete însoțite de acompaniament muzical - acesta având un rol deosebit în dezvoltarea acestei calități prin exercițiile
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
centrul covorului, prin exercițiile pentru dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice (ritmul fiind componentă a îndemânării), prin improvizațiile și structurile personale de mișcări, și prin exercițiile speciale la bârnă - a căror cerință a fost executarea lor cu o anumită ritmicitate, amplitudine, coordonare, control al mișcărilor, cu acompaniament muzical; ritmicitatea și muzicalitatea motrică au fost dezvoltate îndeosebi prin exercițiile pentru dezvoltarea ritmicității și 106 muzicalității motrice, prin intermediul cărora se realizează concordanța dintre mijloacele de expresivitate ale muzicii și cele ale mișcării. O contribuție
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
cu acompaniament muzical; ritmicitatea și muzicalitatea motrică au fost dezvoltate îndeosebi prin exercițiile pentru dezvoltarea ritmicității și 106 muzicalității motrice, prin intermediul cărora se realizează concordanța dintre mijloacele de expresivitate ale muzicii și cele ale mișcării. O contribuție însemnată la îmbunătățirea coordonării a avut-o încălzirea, aceasta fiind alcătuită din mijloace specifice și utilizată în fiecare etapă a pregătirii, de asemenea cu acompaniament muzical. dezvoltarea nivelului creativității artistice în urma folosirii improvizațiilor artistice și a structurilor personale de mișcări artistice impuse gimnastelor în
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
artisticității la gimnaștii și acrobații circului. În: Actualități și perspective în educația fizică și sportivă de performanță: Conferința internațională de comunicări și referate științifice. Galați, 2003, p. 236-237. 6. Aftimiciuc O., Craijdan O. Capacitățile motrice ca o parte componentă a coordonării. În: Interdisciplinalitatea, fundament al cercetării în educație fizică și sport: Conferința științifică internațională. Galați, 2007, p. 17-20. 7. Antonelli F. Metoda convorbirii psihologice a sportului. București: CNEFS, 1971, p. 5 - 18. 8. Băiașu N. Gh. și colab. Gimnastica. București: Stadion
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
27. Revenind la termenul de planificare strategică, dorim să prezentăm mai multe definiții ale acestui concept, în scopul unor clarificări semantice. Definiția lui Yves Tessier (1981): "Fiecărui nivel de de-cizie îi corespunde un nivel specific de planificare: operațională (operațiuni), tactică (coordonare) și strategică (orientare) [...]"28. "[...] planificarea strategică se traduce prin capacitatea externă de adaptare. Planificarea operațională [se traduce] prin capacitatea internă [din interiorul procesului de producție] de a aduce ajustările necesare"29. Definiția lui Robert J. Gravel (1989) face referire la
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
anumite caracteristici situaționale și conjuncturale. Prima caracteristică este legată de gradul de analiză și de organizare. Analizând sistemul cu atenție, se vor desprinde proble-mele cu care acesta se confruntă atât în ceea ce privește forma sa, cât și în ceea ce privește conținutul său. Organizarea și coordonarea înseamnă stabilirea unei ierarhii a priorităților care reprezintă de fapt temele sau problemele sistemului. O pro-blemă legată de sistem poate să apară și instantaneu și să fie sursa unei crize. În astfel de situații, sistemul trebuie să fie pregătit și
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
evite ruptura dintre „intuiția religioasă și explicația naturalist științifică Între credință și știință”. În lucrarea sa Introducere În filosofie (1892), filosofia este apreciată drept „Încercarea mereu repetată de a ajunge la un tot de reprezentări și idei despre Înfăptuirea și coordonarea, despre sensul și semnificația tuturor lucrurilor”. Filosoful german adaugă argumentarea că, deși la origine filosofia reprezintă o „cunoaștere științifică a lumii, În evoluția ei din perioada modernă, ea urmărește să Împace concepția religioasă despre lume, cu explicarea științifică a naturii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se afirmă numai că nu trebuie să intervină din partea altora o acțiune incompatibilă cu ea. Ceea ce un subiect poate să facă, nu trebuie să fie Împiedicat de un alt subiect. Principiul etic În această formă tinde, deci, la instituirea unei coordonări obiective a acțiunii și se traduce Într-o serie corelativă de posibilități și imposibilități, de atitudine față de mai multe subiecte. Această coordonare etică obiectivă constituie domeniul Dreptului. Dintr-un același principiu, potrivit cu modul său de aplicare diferit, decurg astfel cele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebuie să fie Împiedicat de un alt subiect. Principiul etic În această formă tinde, deci, la instituirea unei coordonări obiective a acțiunii și se traduce Într-o serie corelativă de posibilități și imposibilități, de atitudine față de mai multe subiecte. Această coordonare etică obiectivă constituie domeniul Dreptului. Dintr-un același principiu, potrivit cu modul său de aplicare diferit, decurg astfel cele două specii fundamentale de apreciere a valorii acțiunii, care sunt, mai precis, categoriile etice ale moralei și ale dreptului. Trebuie notat că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
necesitatea corespondentă de cealaltă parte (adică datoria de a nu Împiedica) și, viceversa, un termen Își trage sensul și eficacitatea sa din celălalt termen. Acestea fiind, schematic, elementele esențiale ale conceptului de drept, se poate defini Dreptul În felul următor: coordonare obiectivă a acțiunilor posibile Între mai multe subiecte, conform unui principiu etic care le determină, excluzând Împiedicarea lor. Între cele două specii de determinări etice - cea subiectivă sau morală și cea obiectivă sau juridică - există o coerență necesară. Altfel spus
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ca activitatea reflectată atribuită unei persoane să fie exteriorizată prin acte materiale. 3. Dreptul În sens obiectiv și În sens subiectiv Cele două Înțelesuri diverse ale cuvântului drept sunt strâns legate Între ele. Dreptul este, În esență, o delimitare, o coordonare obiectivă a acțiunilor mai multor subiecți. O normă de conviețuire sau de coexistență. Efectul normei juridice constă În a atribui unui subiect o pretenție sau exigență față de un alt subiect, căruia Îi incumbă, prin aceasta, o obligație, adică o datorie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
drepturile de familie, de persoană etc.). Un alt criteriu greșit e cel discutat și combătut mai sus, când a fost vorba de antiteza Între jus cogens și jus dispositivum. Trebuie să reținem ca maximă că dreptul, ca principiu imperativ de coordonare socială, are esențial un caracter public, care depășește, după cum am spus, Înseși dispozițiile de natură privată. Precum spunea Bacon: „Jus privatum sub tutela jurispublici latet”. Cu toate acestea, dacă În sens larg Întregul drept e public, distincția Între drept public
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
intrinsec, reprezintă o garanție a libertății. Cel dintâi e momentul obiectiv, al doilea e momentul subiectiv. Dar amândouă aceste momente se unesc În realitate și formează un singur lucru. După toate aceste considerațiuni, putem defini și mai pe scurt dreptul: coordonarea libertății sub formă imperativă”. În disputa cu opera altor mari juriști-filosofi ca Ihering, Windscheid, Jellinck, filosoful italian clarifică și alte raporturi Între: Interes și Drept, Raport Juridic și Subiecte de Drept (Persoane), Fapte, Acte și Afaceri juridice, Dreptul În determinarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
patriei, ș.a.m.d. c) Acțiunea concretă a Statului Juristul italian de renume european Giorgio del Vecchio Își continuă investigația, de pregnanță filosofică, apreciind că: Statului Îi incumbă funcția de a exercita o acțiune constantă de protecție, de propulsare și coordonare În Întregul domeniu al activității umane. Această activitate nu are loc doar pe planul declarațiilor abstracte, pur teoretice sau pe planul interdicțiilor, ci se concretizează În măsuri pozitive de caracter organic și constructiv, avînd totdeauna drept scop, protecția persoanei umane
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de acord cu sentimentele cele mai profunde ale sufletului uman - Statul s ar sustrage de la sarcina și misiunea sa. Desigur, sfera autonomiei rezervată familiei, ca și aceea recunoscută individului și altor entități, nu scutește Statul de datoria de vigilență, de coordonare și de integrare, care Îi aparține: de a exercita peste tot unde se Întinde puterea sa legitimă. Chiar și față de copiii născuți În afara căsătoriei. Autoritatea publică, prin organele de protecție a copilăriei, plasează (sau ar trebui - sollen - s-o facă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Comună” și „Patrie” Îi este reamintit din celebrele Cuvântări ale lui Giuseppe Mazzini. Giorgio del Vecchio - aflat pe urmele lui Kant, din lucrarea Spre pacea eternă (1794) - regândește faptul progresului umanității prin apariția „unei Societăți universale de State”, a unei „coordonări inter-State” În care „se realizează pozitiv, sub o formă juridică, esențiala unitate a spiritului uman”. Filosoful face precizări importante: „legea supremă a justiției, care servește drept regulă activității Statului, are aceeași valoare pentru a caracteriza bazale relațiilor Între state. Aici
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
termeni În mod esențial echivalenți. Statele numite semi-suverane sunt, În realitate, semi-state”. Giorgio del Vecchio adaugă că, dimpotrivă, nu sunt echivalenți termenii de: Stat și organizare juridică sau, mai exact: Stat și Drept. Dreptul, Înțeles ca „simplu criterium ideal de coordonare etică intersubiectivă, deci ca o conotație Între facultățile și obligațiile mai multor subiecți, poate și trebuie să fie Însuși imaginat independent de pozitivitatea sa, atunci când este dificil, sau cel puțin inutil, de a corupe un Stat non-pozitiv, chiar dacă nu s-
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a Statului modern s-a Îndreptat către o soluție mijlocind justa recunoaștere a valorii elementelor individuale și sociale, după un plan armonios de colaborare ordonată și nonopresivă, ne este permis să formulăm părerea că o mai bună Înțelegere și o coordonare mai rațională a diverselor energii naționale, face mai solidă, de acum Înainte, În numele sacru al justiției, pacea lumii”. 2. Problema individului și a libertății În Stat Celebrul neokantian Ernst Cassirer, contemporanul ceva mai vârstnic al lui Giorgio del Vecchio a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
rezistă. Și totuși, observă pe drept cuvânt filosoful italian, nu poate fi negat faptul că el „are un caracter juridic”. Giorgio del Vecchio explica această situație de fapt (deși este antinomică): „El impune, Într adevăr, În mod imperativ, o anumită coordonare Între subiect și obiect: stabilește o pretenție, căreia Îi corespunde pe de altă parte o obligație; suntem deci incontestabil În sfera formei juridice a dreptului. Deci, din cauza numeroaselor echivocuri și chiar greșeli, care se leagă de cuvintele «drept natural», voim
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
membru al unei Societăți posibile de State, pe care nu poate să o nesocotească, fără ca prin aceasta să-și nege Însăși natura sa.” Așadar, există, În ordinea rațională, o Societate necesară a Statelor, constituită din obligația reciprocă de recunoaștere și coordonare. „Există, de asemenea, În ordinea istorică sau empirică o convingere general răspândită a acestei necesități, cu alte cuvinte un sens mai mult sau mai puțin obscur, dar Întotdeauna adânc, al obligativității coordonării internaționale. Această convingere juridică, care e reflexul pozitiv
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Statelor, constituită din obligația reciprocă de recunoaștere și coordonare. „Există, de asemenea, În ordinea istorică sau empirică o convingere general răspândită a acestei necesități, cu alte cuvinte un sens mai mult sau mai puțin obscur, dar Întotdeauna adânc, al obligativității coordonării internaționale. Această convingere juridică, care e reflexul pozitiv al acestei necesități de drept natural sau rațional, se manifestă Înainte de toate În valoarea atribuită În mod universal tratatelor liber consimțite, care nu implică În obiectul lor nerecunoașterea principiului fundamental menționat mai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pe birou și, apucând cu nădejde mina de grafit, m-am pus să scriu. O îndeletnicire al naibii de dificilă pentru un gândac, fie el și de talia mea intelectuală. Fiindcă în cazul ăsta nu intelectul te poate trăda, ci capacitatea de coordonare a mișcărilor și efortul fizic în sine. Am scris până am simțit că gâfâi de oboseală. Cu toate acestea, am izbutit un text citeț și bine încadrat în pagină. Speram din suflet să fie și cât se poate convingător. La
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de multe ori că timpul ne presează, ne simțim frustrați, îngrijorați, etc. Ehei! ... în această situație este bine să știți că se crează inhibiție corticală, asta înseamnă că nu mai g=ndim clar, nu ne mai putem mișca la fel de repede, coordonarea este afectată advers, dar prin centrarea atenției în zona inimii și trecând într-o stare emoțională pozitivă, influențăm informația trimisă către creier, astfel începem să g=ndim mai clar, reducem rapid stresul, luăm decizii bune iar reacțiile chimice din corp
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]