4,463 matches
-
de tip 2, insuficiența renală, osteoporoza, demența, hipoacuzia sau surditatea, scăderea acuității vizuale. În ce privește afecțiunile cardiovasculare, două treimi dintre vârstnici prezintă hiper- tensiune arterială. Cea mai frecventă cauză de spitalizare la vârstnici este reprezentată de insuficiența cardiacă. Referitor la boala coronariană, adesea la vârstnici este vorba de forme severe ca: boală multivasculară, boală de left‑main, angină pectorală instabilă. Comparativ cu adultul tânăr, pacientul vârstnic prezintă un risc înalt de complicații post infarct miocardic acut, angiografie coronariană, angioplastie coronariană percutană sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
cardiacă. Referitor la boala coronariană, adesea la vârstnici este vorba de forme severe ca: boală multivasculară, boală de left‑main, angină pectorală instabilă. Comparativ cu adultul tânăr, pacientul vârstnic prezintă un risc înalt de complicații post infarct miocardic acut, angiografie coronariană, angioplastie coronariană percutană sau după chirurgia de bypass aortocoronarian. Complicațiile neurologice și tulburările cognitive după inter - venții chirurgicale cardiace sunt frecvente, iar efectele secundare ale medicației au o incidență crescută. Toate acestea conduc la spitalizări prelungite și un număr crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
la boala coronariană, adesea la vârstnici este vorba de forme severe ca: boală multivasculară, boală de left‑main, angină pectorală instabilă. Comparativ cu adultul tânăr, pacientul vârstnic prezintă un risc înalt de complicații post infarct miocardic acut, angiografie coronariană, angioplastie coronariană percutană sau după chirurgia de bypass aortocoronarian. Complicațiile neurologice și tulburările cognitive după inter - venții chirurgicale cardiace sunt frecvente, iar efectele secundare ale medicației au o incidență crescută. Toate acestea conduc la spitalizări prelungite și un număr crescut de respitalizări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
DZ este considerat o boală vasculară per se . În aceste circumstanțe, raționamentul clinic este tributar în recomandările privind scorul de risc și în a formula decizii terapeutice. Măsuri adiționale, ca imagistica prin computer tomografie pentru evaluarea scorului de calciu la coronarian, ar putea fi utile (39), dar adaugă costuri suplimentare considerabile, precum și timp pentru a calcula factorii de risc, iar beneficiile rămân nedovedite (40). 10.2.1. Factorii de risc cardiovascular tradiționali 10.2.1.1. Hipertensiunea arterială HTA reprezintă cel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
SYST-EUR, LIFE, HYVET), dar fără o reducere importantă a riscului de demență vasculară. De asemenea, HTA este factor de risc pentru angina pectorală și infarctul miocardic, astfel că o creștere cu 20 mmHg a valorilor TA dublează riscul de boală coronariană. Relația se atenuează la subiecții cu vârsta peste 75-80 de ani. Valorile mai mari ale TA sunt mai bine tolerate la pacienții cu vârsta peste 80 de ani (efectul tip J al TA) (41). La acești pacienți, mortalitatea legată de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
a realizat în 2007 o meta -analiză care a arătat că valorile crescute ale trigliceridelor se corelează puternic cu creșterea riscului cardiovascular la pacienții de vârstă medie (51). Patel susține că valorile crescute ale trigliceridelor determină creșterea riscului de evenimente- coronariene cu 80%, mortalitatea de cauză coronariană cu 70% și cu 50% incidența AVC, la toate grupele de vârstă, independent de sex (52). Casiglia și colaboratorii săi subliniază că hipertrigliceridemia este un predictor important pentru mortalitatea cardiovasculară la bărbații vârstnici (8
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
-analiză care a arătat că valorile crescute ale trigliceridelor se corelează puternic cu creșterea riscului cardiovascular la pacienții de vârstă medie (51). Patel susține că valorile crescute ale trigliceridelor determină creșterea riscului de evenimente- coronariene cu 80%, mortalitatea de cauză coronariană cu 70% și cu 50% incidența AVC, la toate grupele de vârstă, independent de sex (52). Casiglia și colaboratorii săi subliniază că hipertrigliceridemia este un predictor important pentru mortalitatea cardiovasculară la bărbații vârstnici (8). HDL-colesterolul s-a dovedit un parametru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
prezintă o speranță de viață crescută (53,54). În trialul clinic Pros- pective Study of Pravastatin in the Elderly at Risk (PROSPER), s-a arătat că valorile scăzute ale HDL-colesterolului la vârstnici se corelează atât cu riscul crescut de evenimente coronariene și cerebrovasculare, cât și cu eficiența terapiei cu statine (55). De asemenea, Cardiovascular Health Study a indicat că nivelurile reduse ale HDL-colesterolului s-au asociat cu incidența mai mare a infarctului miocardic la bărbați (dar nu și la femei) (56
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
inclus 644 bărbați vârstnici cu vârsta medie de 80 de ani, urmăriți timp de 40 ani și 1.488 de femei, cu vârsta medie de 82 de ani, urmărite 48 luni, a arătat că riscul relativ pentru un nou eveniment coronarian crește de 2,2 ori la pacienții de sex masculin și de 2,0 ori la sexul feminin (68). Datele statistice arată că 20-30% dintre vârstnici fumează; în contrast cu alți factori de risc, prevalența fumatului scade cu vârsta, datorită faptului că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
colaboratorii săi recomandă întreruperea fumatului la toți pacienții, indiferent de vârstă (69) . Întreruperea fumatului a determinat scăderea cu 50% a mortalității la pacienții cu infarct miocardic în antecedente, cu beneficii maxime în primul an (70). Riscul apariției unui nou eveniment coronarian scade imediat după întreruperea fumatului, ajungând la nivelul similar unui nefumător după 5 ani de sevraj. La subiecții cu vârsta peste 70 de ani cu boală coronariană în antecedente incluși în studiul Coronary Artery Surgery Study (CASS) s-a evidențiat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
antecedente, cu beneficii maxime în primul an (70). Riscul apariției unui nou eveniment coronarian scade imediat după întreruperea fumatului, ajungând la nivelul similar unui nefumător după 5 ani de sevraj. La subiecții cu vârsta peste 70 de ani cu boală coronariană în antecedente incluși în studiul Coronary Artery Surgery Study (CASS) s-a evidențiat scăderea riscului cardiovascular în procente similare la pacientul vârstnic și adultul tânăr (71). 10.2.2. Factori de risc „non-tradiționali” cu relevanță la vârstnici La vârstnici au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
element de prognostic negativ la vârstnici. Mult mai adesea la vârstnic, comparativ cu adultul tânăr, este decelată prezența zgomotelor 3 și 4 care sugerează disfuncție ventriculară stângă, precum și suflu sistolic aortic care con- firmă stenoza aortică. 10.3.1. Boala coronariană la vârstnici Diagnosticul infarctului miocardic acut poate fi dificil la vârstnici, deoarece simptomele anginoase tipice lipsesc adesea, pacientul putând fi asimptomatic, dezvoltând așa -numitul sindrom coronarian „silențios”. Astfel, la 20-50% dintre pacienții vârstnici cu ischemie miocardică documentată electrocardiografic se constată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
stângă, precum și suflu sistolic aortic care con- firmă stenoza aortică. 10.3.1. Boala coronariană la vârstnici Diagnosticul infarctului miocardic acut poate fi dificil la vârstnici, deoarece simptomele anginoase tipice lipsesc adesea, pacientul putând fi asimptomatic, dezvoltând așa -numitul sindrom coronarian „silențios”. Astfel, la 20-50% dintre pacienții vârstnici cu ischemie miocardică documentată electrocardiografic se constată absența simptomelor. În plus, vârstnicul cu boală coronariană prezintă adesea simptome atipice, vagi, nespecifice, durerea anginoasă are frecvență mai mică comparativ cu adultul tânăr și prezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
fi dificil la vârstnici, deoarece simptomele anginoase tipice lipsesc adesea, pacientul putând fi asimptomatic, dezvoltând așa -numitul sindrom coronarian „silențios”. Astfel, la 20-50% dintre pacienții vârstnici cu ischemie miocardică documentată electrocardiografic se constată absența simptomelor. În plus, vârstnicul cu boală coronariană prezintă adesea simptome atipice, vagi, nespecifice, durerea anginoasă are frecvență mai mică comparativ cu adultul tânăr și prezintă mult mai adesea simptome de insuficiență cardiacă. Din cauza scăderii capacității de efort, angina pectorală stabilă nu este adesea prima manifestare a bolii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
prezintă adesea simptome atipice, vagi, nespecifice, durerea anginoasă are frecvență mai mică comparativ cu adultul tânăr și prezintă mult mai adesea simptome de insuficiență cardiacă. Din cauza scăderii capacității de efort, angina pectorală stabilă nu este adesea prima manifestare a bolii coronariene la vârstnic. Deseori, infarctul miocardic acut la vârstnic debutează cu dispnee sau cu simptome neurologice. De exemplu, în studiul National Registry of Myocardial Infarction, 77% dintre pacienții cu vârsta sub 65 de ani spitalizați cu diagnosticul de infarct miocardic au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
au demonstrat că la pacienții cu vârsta peste 75 de ani nu mai există diferențe legate de sex privind relatarea debutului simptomatologiei (88). Toate aceste aspecte determină adesea adresarea tardivă la spital, precum și întârzierea diagnosticului la pacienții vârstnici cu sindroame coronariene acute (5,6). În plus, prevalența ridicată a simptomatologiei nespecifice și atipice contribuie la creșterea incidenței infarctului miocardic nediagnosticat, de la aproximativ 25% la adultul tânăr la peste 60% la subiecții cu vârsta peste 85 de ani (5). Disfuncția diastolică a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
se adaugă creșterea impedanței la ejecția ventriculară stângă determinată de creșterea rigidității arteriale și scăderea contractilității ventriculare, predispun pacientul vârstnic la dezvoltarea simptomelor de insuficiență cardiacă la debutul infarctului miocardic acut (89). Statisticile actuale arată că proporția pacienților cu sindroame coronariene acute care se prezintă cu simptome specifice insuficienței cardiace crește de la mai pu in de 20% la subiecții cu vârsta sub 65 de ani la mai mult de 40% la pacienții cu vârsta de peste 85 de ani (5). Șocul cardiogen
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
in de 20% la subiecții cu vârsta sub 65 de ani la mai mult de 40% la pacienții cu vârsta de peste 85 de ani (5). Șocul cardiogen este, de asemenea, de 2-4 ori mai frecvent la subiecții vârstnici cu sindrom coronarian acut. În plus, consecința incidenței crescute a șocului cardiogen și a insuficienței cardiace acute, mortalitatea pacienților cu sindrom coronarian acut crește progresiv cu înaintarea în vârstă (5,90). În acest context, multiple studii au arătat că vârsta înaintată reprezintă un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
vârsta de peste 85 de ani (5). Șocul cardiogen este, de asemenea, de 2-4 ori mai frecvent la subiecții vârstnici cu sindrom coronarian acut. În plus, consecința incidenței crescute a șocului cardiogen și a insuficienței cardiace acute, mortalitatea pacienților cu sindrom coronarian acut crește progresiv cu înaintarea în vârstă (5,90). În acest context, multiple studii au arătat că vârsta înaintată reprezintă un predictor puternic pentru mortalitatea atât pe termen scurt, cât și lung, postinfarct miocardic acut. Perioada medie de supraviețuire după
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
este că pacienții vârstnici cu boală arterială periferică sunt adesea asimptomatici, în proporție de 30-50%, și doar 5-19% prezintă claudicație intermitentă clasică (91,92). Proporția ridicată a pacienților vârstnici care prezintă boală arterială periferică asimptomatică la care se adaugă boala coronariană asimptomatică este interpretată ca fiind în relație cu nivelul scăzut al activității. În plus, având în vedere faptul că boala arterială periferică, boala coronariană și boala cerebrovasculară prezintă factori de risc comuni, mulți pacienți vârstnici prezintă adesea afectare vasculară în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
Proporția ridicată a pacienților vârstnici care prezintă boală arterială periferică asimptomatică la care se adaugă boala coronariană asimptomatică este interpretată ca fiind în relație cu nivelul scăzut al activității. În plus, având în vedere faptul că boala arterială periferică, boala coronariană și boala cerebrovasculară prezintă factori de risc comuni, mulți pacienți vârstnici prezintă adesea afectare vasculară în multiple teritorii. Un studiu care a inclus 1.802 subiecți cu vârsta între 60 i 90 de ani a arătat că 79% dintre pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
comuni, mulți pacienți vârstnici prezintă adesea afectare vasculară în multiple teritorii. Un studiu care a inclus 1.802 subiecți cu vârsta între 60 i 90 de ani a arătat că 79% dintre pacienții cu boală arterială periferică prezentau și boală coronariană clinic manifestă și un ACV în antecedente (93). În concluzie, factorii care contribuie la dificultățile în diagnosticarea bolilor cardiovasculare la vârstnic- pot fi sistematizați astfel:simptomatologia nespecifică;tendința pacienților și a familiei de a considera simptomatologia drept „stare generală normală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
Force) și are în vedere screening-ul non-invaziv al persoanelor asimptomatice (bărbați cu vârsta cuprinsă în intervalul 45-75 ani, respectiv femei cu vârsta cuprinsă în intervalul 55-75 ani) cu risc cardiovascular moderat și înalt prin computer tomografie pentru determinarea scorului calciului coronarian și ecografie Doppler carotidiană pentru detectarea plăcilor de aterom și stenozelor carotidiene ( figura 10.1) (94). Această evaluare screening poate fi aplicată și persoanelor cu vârsta peste 75 de ani. 10.5. Concluzii Degenerarea fiziologică a aparatului cardiovascular, în asociere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
de recurență a unor noi evenimente cardiovasculare. De aceea este imperios necesară implementarea măsurilor de prevenție, independent de vârstă. Astfel, studiile au arătat reducerea mortalității și morbidității la vârstnicii care au urmat un tratament adecvat al HTA, insuficienței cardiace, bolii coronariene, AVC, tulburărilor de ritm și de conducere, DZ, dislipidemiilor. Condiția esențială pentru a putea iniția măsurile de prevenție este selectarea judicioasă a subiecților cu risc cardiovascular înalt. Studiile arată că, la vârstnici, peste 75 de ani, evaluarea screening -ului pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
cardiovascular și apariția aterosclerozei prin atriția telomerelor. Modificările CV ca rigidizarea arterială și creșterea presiunii pulsului, hipertrofia ventri - culară stângă sunt puse în relație cu scurtarea telomerelor. Același fenomen intervine în apariția unor afecțiuni CV ca hipertensiunea arterială, AVC, boala coronariană la femei (23). Interesant este că tratamentul intensiv cu statine, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și sartani controlează lungimea telomerelor (24,25). Disfuncția endotelială, respectiv scăderea capacității de dilatație a vasului arterial au ca substrat formarea în exces
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]