1,430 matches
-
pe baza moștenirii sale. Ne vom întoarce la această chestiune în secțiunea următoare. În al doilea rând, fără a aduce atingere criticii sale la adresa marxismului, Habermas continuă să rămână în mare măsură dedicat proiectului iluminist de a crea o lume cosmopolită în care toate ființele umane se pot bucura de un grad sporit de libertate. După cum s-a recunoscut, această viziune nu include o apărare a idealurilor clasice marxiste, precum abolirea proprietății private, sfârșitul instrumentalizării muncii, proprietatea comună a mijloacelor de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acuzației de neglijare a inegalităților de rasă, etnice, religioase și de gen. Autori postmoderniști și feminiști au dezvoltat forme noi ale teoriei sociale critice care datorează foarte puțin marxismului, iar mulți resping ideea emancipării universale pe motivul că toate proiectele cosmopolite conțin sâmburii unor noi forme de dominație. Ei aduc în sprijinul lor exemplul marxismului, odată instalat la putere. Au avut loc eforturi de reconstruire a materialismului istoric și de import de idei care se înscriu în alte tradiții, după cum o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai mult curaj să celebreze diversitatea umană și diferențele culturale. În cazul lui Lyotard, apărarea drepturilor celuilalt este legată de idealul "unei comunități globale a discursului" care are câteva paralele cu poziția lui Habermas referitoare la etica discursivă și democrația cosmopolită pe care unii o privesc ca pe o prelungire a etosului democratic radical care există în lucrările lui Marx (Carver 1998). Lyotard (1993) susține că toate ființele umane au dreptul egal de a-și "institui comunitatea prin contract", utilizând "rațiunea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în contextul cărora statul nu mai are la dispoziție "un spațiu pe care să îl ...domine" și pe care "nu l-a dominat niciodată fără să-l dividă". Aici trebuie evidențiate noile aranjamente politice care sunt în unele privințe mai cosmopolite decât cele care le-au precedat (deoarece sunt preocupate de dreptul tuturor ființelor umane la un trai decent), mai sensibile la diferențele culturale sau de alt tip (concretizând astfel una din marile aspirații ale austro-marxiștilor) și mai angajate în procesul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
emancipării (Linklater 1990b: 21-2). În interpretarea lui Linklater (1992b: 36), Kant "credea că este posibil ca puterea statului să fie îmblânzită de principiile ordinii internaționale și că, în timp, ordinea internațională va fi modificată până ce se va conforma principiilor dreptății cosmopolite". Teoria relațiilor internaționale a lui Kant este o încercare timpurie de a realiza o teorie critică internațională, absorbind intuițiile și criticând slăbiciunile din gândirea realistă și raționalistă prin prisma interesului față de libertatea și dreptatea universale. Deși Linklater consideră abordarea lui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu nevoia de a dezvolta o evidență a originilor și evoluției statului modern și a sistemului de state. Cea de-a treia este dimensiunea praxiologică referitoare la posibilitățile practice de a reconstrui relațiile internaționale pe linii mai emancipatoare și mai cosmopolite. Efectul general al teoriei critice internaționale și contribuția sa majoră la studiul relațiilor internaționale constau în concentrarea asupra fundamentelor normative ale vieții politice. Dimensiunea normativă: critica particularismului etic și a excluderii sociale Una dintre asumpțiile filozofice cheie care au structurat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în aceste sisteme de state și în ce măsură sunt încorporate reguli și norme împotriva comiterii răului, în aceste sisteme de state? Cercetarea inițială a lui Linklater sugerează că sistemul modern de state poate fi unic, prin aceea că a elaborat "convenții cosmopolite în privința comiterii răului", care au efectul de a eroda jurisdicțiile naționale ale statelor și de a promova obligațiile morale (Linklater 2001). Însă avantajele civilizatoare ale sistemului modern de state pot fi amenințate de evoluțiile de după 11 Septembrie. Deși există răspunsuri
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de datoriile către restul umanității" (Linklater 1998: 150-1). În această secțiune vom prezenta încercarea teoriei critice internaționale de a regândi înțelesul comunității în lumina acestei anxietăți morale reziduale și a unui "capital moral" în acumulare ce adâncește și extinde cetățenia cosmopolită. Aceasta implică nu numai identificarea forțelor ce lucrează pentru eliminarea practicilor de excludere socială, dar și a celor ce acționează pentru înlocuirea sistemului de state suverane cu structuri cosmopolite de guvernare globală. Cele trei volume ale lui Linklater, Men and
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a unui "capital moral" în acumulare ce adâncește și extinde cetățenia cosmopolită. Aceasta implică nu numai identificarea forțelor ce lucrează pentru eliminarea practicilor de excludere socială, dar și a celor ce acționează pentru înlocuirea sistemului de state suverane cu structuri cosmopolite de guvernare globală. Cele trei volume ale lui Linklater, Men and Citizens (1990a), Beyond Realism and Marxism (1990b) și The Transformation of Political Community (1998), reprezintă cea mai susținută și extinsă punere în discuție a comunității politice în Relațiile Internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ar trebui redusă; și cereri mai susținute pentru un respect mai profund al diferențelor culturale, etnice și de gen. Tripla transformare identifică procesele care deschid posibilitatea distrugerii legăturii dintre suveranitate, teritoriu, cetățenie și naționalism și a evoluției înspre forme mai cosmopolite de guvernare. Din acest punct de vedere, dimensiunea praxiologică închide cercul cu dimensiunea normativă, adâncind critica particularismului statului modern. Trebuie însă să observăm o mică revizuire a acestei critici. Statele moderne sunt nu doar prea particulariste pentru gustul lui Linklater
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1998: 60, 74), doar prin transcenderea "fuziunii distructive" realizate de statul modern și prin promovarea unor comunități de dialog mai largi. Efectul general ar fi, prin urmare, de a "de-centra" statul în contextul unei forme de organizare politică mai cosmopolite. Aceasta necesită ca statele să instituie și să se poziționeze în mai multe forme suprapuse de societate internațională. Linklater (1998: 166-7) listează trei forme. Prima, o societate pluralistă de state în care principiile coexistenței funcționează "pentru a menține respectul pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și Held 1995; Archibugi 2002, 2004a). Lucrările lor pleacă de la o apreciere a pericolelor și oportunităților pe care globalizarea le aduce democrației. Cercetările lor caută să globalizeze democrația în același timp în care democratizează globalizarea (Archibugi 2004a: 438). Avântul democrației cosmopolite este captat în întrebarea lui Archibugi (2002: 28): "de ce trebuie ca principiile și regulile democrației să se oprească la granițele unei comunități politice?" După cum explică el, nu este vorba doar de "duplicarea, sic et simpliciter, a modelului cu care suntem
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
obișnuiți, la o scară mai largă" (2002: 29). Este o chestiune de consolidare a domniei legii și a participării cetățenilor la viața politică prin forme diferențiate de angrenare democratică. Archibugi (2004b) a mers până acolo încât a trasat câteva principii cosmopolite ce ar putea guverna intervenția umanitară. Această propunere controversată își are originile în evoluțiile de după Războiul Rece și într-o disponibilitate din ce în ce mai mare a societății internaționale de a suspenda suveranitatea în cazurile în care este vorba de suferință umană extremă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a vorbi pentru diverși participanți" și o "capacitate îmbunătățită de rezolvare a problemelor", prin intermediul deliberării. În al doilea rând, etica discursivă oferă o procedură pentru reglementarea conflictelor violente și ajungerea la soluții acceptabile pentru toate părțile afectate. Procedurile democratice cosmopolite propuse de Archibugi, Held și Linklater, ca și de Habermas și Kant, sunt toate îndreptate spre eliminarea, pe cât posibil, a violenței din relațiile internaționale. Invadarea Irakului de către Statele Unite și Marea Britanie în martie 2003 l-a determinat pe Habermas (2003: 369
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
distorsionată". Deiniol Jones (1999, 2001), dând dovadă de mai mut scepticism, este de asemenea de acord cu medierea unei terțe părți în termenii teoriei critice, spunând că aceasta ar trebui să "aibă ca scop consolidarea forței și calității eticii comunicative cosmopolite". În al treilea rând, etica discursivă oferă o metodă de a critica și justifica principiile după care umanitatea se organizează politic. Reflectând asupra principiilor de includere și excludere, etica discursivă poate reflecta asupra fundamentelor normative ale vieții politice. Din punctul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care să cuprindă întreaga umanitate (Linklater 1998: 84-9). După cum afirmă Linklater (1998: 10), "toți oamenii au prima facie dreptul egal de a lua parte la comunitățile discursive universale care decid legitimitatea aranjamentelor globale". Pe scurt, etica discursivă promovează un ideal cosmopolit în care organizarea politică a umanității este decisă printr-un proces de dialog neconstrâns și nerestricționat. Concluzie Nu putem nega faptul că teoria critică internațională a avut o mare contribuție la studiul relațiilor internaționale. Una dintre aceste contribuții a fost
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și excludere. Scopul teoriei critice internaționale de a obține o teorie și o practică alternativă a relațiilor interna-ționale se bazează pe posibilitatea de a depăși dinamica exclusivă asociată cu sistemul modern de state suverane și de a stabili un set cosmopolit de aranjamente care vor promova mai bine libertatea, dreptatea și egalitatea pe glob. Ea este, astfel, o încercare de regândire radicală a fundamentelor normative ale politicii mondiale. Traducere de Gabriela DIMUICĂ Capitolul 7 Postmodernismul Richard Devetak Postmodernismul rămâne una dintre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
globale în maniera indicată la nivel mai general de către Eckersley. În afara sferei ecologice, interpretarea de către Linklater a teoriei critice (vezi Capitolul 4 al acestui volum; Linkater 1998), din perspectiva posibilelor transformări ale formelor de comunitate politică, sau dezbaterile asupra democrației cosmopolite sau transnaționale (Held 1995; Dryzek 1999) ar fi potențiale domenii de dialog. Una din posibilele obiecții care s-ar putea aduce acestui argument este punerea sub semnul întrebării a accentului plasat de Eckersley pe deliberarea democratică. Autoarea pleacă de la ideea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
marginea căruia glisează meditativ, deconspirându-și psihologia, are o identitate profesională: "advocat", are "convingeri moderne", folosește cuvinte străine, este, într-un cuvânt, un snob cu pretenții nobiliare: Distincțiunea este și a fost suprema mea preocupare"; este, de asemenea, tipul parvenitului cosmopolit care, întors din Occidentul civilizator, se lamentează patetic în maniera personajelor caragialiene: "Ce oameni! Ce țară! Și ce femei! Și la noi ce tragedie!". De un comic grotesc este contrastul dintre aparență și esență, care face din personaj un monstru
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Cinematograful cadrează realul exterior, desocializează și depeizează. Un telefag este un sedentar controlabil, un cinefil, un nomad necontrolat. O televiziune bună își reflectă audiența, cinematograful bun sparge oglinda. Cea dintâi fabrică indigeni, cel din urmă "trădători ai mediului lor" sau cosmopoliți. Un "cinefiu" ca adolescentul Daney se duce la cinema, la vremea lui, ca să uite de vasele pe care le are de spălat, de arondismentul al XI-lea și de necazurile perioadei de după război. Același, devenit zapper, trebuie să se reintegreze
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Dreptul de a avea drepturi trebuie să combine viziunea liberală a cetățeniei, care implică posesia drepturilor civile și sociale, și viziunea democratico-republicană a apartenenței, care înseamnă deplina participare"8. Unii spun că "extensia internațională a drepturilor omului și a normelor cosmopolite" nu înseamnă în fapt decât un discurs frumos care nu ține seama de circumstanțele concrete. Dar trăim o perioadă în care se difuzează ideile despre pluralismul societal, textele juridice cosmopolite, se conceptualizează o "nouă ordine juridică"9. Emergența acestor norme
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
spun că "extensia internațională a drepturilor omului și a normelor cosmopolite" nu înseamnă în fapt decât un discurs frumos care nu ține seama de circumstanțele concrete. Dar trăim o perioadă în care se difuzează ideile despre pluralismul societal, textele juridice cosmopolite, se conceptualizează o "nouă ordine juridică"9. Emergența acestor norme cosmopolite ar trebui să protejeze indivizii în societatea globală, dar concret, slăbirea suveranității statelor naționale aduce multe pericole și unele oportunități pentru ei. Formarea statelor moderne a început prin teritorializarea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu înseamnă în fapt decât un discurs frumos care nu ține seama de circumstanțele concrete. Dar trăim o perioadă în care se difuzează ideile despre pluralismul societal, textele juridice cosmopolite, se conceptualizează o "nouă ordine juridică"9. Emergența acestor norme cosmopolite ar trebui să protejeze indivizii în societatea globală, dar concret, slăbirea suveranității statelor naționale aduce multe pericole și unele oportunități pentru ei. Formarea statelor moderne a început prin teritorializarea spațiului. Modelul westfalian al integrității teritoriale și al autorității jurisdicționale a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
universalismul și naționalismul se bazează pe principiul ori una, ori alta, cosmopolitismul se bazează pe principiul și una și alta. Străinul nu este numai periculos, dezintegrator etc., ci unul care poate îmbogăți pe alții din multe puncte de vedere. Europa cosmopolită nu este opusul Europei națiunilor. Există o tendință de cosmopolitizare a țărilor din interior, dar într-o "societate a riscului", cu toate pericolele care ne pasc, nu devenim toți cosmopoliți. Condiția cosmopolită este o provocare pentru sociologie, dar cea mai
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
poate îmbogăți pe alții din multe puncte de vedere. Europa cosmopolită nu este opusul Europei națiunilor. Există o tendință de cosmopolitizare a țărilor din interior, dar într-o "societate a riscului", cu toate pericolele care ne pasc, nu devenim toți cosmopoliți. Condiția cosmopolită este o provocare pentru sociologie, dar cea mai mare parte a sociologiei clasice și actuale face studiul "societății naționale", deși există și preocupări de sociologie internațională: "teoria sistemului global" (Immanuel Wallerstein), "teoria regimului mondial" (John Meyer) etc. Sunt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]