957 matches
-
ascund o dimensiune culturală și spirituală de o mare încărcătură simbolică, ce nu caracterizează doar niște simple superstiții umane, construind și structurând adevărate moduri de a fi. Chiar și în condițiile unei aculturări 315 evidente cum este cazul tehnicii turnării cositorului -, fenomenele de acest gen merită să fie analizate în toată complexitatea lor, ca o expresie culturală specifică. Aceasta nu înseamnă câtuși de puțin că tot ceea ce circulă în momentul de față pe piața românească în materie de divinație este expresia
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
putea fi înțeleasă astfel: fenomenele divinatorii nu sunt decât reziduuri (superstiții, practici, credințe), nu derivații asemenea doctrinelor religioase. Deși ambele se înscriu în sfera nonlogicității și uneori operațiunile magice se amestecă cu cele religioase (vezi în acest sens ritualul turnării cositorului), fiecare categorie are destine separate. Vilfredo Pareto constată că "superstițiile persistă, în timp ce religia se schimbă: cu alte cuvinte, reziduul persistă, în timp ce derivațiile variază"330. Faptul acesta este pe deplin verificabil dacă ne amintim de numeroasele credințe și superstiții precreștine care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
merită să fie studiat, chiar și în manifestările și versiunile sale mai puțin comode pentru știința modernă (cum ar fi cele referitoare la fenomenele divinatorii) pentru că exprimă socialul și subtilitățile naturii umane. ANEXA NR. 1 PRACTICI HERMENEUTICE TRADIȚIONALE: DIVINAȚIA ÎN COSITOR (FILM ANTROPOLOGIC) TRANSCRIEREA FILMULUI ȘI ANALIZA SECVENȚIALĂ ANALIZA SECVENȚIALĂ Secvența TRANSCRIEREA SECVENȚEI INTERPRETARE Secvența nr. 1 00.00-00.48 Este prezentat cadrul general al acțiunii, respectiv localitatea unde are loc filmarea (satul Rediu,jud. Neamț). Aici ne-am oprit asupra
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cele mai neașteptate chipuri. Secvența nr. 2 00.49-00.52 Cadrul de bază cuprinde câteva imagini ale focului, mai precis ale cărbunilor încinși care, într-un fel, vin să sugereze scopul pentru care suntem în acel loc: cercetarea divinației în cositor. Imaginea focului readuce în prim-plan simbolismul acestei stihii, adesea asemănată puterii divine. El este imagine a divinității prin excelență. Aparținând sferei sacrului, focul are o reprezentare duală. El este cel care purifică și ucide, cel care dă viață (focul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la foc revine în prim-plan atunci când practicile magico-religioase implică un proces de "coacere", topire sau preschimbare a materiei. Dacă scopul ultim al "Marii Opere" alchimice este unul de natură spirituală, atunci putem gândi că și în cazul divinației în cositor poate fi vorba de același lucru. C. G. Jung, în Psihologie și alchimie, pune toate acestea sub semnul eliberării spiritului prizonier în închisoarea materiei. Grație focului și descântecelor folosite, materia prinde noi forme și vorbește celui ce vrea s-o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sacrul este mai mare ("este bine să ai busuioc din buchetul preotului când stropește cu aghiazmă"). Icoana. Indiferent de situație, fie că este vorba de un ritual creștin, fie că este vorba doar de o practică străveche, cum este turnarea cositorului, icoana se trasformă într-un mijlocitor între lumea de aici și lumea de dincolo. Nenumărate gesturi ale mătușii Catinca fac trimitere la acest fapt: în timpul ritualului face cruce uitându-se spre icoană, face trimitere adesea la Maica Domnului care o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și lumea de dincolo. Nenumărate gesturi ale mătușii Catinca fac trimitere la acest fapt: în timpul ritualului face cruce uitându-se spre icoană, face trimitere adesea la Maica Domnului care o ajută în diverse situații și care o sprijină atunci când toarnă cositorul etc. Secvența nr. 4 02.09-02.31 Cadrul de bază suprinde o trecere în revistă a instrumentelor folosite pentru divinația în cositor: potcoava, secera, sula, scoaba și vasul în care se topește cositorul. Utilitatea și importanța lor este subliniată și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
face trimitere adesea la Maica Domnului care o ajută în diverse situații și care o sprijină atunci când toarnă cositorul etc. Secvența nr. 4 02.09-02.31 Cadrul de bază suprinde o trecere în revistă a instrumentelor folosite pentru divinația în cositor: potcoava, secera, sula, scoaba și vasul în care se topește cositorul. Utilitatea și importanța lor este subliniată și de faptul că se află chiar lângă vatră. Toate instrumentele folosite sunt din fier și fiecare dintre ele are un rol bine
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
situații și care o sprijină atunci când toarnă cositorul etc. Secvența nr. 4 02.09-02.31 Cadrul de bază suprinde o trecere în revistă a instrumentelor folosite pentru divinația în cositor: potcoava, secera, sula, scoaba și vasul în care se topește cositorul. Utilitatea și importanța lor este subliniată și de faptul că se află chiar lângă vatră. Toate instrumentele folosite sunt din fier și fiecare dintre ele are un rol bine stabilit în ansamblul ritualic. Din punctul de vedere al imaginilor și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Făurari și alchimiști, aduce în atenție o serie de valorizări ce vin din diverse spații culturale. În multe situații este subliniată legătura de filiație dintre substanțele minerale, minereu și sacralitatea Magnei Mater. Într-un fel, în ansamblul ritualic al topirii cositorului, prezența fierului în diverse obiecte reprezintă în plan simbolic prezența pământului ca element primordial. La rândul lor, cei care se ocupă cu aceste "creații" ale Pământului-Mamă împărtășesc o experiență magico-religioasă specifică. Socialul le atribuie puteri și capacități neobișnuite: sunt magi
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cei care se ocupă cu aceste "creații" ale Pământului-Mamă împărtășesc o experiență magico-religioasă specifică. Socialul le atribuie puteri și capacități neobișnuite: sunt magi, vrăjitori, descântători, divinatori, vraci etc. Secvența nr. 5 02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești." "Înger, Îngerașul Lui Păzăște suflețălul lui Zi șî noapti
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
echilibru. Lucru explicabil, de altfel, dacă ținem seama de simbolismul crucii și de originile sale precreștine. Secvența nr. 6 03.20-03.58 Sunt surprinse câteva momente din întrevederea avută cu Catinca din Rediu, cea care știe a face"minuni" cu cositorul. Cadrul de bază cuprinde câteva din gesturile și atitudinile acesteia. Secvența nr. 7 03.59-06.07 Secvența reprezintă în fapt debutul ritualului: focul este făcut, iar pe plită este pus cositorul la topit și instrumentele folosite la descântec. Paralel, mătușa
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
din Rediu, cea care știe a face"minuni" cu cositorul. Cadrul de bază cuprinde câteva din gesturile și atitudinile acesteia. Secvența nr. 7 03.59-06.07 Secvența reprezintă în fapt debutul ritualului: focul este făcut, iar pe plită este pus cositorul la topit și instrumentele folosite la descântec. Paralel, mătușa Catinca pune agheasma într-un castron alături de busuioc. În tot acest timp, ea povestește și răspunde la întrebări: "Cum ai învățat mata, mătușă Catinca, să faci treaba aceasta, de unde ai învățat
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Frunzăni. Am adus-o pentru nacazu' meu, pentru chinu' meu, c-am avut un copchil bolnav. Paisprezece ani am chinuit cu el, să știi mata. Șî, stând cu copchilu' în brață, eu am prins ci zâce baba în foc la cositorul ista. Dacă am țânut-o două săptămâni la mini, crezi mata, că-i ceava di ghini, nu-i ceava di rău. Azi am prins o rugăciuni di la ea, mâni am prins altă rugăciuni, da' ci crezi mata, trii rugăciuni cari
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
baba în foc cu sculili aeste, eu cu copchilu' în brață am prins ci zâce baba. Azi am prins una, mâni alta, poimâni alta, când colo, baba n-o mai avut leac." Toate instrumentele care contribuie la realizarea ritualului, inclusiv cositorul, trebuie să intre în contact cu focul încă de la debutul practicii. Asemenea oricărui specialist care stăpânește secretele focului, ale topirii cositorului și ale utilizării instrumentelor de descântec, mătușa Catinca explică, cum nu se poate mai clar, că acest "meșteșug" nu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
alta, poimâni alta, când colo, baba n-o mai avut leac." Toate instrumentele care contribuie la realizarea ritualului, inclusiv cositorul, trebuie să intre în contact cu focul încă de la debutul practicii. Asemenea oricărui specialist care stăpânește secretele focului, ale topirii cositorului și ale utilizării instrumentelor de descântec, mătușa Catinca explică, cum nu se poate mai clar, că acest "meșteșug" nu este unul oarecare. El este dobândit în urma petrecerii unui timp anume alături de un inițiat (baba de la Frunzeni). Nici instrumentele nu sunt
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
leacul" bătrânei din Frunzeni. Mai mult, evocarea celor paisprezece ani de suferință alături de copilul său par a se înscrie într-o perioadă mai amplă de inițiere care vine să probeze anumite virtuți. Din această perspectivă, capacitatea de a realiza turnarea cositorului nu este pusă doar pe seama unei cunoașteri aparte, ci și pe o seamă de predispoziții spirituale care fac cu putință asumarea acestei puteri. Secvența nr. 8 06.08-06.09 "Asta-i (potcoava n.n.) zvârlită di la un cal, din fuga
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Semnele apar în funcție de evenimentele care i se întâmplă clientului. Șerpi înseamnă diavol, "lucru rău". La fel și formele contorsionate și ascuțite. În general, ele pot simboliza răul: piedici, boală, ceartă etc. Mai mult, semnele pot fi citite nu numai în cositor, ci și în anumite întmplări legate de acesta. De exemplu, atunci când frige, este semn rău. Secvența nr. 13 09. 01-10.09 " -Și mata ce-ai pus aici? -Aicea? Aghiazmă șî busuioc șî aghiazmă di șapti feluri: șî aghiazmă mari șî
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a nu intra nici un preot în slujbă, eu m-apuc răpidi șî pun sticla afară și aduc apă nivorghită (...) șî ca sî cum ar ci făcută aghiazmă di optâsprizeci preoți, nu di unul... sî știi mata." Nelipsită din ritualul turnării cositorului este apa. Ca element primordial, ea se bucură de toate virtuțile conferite de o valorizare magico-religioasă. Proveniența sa accentuează legătura cu sacrul și rolul pe care îl are în ansamblul ritual: purifică, primenește, curăță. La fel de importantă este și apa nevorbită
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al doilea oară șî al trilea oară i-am dat pi chicioari, di l-am putut râdica... că altfeli cî dacî nu-i dai pi undi îl doari digeaba îi dai mata numa' pi cap. Nu există!" Scopul ritualului turnării cositorului este multiplu. Pe de o parte, cositorul se toarnă în scop medical, pentru a obține vindecări magice (boala este preluată de cositor printr-un transfer magic și se transformă în diferite forme: junghiurile iau forma săgeților, alte boli iau și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
i-am dat pi chicioari, di l-am putut râdica... că altfeli cî dacî nu-i dai pi undi îl doari digeaba îi dai mata numa' pi cap. Nu există!" Scopul ritualului turnării cositorului este multiplu. Pe de o parte, cositorul se toarnă în scop medical, pentru a obține vindecări magice (boala este preluată de cositor printr-un transfer magic și se transformă în diferite forme: junghiurile iau forma săgeților, alte boli iau și ele forme contorsionate). Pe de altă parte
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
-i dai pi undi îl doari digeaba îi dai mata numa' pi cap. Nu există!" Scopul ritualului turnării cositorului este multiplu. Pe de o parte, cositorul se toarnă în scop medical, pentru a obține vindecări magice (boala este preluată de cositor printr-un transfer magic și se transformă în diferite forme: junghiurile iau forma săgeților, alte boli iau și ele forme contorsionate). Pe de altă parte, practica este utilizată pentru a reinstala echilibrul în viața, familia și existența socială a clientului
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
generate de intervenții negative. Cauza lor este, așa cum destăinuie mătușa Catinca, una exterioară. Ea se manifestă cel mai adesea ca o tulburare a ordinii și echilibrului (fizic, psihic, social) de care se bucura individul înainte. Un alt scop al turnării cositorului este și acela de a divina. Formele pe care le ia cositorul cînd este turnat în agheasma descântată reprezintă semne, indicii și simboluri ale unor evenimente viitoare legate de viața clientului. Divinația în cositor se prezintă fie ca un ritual
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
exterioară. Ea se manifestă cel mai adesea ca o tulburare a ordinii și echilibrului (fizic, psihic, social) de care se bucura individul înainte. Un alt scop al turnării cositorului este și acela de a divina. Formele pe care le ia cositorul cînd este turnat în agheasma descântată reprezintă semne, indicii și simboluri ale unor evenimente viitoare legate de viața clientului. Divinația în cositor se prezintă fie ca un ritual de sine stătător, fie ca o componentă a unui ritual mai amplu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
înainte. Un alt scop al turnării cositorului este și acela de a divina. Formele pe care le ia cositorul cînd este turnat în agheasma descântată reprezintă semne, indicii și simboluri ale unor evenimente viitoare legate de viața clientului. Divinația în cositor se prezintă fie ca un ritual de sine stătător, fie ca o componentă a unui ritual mai amplu de vindecare, curățare și desfacere. Secvența nr. 15 10.45-11.25 "Pintru sanatatea lui, ursâta lui, partea lui șî norocu' lui! (scuipă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]