1,237 matches
-
pericardului, miocardului, traheei. Tratament Tratamentul este complex, medico-chirurgical, și trebuie rapid instituit. Acidoza metabolică și insuficiența renală reprezintă factori agravanți și necesită corectare imediată. Imunosupresia mediacamentoasă trebuie întreruptă. Pentru corectarea neutropeniei se administrează factori de creștere hematopoietici G-CSF și GM-CSF. Corticoterapia trebuie redusă la minimun. Amfotericina B (și formele sale lipozomale) reprezintă tratamentul antifungic clasic; se administrează în doze de 1-1,5 mg/kg/zi până la doze totale de 2000-4000 mg. Posaconazolul reprezintă o alternativă terapeutică la pacienții care nu răspund
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
parestezii cu localizare saltatorie. O examinare neurologică atentă însoțită de examinări paraclinice (imunologia lichidului cefalorahidian, rezonanța magnetică nucleară) ne ajută să punem diagnosticul de SM posibilă în această fază, evitând instalarea unor mari deficite neurologice. Dispariția asteniei și paresteziilor după corticoterapie este un semn de SM; persistența acestora după corticoterapie ne poate face să suspectăm pentru un timp acest diagnostic. Am avut în tratament pacienți la care debutul s-a produs în timpul tratamentelor balneare hidrocalorice, ei fiind trimiși în stațiune pentru
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de examinări paraclinice (imunologia lichidului cefalorahidian, rezonanța magnetică nucleară) ne ajută să punem diagnosticul de SM posibilă în această fază, evitând instalarea unor mari deficite neurologice. Dispariția asteniei și paresteziilor după corticoterapie este un semn de SM; persistența acestora după corticoterapie ne poate face să suspectăm pentru un timp acest diagnostic. Am avut în tratament pacienți la care debutul s-a produs în timpul tratamentelor balneare hidrocalorice, ei fiind trimiși în stațiune pentru tablouri de poliartroză sau chiar lombosciatică, prezentând astenii, mialgii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tratamentul cu metilprednisolon nu are efect preventiv asupra handicapului. Efectele secundare ale metilprednisolonului, dat în aceste condiții sunt minore: roșeața feții, edem al gleznelor, gust metalic în timpul perfuziei și în orele următoare (COMPTSON A., 1988). Punctul cel mai dezbătut în privința corticoterapiei cu metilpredninsolon este necesitatea sau nu de a completa acest tratament printr-o terapie mai clasică, timp de câteva săptămâni, pentru a evita fenomenele de ricoșeu, cu riscul de a obține efectele secundare clasice ale corticoterapiei. GALEN MITCHELL (1993) este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cel mai dezbătut în privința corticoterapiei cu metilpredninsolon este necesitatea sau nu de a completa acest tratament printr-o terapie mai clasică, timp de câteva săptămâni, pentru a evita fenomenele de ricoșeu, cu riscul de a obține efectele secundare clasice ale corticoterapiei. GALEN MITCHELL (1993) este împotriva tratării puseelor numai cu prednison luat oral, fiindcă studiile de încercări terapeutice ale nevritei optice au arătat efectul favorabil al metilprednisolonului urmat de prednison oral, pe când acesta din urmă administrat singur, a determinat creșterea frecvenței
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ACTH poate fi ineficient, fiindcă răspunsul cortical la ACTH nu este totdeauna consistent și se pare că nu este prompt, iar producția endogenă de steroizi niciodată nu atinge nivelul recomandat în general de bolile inflamatorii autoimune. Mecanismul de acțiune al corticoterapiei în SM este imperfect cunoscut, steroizii ar putea asftel să acționeze, reducând edemul prezent în leziunile recente; printr-o acțiune directă asupra conducerii nervoase în fibrele demielinizate și printr-un efect imunosupresor de scurtă durată a metilprednisolonului, diminuează secreția intratecală
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
reduc la normal bariera hemato-cerebrală, alterată la bolnavii în SM în puseu acut. Un lucru în prezent este deja demonstrat. Acesta este absența de efect a tratamentului corticoid pe termen lung, asupra formelor de SM agravate progresiv. La acești pacienți, corticoterapia prelungită nu are indicații și trebuie abandonată neaparat, din cauza ineficienței, a efectelor secundare dar mai ales a celor metabolice. Corticoterapia pe cale intratecală nu oferă avantaje, în raport cu administrarea pe cale generală și nu se mai folosește, iar corticoterapia pe termen lung nu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Acesta este absența de efect a tratamentului corticoid pe termen lung, asupra formelor de SM agravate progresiv. La acești pacienți, corticoterapia prelungită nu are indicații și trebuie abandonată neaparat, din cauza ineficienței, a efectelor secundare dar mai ales a celor metabolice. Corticoterapia pe cale intratecală nu oferă avantaje, în raport cu administrarea pe cale generală și nu se mai folosește, iar corticoterapia pe termen lung nu are nici un efect favorabil asupra evoluției bolii. Metilprednisolonul în doze foarte mari, în Franța nu este folosit decât în mediu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
progresiv. La acești pacienți, corticoterapia prelungită nu are indicații și trebuie abandonată neaparat, din cauza ineficienței, a efectelor secundare dar mai ales a celor metabolice. Corticoterapia pe cale intratecală nu oferă avantaje, în raport cu administrarea pe cale generală și nu se mai folosește, iar corticoterapia pe termen lung nu are nici un efect favorabil asupra evoluției bolii. Metilprednisolonul în doze foarte mari, în Franța nu este folosit decât în mediu spitalicesc, dar se poate administra după ROULLET R. (1991), în cadrul spitalelor de zi. Decizia de spitalizare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
printre care pierderea autonomiei este cel mai important. Atunci când pacientul este tratat ambulator, este preferabil să recomandăm odihna, dar această măsură nu este bine primită și urmată de către pacienții ce au un handicap moderat. Se pune întrebarea: ce pusee necesită corticoterapie? Termenul de puseu acoperă situații clinice și fiziopatologice diverse, al căror răspuns la tratament poate fi diferit. Totdeauna trebuie să știm dacă este vorba de un veritabil puseu presupus de a trăda apariția unei noi leziuni de demielinizare, sau de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tratăm „prea devreme“ niște simptome ale căror evoluție ar fi fost oricum regresivă în mod spontan și rapid. Doar agravările de o anumită importanță și de o anumită durată justifică un tratament și este uneori preferabil să nu instituim o corticoterapie pentru simple parestezii, fără ecou funcțional chiar dacă, pe de altă parte, cererea pacientului este presantă. Deasemenea, puseele instalate progresiv pe mai multe săptămâni survenind la pacienții deja purtărori al unui handicap notabil, pot anunța trecerea la o evoluție progresivă. Așa
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și de aceea sunt formele în care riscăm să vedem instalându-se o cortico-dependență. Se pune problema, după stingerea puseului acut în perioada care urmează, ce tratament de fond trebuie să facem bolnavilor de SM, știind că administrarea prelungită a corticoterapiei nu are rol asupra evoluției bolii, expunând bolnavul și la complicații introgene, în special metabolice și osoase? Alegerile terapeutice sunt stabilite după analiza clinică a evolutivității generale a bolii și evaluarea gravității handicapului. Astfel indicațiile terapeutice se bazează aproape numai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
grele și numărul pacienților care în final vor fi incluși, este adesea mic în pofida unui grup de pornire numeros, chiar într-un centru specializat. 3 - Propunerile pentru tratamentul de fond. Din cauza dependenței ce o creează și a altor inconveniente ale corticoterapiei, singurul tratament de fond ce a arătat o oarecare eficiență, chiar dacă imperfectă cu oarecare efecte secundare, este tratamentul 190 cu imunosupresoare. Aceste medicamente putem să le propunem pentru tratamentul de fond și pacienților a căror boală este evolutivă dar care
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
puțin 4 recăderi într-un an, progresia continuă a bolii sau reacții adverse severe. În aceste condiții se iau în considerare întreruperea tratamentului imunomodulator, schimbarea medicamentului imunomodulator, asocierea cu medicamente de nivel B sau C, asocierea altor medicamente simptomatice, asocierea corticoterapiei de scurtă durată. Calea de administrare nu influențează fundamental eficacitatea tratamentului, dar poate influența profilul reacțiilor adverse. Există rezultate din mai multe studii clinice recente care demosntrează existența unei relații doză-efect și mai ales o creștere a eficacității în relație
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
acute severe de demielinizare la pacienții fără invalidare anterioară poate fi folosită plasmafereza. Uneori poate fi folosită cu succes, în cazuri individuale la pacienții aflați sub o terapie cu un imunomodulator, care fac un nou puseu, care nu răspund la corticoterapie (BĂJENARU O. și colab., 2004). Deocamdată numai în studii, la pacienții supuși transplantul medular poate fi folosit și mycophenolatul. Liganzii receptorilor activatori de proliferare a peroxizomei (PPAR Liganzi) sunt receptori nucleari de hormoni care reglează diferențele dintre adipocite și transcrierea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care se află (Andrițoiu, 2006). 283 În afară de bolile cronice de ficat apilarnilul se mai utilizează în următoarele afecțiuni: bolile SNC; simptomele caracteristice ante și post menopauzice; bolile autoimune. În aceste afecțiuni este de neînlocuit. Este cel mai valoros substituent al corticoterapiei, fără să prezinte efectele secundare ori contraindicațiile acesteia ); unele boli ereditare; anemii; leucemii; dereglări hormonale (hiperestrogenism, hipogonadism, deficit de hormoni androgeni, în general în deficitele de corticosteroizi, impotență etc.); factor de creștere, inclusiv prin conținutul de somathormoni; regenerator la nivel
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
anual. Factori favorizanți Hiperlipidemia la pacienții cu TR este asociată cu [Dairou et al., 1998]: (1) factori fiziologici: vârsta înaintată, sexul masculin; (2) factori patologici: obezitatea, diabetul zaharat, proteinuria, disfuncția grefonului renal; (3) medicamente: medicația antihipertensivă diuretice, beta-blocante; terapia imunosupresoare corticoterapia, ciclosporina A, sirolimus [Kasiske et al., 1991; Wanner et al., 1995; Hillbrands et al., 1995; Murgia et al., 1996; Quaschning et al., 1999]. Corticosteroizii induc frecvent insulinorezistență, care stimulează sinteza hepatică de lipoproteine ce conțin apo-B. De asemenea, ei inhibă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
14. Terapia imunosupresivă Terapia imunosupresivă la pacienții cu transplant renal (TR) contribuie la creșterea riscului cardiovascular, prin inducerea unor modificări ale tensiunii arteriale (TA), ale metabolismului glucidic sau lipidic sau ale homocisteinemiei (vezi tabelul I) [Covic et al., 2001, 2003]. Corticoterapia se însoțește de efecte adverse ca HTA, diabet, dislipidemie, obezitate [Kasiske et al., 1987; Hricik et al., 1992, 1994; Aakhus et al., 1996; Brown et al., 1997; Hjelmesaeth et al., 1997; Jindal et al., 1997]. Deși este unanim recunoscut riscul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de efecte adverse ca HTA, diabet, dislipidemie, obezitate [Kasiske et al., 1987; Hricik et al., 1992, 1994; Aakhus et al., 1996; Brown et al., 1997; Hjelmesaeth et al., 1997; Jindal et al., 1997]. Deși este unanim recunoscut riscul cardiovascular asociat corticoterapiei, beneficiul întreruperii acesteia asupra prevenirii complicațiilor cardiovasculare nu este clar demonstrat. După oprirea tratamentului cortizonic, TA și lipidemia scad, dar se reduce de asemenea și nivelul HDL-colesterolului [Hricik et al., 1992, 1994; Kasiske et al., 1991]. Ciclosporina induce hiperlipidemie (creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
produce rapid insuficiența ventriculară dreaptă a grefei). Contraindicațiile relative sunt reprezentate de infarctul pulmonar recent (risc hemoragic mai mare în cursul tratamentului anticoagulant sistemic necesar intraoperator), vârsta între 60-70 ani, ulcerul gastroduodenal și diabetul zaharat insulinodependent (risc de decompensare sub corticoterapia necesară pentru imunosupresie). Bolile sistemice ireversibile și disfuncțiile organice, contraindicații ale transplantului cardiac, nu includ și azotemia prerenală și congestia hepatică pasivă care sunt considerate reversibile. Donatorul trebuie să îndeplinească anumite condiții care influențează considerabil reușita transplantului: vârsta sub 45
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
40% care se suprimă cât mai precoce, regim restrictiv în lichide deoarece prin suprimarea circulației limfatice poate apare edemul pulmonar. Tratamentul imunosupresor prevede administrarea de Ciclosporină, Azatioprină, cu sau fără anticorpi antilimfocitari policlonali la care după 3 săptămâni se asociază corticoterapia (introducerea sa mai devreme influențează negativ cicatrizarea suturii traheale). Complicațiile postoperatorii care survin cel mai frecvent sunt infecțiile și rejetul acut cardiac și/sau pulmonar. Reacția de respingere acută pulmonară este ilustrată prin modificarea testelor funcționale respiratorii și apariția pe
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
RT-PCR. Din cei 46 pts infirmați, 14 pts au fost excluși din studiu (identificarea altor cauze de insuficiență respiratorieă. La 32 pts s-a menținut suspiciunea de gripă datorită contextului clinico-epidemiologic. Strategia terapeutică comună (74 pts) a inclus tratament antiviral, corticoterapie, antibioprofilaxie, balanță hidrică monitorizată. La internare strategia de suport respirator a inclus: numai oxigenoterapie -17 pts (PaO2/FiO2 internare 279), ventilație mecanică non invazivă (VMN) -19 pts (PaO2/FiO2 internare 186,44Ă și ventilație mecanică invazivă (VMI) -38 pts (PaO2
STRATEGII DE MANAGEMENT AL PACIENTILOR CU GRIPA AH1N1 șI ALI/ARDS. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ioana Grigoraş, Oana Apopei, Maria Taraşi, Alina Gavriluț, Adi Ciumanghel, Dorin Pulbere () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1066]
-
focală, leziuni tegumentare herpetiforme, necroză hemoragică de suprarenale. Concluzii 1. SWF trebuie suspicionat la orice pacient cu instabilitate hemodinamică, purpură și tulburări de coagulare, apărute în context infecțios și impune inițierea cât mai rapidă a susținerii funcțiilor vitale, antibioterapia și corticoterapia. 2. În acest caz, necropsia a evidențiat leziuni de meningoencefalită și necroza suprarenalelor, fără a fi identificat agentul cauzal.
SINDROM WATERHOUSE-FRIEDERICHSEN LA UN COPIL CU ŞOC SEPTIC - PREZENTARE DE CAZ. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ioana Bența, Daniela Mitrofan, Daniel Nour, Daniela Dreghiciu, Florina Saşcă, Elena Chintoan, Lucia Cinezan () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1085]
-
embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza, mod de acțiune, efecte fiziologice) 2. Medulosuprarenala: anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii medulosuprarenalieni (biosinteză, mod de acțiune, efecte fiziologice). 3. Metode de explorare în patologia suprarenaliană. 4. Hipercorticismul și sindromul Cushing. 5. Corticoterapia. 6. Excesul de mineralocorticoizi - hiperaldosteronismul primar, secundar, excesul aparent de mineralocorticoizi. 7. Bolile adrenale congenitale. 8. Insuficiența corticosuprarenaliană cronică primară (boala Adisson, suprarenalectomia). 9. Insuficiența corticosuprarenaliană acută. 10. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame, incidentaloame, neoplazii). 11. Feocromocitomul și paraganglioamele. 12. Hipertensiunea secundară
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
de reumatologie 1.4.1.1. Tematica lecțiilor de conferință (50 ore) 1. Bolile reumatice (nomenclatură și clasificări, conținutul nosologic) 2. Țesutul conjunctiv (biochimie, structură și funcții, fiziopatologie) 3. Inflamația și imunologia bolilor reumatice 4. Farmacologie clinică: medicația antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară 5. Artritele reumatoide (diagnostic și tratament medicamentos) 6. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos) 7. Tulburări inflamatorii ale țesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite și dermatomiozite, vasculite
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]