1,198 matches
-
grupul nuclear posterior. Durerea ca "interpretare cerebrală a unei excitații periferice" (Leriche) are În scoarța cerebrală o structură importantă În ceea ce privește percepția durerii, cu rol esențial În localizarea topografică a zonei excitate, a naturii și intensității stimulului dureros. Tot la nivel cortical sosesc și informațiile venite pe căi nespecifice din formațiunea reticulată care stimulează difuz suprafața neocortexului. Deși la Început au existat autori care au negat chiar existența proiecției corticale a durerii În condițiile lipsei durerii la stimularea corticală directă susținînd că
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a zonei excitate, a naturii și intensității stimulului dureros. Tot la nivel cortical sosesc și informațiile venite pe căi nespecifice din formațiunea reticulată care stimulează difuz suprafața neocortexului. Deși la Început au existat autori care au negat chiar existența proiecției corticale a durerii În condițiile lipsei durerii la stimularea corticală directă susținînd că aceasta ar fi somatotopizată și integrată doar la nivel talamic, studiile ulterioare au dovedit că ablația girusului postcentral determină creșterea marcată și imediată a pragului durerii față de stimulii
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Tot la nivel cortical sosesc și informațiile venite pe căi nespecifice din formațiunea reticulată care stimulează difuz suprafața neocortexului. Deși la Început au existat autori care au negat chiar existența proiecției corticale a durerii În condițiile lipsei durerii la stimularea corticală directă susținînd că aceasta ar fi somatotopizată și integrată doar la nivel talamic, studiile ulterioare au dovedit că ablația girusului postcentral determină creșterea marcată și imediată a pragului durerii față de stimulii sosiți de pe suprafața centrolaterală a corpului, stare care este
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dureri preexistente, ca și de accentuarea durerii prin stimuli ce depășesc pragul crescut pentru durere (Mountcastle, 1980 citat de Badiu, 1986). S-a precizat de asemenea că există o reprezentare soinatotopică a durerii În girusul postcentral iar hiperpatia post ablație corticală s-ar datora suprimării sistemului descendent inhibitor al durerii urmată de eliberarea (defrenarea) mesajelor aferențiale, ascendente. Lob frontal Cerebel Extirpările lobului parietal duc de asemenea la lipsa capacității de precizare a locului de origine a durerii, ca și cum ar fi prezent
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mai puțin În sensibilitatea tendoanelor și articulațiilor, contribuind În general la integrarea informațiilor senzitive primare În percepții sintetizate diferențiat. Cercetări de electrofiziologie animală au stabilit că sistemele lemniscal și extralemniscal proiectează somatotopie (precis) În VPL talamic și În S l cortical, și mai difuz În S2. Există și ipoteza conform căreia S2 (arie secundară) reprezintă zona corticală de localizare a senzației dureroase conștiente. Răspunsurile lemniscale pot inhiba În aria S l pe cele extralemniscale În cadrul interrelațiilor prezente Între cele două sisteme
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
percepții sintetizate diferențiat. Cercetări de electrofiziologie animală au stabilit că sistemele lemniscal și extralemniscal proiectează somatotopie (precis) În VPL talamic și În S l cortical, și mai difuz În S2. Există și ipoteza conform căreia S2 (arie secundară) reprezintă zona corticală de localizare a senzației dureroase conștiente. Răspunsurile lemniscale pot inhiba În aria S l pe cele extralemniscale În cadrul interrelațiilor prezente Între cele două sisteme de a lungul parcursului și proiecției lor. În acest mod impulsurile pe căile lemniscale (SL) ajung
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mod impulsurile pe căile lemniscale (SL) ajung mai repede la cortex decât cele extralemniscale (SEL) atât datorită numărului mai mic de sinapse (cale oligosinaptică) cât și inhibării SEL de către SL. Având În vedere că atât SI cât și SII proiectează cortical, lobotomia frontală are o oarecare utilitate În cazul durerilor intolerabile (bolnavul continuă să perceapă durerea dar ea nu-1 preocupă). Proiecțiile prefrontale, la nivelul căruia ajung impulsurile mediate prin SAA participă la generarea percepției dureroase și Îi conferă personalitate acesteia (personalizarea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
conectează nucleii mediali talamici și substanța gri periapeductală. Sistemul are funcții de modulare a răspunsurilor reflexe la stimulii nociceptivi. Deaferentarea fibrelor talamo-cingulate nu abolește durerea, dar reduce senzația de neplăcere (Jones și colab. 1997). În experimente vizând durerea cronică, stimularea corticală (șobolan) a redus semnele comportamentale ale durerii viscerale și a Întârziat dezvoltarea sindromului dureros neuropatic. Agoniștii opioizi miu (morfina, fentanilul) amplifică efectul inhibitor cortical manifestat asupra activității neuronale evocate, efect blocat de naloxon și de antagoniștii serotoninergici, ultimii având acțiuni
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
durerea, dar reduce senzația de neplăcere (Jones și colab. 1997). În experimente vizând durerea cronică, stimularea corticală (șobolan) a redus semnele comportamentale ale durerii viscerale și a Întârziat dezvoltarea sindromului dureros neuropatic. Agoniștii opioizi miu (morfina, fentanilul) amplifică efectul inhibitor cortical manifestat asupra activității neuronale evocate, efect blocat de naloxon și de antagoniștii serotoninergici, ultimii având acțiuni și de scădere semnificativă a efectelor opioizilor. Se evidențiază abilitatea cortexului cerebral de a monitoriza procesarea nociceptivă În diferite sindroame dureroase (dureri somatice sau
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de scădere semnificativă a efectelor opioizilor. Se evidențiază abilitatea cortexului cerebral de a monitoriza procesarea nociceptivă În diferite sindroame dureroase (dureri somatice sau neuropatice), proces În care sistemele opioidergic și serotoninergic joacă un rol cheie. Se poate concluziona că participarea corticală la durere nu privește atît simpla cunoaștere, recunoaștere și conștientizare a senzației dureroase ca atare, ci În mod determinant, evaluarea, personalizarea și selectarea răspunsului motor (neocortex) și comportamentul motivațional-afectiv (arhi și paleocortex) sau cu alte cuvinte funcția de integrare complexă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ca un copil, cerea bani” etc. În urmă, boala-și luă nou avânt și se termină cu moartea. La autopsie s-a aflat creierul ramolit, emisferul stâng cu 25 de grame mai greu decât celălalt, între cămașa creierului și substanța corticală câteva puncte erau lipite, ceea ce explică până la un punct neșirul de cuvinte și poate și unele neregularități din viața sa. Lectura de predilecțiune îi erau poeții germani și mai ales Heine, poetul bolnav, cum îi zic, filosoful pesimist Schopenhauer și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe Pătrașcu? Acest înscris continuă cu încă trei paragrafe, redactate în termeni de strictă specialitate și care nu se mai regăsesc la N. Pătrașcu: „Leziunea amatomo-patologică caracteristică maladiei, acea simfiză meningo-cerebrală, acele aderențe speciale între membrana pia mater și substanța corticală ocupau două regiuni opuse: partea interioară a circumvoluțiunilor frontale și extremitatea posterioară a circumvoluțiunilor occipitale, pe când cele două ascendențe cele parietale și cele tempero-sfenoidale erau cu totul indemne; fapt ce explică unele fenomene clinice din viață, adică delirul și debilitatea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și a rinichilor s-a observat asemenea o degenerescență granulo-grăsoasă considerabilă.” Am redat textul în descifrarea lui George Potra, doar cu adăugarea unui cuvânt între paranteze drepte. Față de aceste observații, Nicolae Pătrașcu are doar fraza: „între cămașa creerului și substanța corticală erau câteva puncte aderente, lipite, care explică până la un punct neșirul de cugetare al poetului în timpul boalei și poate și unele neregularități din viața sa.” (p.1058-1059). Pare un rezumat al observațiilor clinice de mai sus sau, mai degrabă, explicarea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dus nicăieri. Preocupările față de tipologia umană cu rădăcini în biologie, care deci ar juca un rol la nivelul temperamentului, s-au păstrat în decursul secolului XX și în alte perspective de cercetare. Una a fost cea privitoare la domeniul activității corticale a sistemului nervos central, în continuiarea studiilor lui I.P. Pavlov. Acestea au păstrat, în general, modelul celor patru tipuri, definite în paradigma tipurilor lui Hipocrate. O altă variantă, mai nouă, se bazează pe neurotransmițătorii ce stau la originea unei tipologizări
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
simbolice, în timp ce afectivitatea domină psihismul, dar începe să se obiectiveze și să se organizeze în raport cu lucrurile, acțiunile și persoanele din jur. Sunt conștientizate primele emoții proprii, precum stânjeneala și jena, corespunzător perceperii semnificației morale a propriilor fapte. Dar controlul conștient cortical e încă scăzut, iar copilul are abateri de la cerințele și expectațiile adulților, deși înțelege că este autorul unor acțiuni care au consecințe asupra celorlalți. La 3 ani „schema corporală” e structurată în așa măsură încât permite reprezentarea fermă a limitelor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Primary Law of Association by Contiguity”, în The Psychology of Learning (ediția revizuită), Harper & Row, New York. Haber, R.N. (ed.) (1966), Current Research in Motivation, Holt, Rinehart and Winston, New York. Harlow, H.F.; Meyer, D.; Settlage, P.H. (1951), „The effects of large cortical lesions on the solution of oddity problems by monkeys”, Journal of Comparative and Physiological Psychology, nr. 44, pp. 320-326. Henry, N.B. (ed.) (1942), The Forty-First Yearbook of the National Society for the Study of Education, Part II: The Psychology of
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fost supranumită „molecula credinței”). De asemenea, s-a studiat, cu mijloace ultramoderne și activitatea creierului în tipul rugăciunii intense. Concret, o investigație canadiană pe un lot de călugărițe carmelite, aflate în rugăciune, a identificat activarea unui număr de 12 arii corticale, în funcție de conținutul trăirii. Astfel, o rugăciune destinată conexiunii cu divinitatea, a potențat activitatea dintr o anumită zonă a lobului temporal drept, motiv pentru care locația respectivă a fost denumită „Punctul lui Dumnezeu”(apud Constantin-Dulcan, 2008). Toate aceste date pe care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înregistrată în memoria noastră cu cele mai infime detalii, până la nivel celular, având un impact profund asupra dezvoltării noastre psihice”. O asemenea afirmație distonează flagrant față de academismul științific, întrucât pledează pentru capacitatea memoriei de a funcționa și în absența mielinizării corticale. în contextul contabilizării traumelor cruciale care ne populează ontogeneza, ceea ce trebuie reținut, în mod peremptoriu, este necesitatea de a veghea asupra calității oricărei nașteri umane. Această exigență devine una centrală deoarece s-a demonstrat, printr-un suport de dovezi de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și reziliență, ca proces predominant psihosocial, sunt strânse legături, recunoscute și explorate în ultimii ani de cercetători. „Resursele interne de care dispune individul implică acțiunea factorilor biochimici (cum ar fi hormonii și endorfinele) și interacțiunea sistemului nervos autonom, a zonelor corticale și subcorticale ale creierului.”(Trudel, Puentes-Neuman, Ntebutse, 2002, p. 166) Experiențele trăite de copil pot modifica substanțial funcționarea creierului, afectând astfel inclusiv fiziologia organismului. Sunt frecvente cercetările axate pe stresul și suferința copilului care au ca element de măsurare nivelul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
regiunea antero-medială exercită un efect inhibitor. Prin aceasta el intervine în adaptarea circulatorie în timpul efortului, a mecanismelor de termoreglare, a unor acte comportamentale sau a stărilor emoționale. Sistemul limbic participă împreună cu hipotalamusul la moderarea activității cardio-vasculare în timpul stărilor afectiv-emoționale. Arii corticale din zona motoare, girusul sigmoid, lobul temporal anterior, aria orbitală a lobilor frontali, amigdală au efecte excitatoare sau inhibitoare asupra activității inimii, în funcție de intensitatea stimulării sau zona excitată, manifestate fie direct fie prin intermediul hipotalamusului. Scoarța are în acest fel un
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
parietală (risc de pneumotorax deschis). Drenajul deschis se poate desființa spontan sau chirurgical, prin transpoziție musculară, după ameliorarea stării clinice a pacientului. PLEUREZIILE PURULENTE TUBERCULOASE Infectarea spațiului pleural cu BK este secundară unor leziuni tuberculoase situate imediat subpleural sau în corticala pulmonară.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Blocarea circulației LCS-ului poate duce la formarea de colecții lichidiene subarahnoidiene la nivelul emisferelor cerebrale sau cerebeloase delimitate de restul circulației LCS-ului sub formă de chisturi lichidiene subarahnoidiene, limitate de o membrană fină, realizând frecvent o compresiune localizată corticală sau colecția poate fi extinsă pe suprafața corticală a unuia sau mai multor lobi cerebrali realizând o hidromă subarahnoidiană. HIGROMA SUBARAHNOIDIANĂ Higroma subdurală este o colecție subarahnoidiană de lichid cerebro-spinal localizată la nivelul convexității cerebrale. Are o grosime în general
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
de colecții lichidiene subarahnoidiene la nivelul emisferelor cerebrale sau cerebeloase delimitate de restul circulației LCS-ului sub formă de chisturi lichidiene subarahnoidiene, limitate de o membrană fină, realizând frecvent o compresiune localizată corticală sau colecția poate fi extinsă pe suprafața corticală a unuia sau mai multor lobi cerebrali realizând o hidromă subarahnoidiană. HIGROMA SUBARAHNOIDIANĂ Higroma subdurală este o colecție subarahnoidiană de lichid cerebro-spinal localizată la nivelul convexității cerebrale. Are o grosime în general sub 10 mm, cu un aspect concav-convex, fără
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
Puncția osoasă sternală reprezintă pătrunderea cu un ac steril prin stratul cortical până în spongioasă, realizând o comunicare între cavitatea medulară și mediul extern, cu scop explorator, diagnostic sau terapeutic; obișnuit este considerată o procedură cu riscuri minime, o cale de abord facil, doar un procent de 0,05-0,12% din cazuri prezentând
PUNCTIE OSOASA STERNALA, … CU SURPRIZE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Iulia-Cristina Roca, Ciprian Rezuş, Mihaela Grecu, Gabriela Dorohoi, Diana Carmen Cimpoeşu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1089]
-
criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile-2 luni, 24 de ore pentru copilul cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191994_a_193323]