2,854 matches
-
Dumnezeu sub care încolțește speranța: ” Din stâncile uscate Izvoare vor țâșni Iar oamenii vor bea Și nu vor mai muri. “(Talazuri ). Teofil Mândruțiu ,spiritual, face parte din stirpea poeților care au abordat în poezie religiozitatea, cum ar fi: Arghezi, N. Crainic, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Traian Dorz etc, dar “degetele “talentului său au apăsat pe multiple claviaturi, care au rezonat în acorduri sublime mai toată gama sufletului omenesc. El convorbește cu Ziditorul, chemând alături prietenii, cititorii. Citind cărțile acestui poet am
TEOFIL MÂNDRUȚIU-POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340279_a_341608]
-
de închisoare. Din care 18 la Aiud, iar din aceștia, nu mai puțin de 8 în vestita Zarcă. Am cunoscut acolo mare parte din Elita Neamului românesc. Printre ei, preoții Justin Pârvu și Dumitru Bejan, poeții Radu Gyr și Nichifor Crainic, marele Mircea Vulcănescu, Prințul Alecu Ghica și atâția alții. Pot spune că n-am avut tinerețe - am fost închis la nici 20 de ani - dar nu regret asta nici un moment, dat fiind scopul înalt pentru care mi-am sacrificat o
„CINE NU SE TEME DE MOARTE NU VA FI NICIODATĂ ROB” () [Corola-blog/BlogPost/339995_a_341324]
-
judecători ai poporului“. Această nouă instanță se substituia astfel Consiliului de Miniștri, singura instituție abilitată să trimită în judecată oameni care se făceau vinovați de „crime de război sau de dezastrul țării“. Cine erau „criminalii“? De la Pamfil Șeicaru si Nichifor Crainic la Radu Gyr Cel mai interesant lot al persoanelor judecate pentru „dezastrul țării“ a fost cel al jurnaliștilor, cei care nu simpatizaseră cu tătuca Stalin și erau filogermani. În fapt erau doar jurnaliști cu un pronunțat condei naționalist, care aveau
Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, condamnaţi la moarte şi închisoare de soţia lui Brucan, acuzatorul public Sidorovici. DOCUMENTE () [Corola-blog/BlogPost/340017_a_341346]
-
au devenit brusc „criminali de război“. Nu mai puțin de 14 jurnaliști, cei mai prestigioși din perioada interbelică, aveau să fie citați în fața unui „pluton moral de execuție“. Printre aceștia se regăseau Pamfil Șeicaru (fondatorul și șeful cotidianului „Curentul“), Nichifor Crainic (revista „Gândirea“), Stelian Popescu (fondatorul „Universului“), Ilie Rădulescu („Porunca Vremii“), Romulus Dianu, Radu Gyr, Ion Dumitrescu, Gabriel Bălănescu, Romulus Seișanu, Ilie Popescu-Prundeni, A. Cosma, Justin Iliesu, Nicolae Iliescu și Alexandru Hodoș. Vinerea neagră În data de 1 iunie 1945, într-
Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, condamnaţi la moarte şi închisoare de soţia lui Brucan, acuzatorul public Sidorovici. DOCUMENTE () [Corola-blog/BlogPost/340017_a_341346]
-
apelul inculpaților, fiind prezenți: Ionel Dumitrescu, zis Dimitrescu, Romulus Dianu, Romulus Seișeanu, Ilie Rădulescu, Ilie Popescu-Prundeni, Alexandru Hodoș, Radu Demetrescu-Gyr; fiind absenți: Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu, Grigore Manoilescu, Gabriel Bălănescu, Pan M. Vizirescu, Aurel Cosma și Dobre Ion zis Nichifor Crainic. IONEL DUMITRESCU, zis DIMITRESCU, 40 de ani, născut în București, avocat, ziarist. ROMULUS DIANU: Vârsta 40 ani, născut în București, de profesie ziarist și scriitor, domiciliat în București, str. Arhitect Mincu nr 9. ROMULUS SEIȘEANU: Vârsta 60 de ani, născut
Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, condamnaţi la moarte şi închisoare de soţia lui Brucan, acuzatorul public Sidorovici. DOCUMENTE () [Corola-blog/BlogPost/340017_a_341346]
-
Rădulescu, Ilie Popescu-Prundeni, Alexandru Hodoș, Radu Demetrescu-Gyr, Grigore Manoilescu, Gabriel Bălănescu, Pan M. Vizirescu și Aurel Cozma. Se dă citire actului suplimentar de acuzare privitor la Ilie Rădulescu. Se dă citire actului de acuzare împotriva acuzaților: Dobre Ion, zis Nichifor Crainic și Stelian Popescu. Interogatoriul Acuzaților Trecem la interogatoriu. Dumitrescu Ion, câtă vreme ați exercitat profesiunea de ziarist și la care ziar? Dumitrescu I.: Am început în 1928, am fost redactor la „Curentul“, iar în Septembrie 1940, când a venit „revoluția
Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, condamnaţi la moarte şi închisoare de soţia lui Brucan, acuzatorul public Sidorovici. DOCUMENTE () [Corola-blog/BlogPost/340017_a_341346]
-
primă mână a TVR discută cu invitații în studioul emisiunii „Generațiile TVR” despre amintirile legate de anii petrecuți în Televiziunea Română. Oameni de televiziune de ieri și de astăzi din TVR, faimoși profesioniști ai micului ecran de atunci și de acum, crainici, prezentatori, realizatori de emisiuni, vin în fața telespectatorilor la “Generațiile TVR”. “Cu nostalgie, cu umor, dar și cu autoironie, a venit vremea unei ample aduceri aminte pentru telespectatorii Televiziunii Române, după 60 de ani. Dacă, de regulă, cochetele aleg să-și ascundă
Cătălin Măruță se întoarce la TVR2- mâine, de la ora 20.00 () [Corola-blog/BlogPost/339360_a_340689]
-
Anul 60 al Televiziunii Române. Vă așteptăm să-l descoperiți”, este invitația Mariei Cristina Țilică, producătorul și realizatorul emisiunii Generațiile TVR. În prima ediție, în 19 octombrie, de la ora 20.00, Iuliana Tudor îi are ca invitați pe Florin Brătescu - primul crainic al TVR și pe Cătălin Măruță, fost moderator de emisiuni de divertisment la TVR 2.. La sfârșitul acestui an, Televiziunea Română împlinește șase decenii de existență - perioadă în care prima televiziune a românilor a fost oglinda cea mai fidelă a dezvoltării
Cătălin Măruță se întoarce la TVR2- mâine, de la ora 20.00 () [Corola-blog/BlogPost/339360_a_340689]
-
Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se explică dezacordul pe care-l afișează public Lucian Blaga, unul dintre ctitorii revistei în articolul Ferestre colorate. Nu trebuie confundată revista cu doctrina ei. Revista a promovat o literatură națională de o
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
Tradiționalismul de Dan Ionescu Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului
TRADIȚIONALISMUL, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339581_a_340910]
-
Tradiționalismul de Dan Ionescu Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se
TRADIȚIONALISMUL, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339581_a_340910]
-
pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se explică dezacordul pe care-l afișează public Lucian Blaga, unul dintre ctitorii revistei în articolul Ferestre colorate. Nu trebuie confundată revista cu doctrina ei. Revista a promovat o literatură națională de o
TRADIȚIONALISMUL, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339581_a_340910]
-
Negrici îl califică pe Călinescu ca fiind „fără îndoială cel mai persuasiv dintre regizorii literaturii”; acesta a pus în undă „flatarea orgoliului creator național” (p. 220). Consemnează „o fascinație reală” exercitată de Nae Ionescu, „puterea de seducție” a lui Nichifor Crainic. Notează că C. Ciopraga „compune un tablou încântător al literaturii noastre”, iar Constantin Noica dă „strălucire spiritului creator românesc”. Permeabilitatea ființei în genere la persuasiune (minciună, mit, fantasmă și seducție) face ființa literaturii aptă să absoarbă și să genereze mit
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
53); acesta a pus în undă „flatarea (s.n.) orgoliului creator național” (p. 220). Se consemnează că „o fascinație reală (s.n.) - aproape senzuală - a exercitat socraticul Nae Ionescu” și se reține „puterea de seducție (s.n.) și de coagulare exercitată de Nichifor Crainic” (p. 83). Despre Constantin Ciopraga, se notează: el „compune, din date și argumente luminoase, un tablou încântător (s.n.) al literaturii noastre”, iar despre Constantin Noica se menționează că realizează „un impresionant efort speculativ pentru a da strălucire (s.n.) spiritului creator
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
Maicii Domnului”, în anul 1918. După aceea, după cum am mai spus, tânărul Costachi Galeri a urmat Seminarul Teologic „Sfântul Gheorghe“ din Roman, după care a absolvit Facultatea de Teologie din București, având ca îndrumător de licență pe cunoscutul profesor Nichifor Crainic. Deși absolvise studiile superioare ca șef de promoție, părintele a fost numit, în anul 1943, într-o parohie de țară din județul Prahova, în comuna Poenarii Burchii. Aici a stat până în anul 1947. „Eram foarte săraci - avea să-și amintească
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
de la Păltiniș”, cartea cu care la patruzeci de ani intra G. Liiceanu cu memorii despre Noica „pe portița din dos a literaturii"(4). Despre oamenii cu adevarat mari, ca Blaga, Nae Ionescu, Noica, M. Eliade, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Nichifor Crainic, etc., filozoful Petre Tutea spunea că „au pus spirit” în scrierile lor. Față de filozofii interbelici, „cei de azi” și-ar fi folosit preponderent „șiretenia”, care nu e străină nici animalelor, adaugă Tutea în stilul său inconfundabil. La capitolul „șiretenie” intra
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
M. N (8/03/2012). ------------------------------------- NOTĂ: (28 mai 2012 Isabela Vasiliu-Scraba) Despre G. Liiceanu, C. Noica, Steinhardt, Vintilă Horia (laureatul Premiului Goncourt al Acad. Franceze), Domnită Ileana/Maica Alexandra, rev. "România" (Argentina), Arhiepiscopul Valerian Trifa, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Nicolae Herescu a se vedea și înregistrarea din 18 mai de la Univ. din Albă Iulia înainte că ea să fie în mod abuziv îndepărtată de pe youtube de cei care vandalizeaza sistematic fișa Isabelei Vasiliu-Scraba din www.wikipedia.ro http://www
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
numai la soare Și să faci o lăutoare, Bună pentru-o fată mare. Busuioc și sunătoare, Levănțică și cicoare, Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic, Ai să dai iama, năvalnic, Printre fete, ca un crainic, Ce te-așteaptă noaptea, tainic, Cu vin fiert pe plită-n ceainic Și bocesc, amar și jalnic, Că s-a dus viața de lainic! Care plânge, cea mai tare, Ia-o-n brațe, dă-i o floare Și pe gură
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341304_a_342633]
-
dat deja întâlnire! Vă așteaptă Traian Vasilcău, venit din Moldova, Dorina Șișu, sosită din Irlanda, Ion Pachia Tatomirescu, Alina Beatrice Cheșcă, Ștefan Radu Mușat, Anne Maria Fieraru, Mariana Zavati Gardner, Kathewrine Gallagher, Maria Toma, Ion Ionescu Bucovu, Paula Romanescu, Nichifor Crainic și chiar Eugen Evu pentru a vă prezenta o poetă deosebită prin multe caracteristici: Luminița Mihai Cioabă. Revista „Regatul Cuvântului” este extrem de bogată, chiar dacă spațiul pus la dispoziție este mai mic. Să nu uităm că v-ați plâns adesea că
DESPRE TIMP ŞI SPAŢIU... ÎN REGAT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341339_a_342668]
-
că îi preocupă cu adevărat soarta democrației în România. Precizez, așadar, cu tot respectul, că nu bag nimănui pe gât caracterizările socio-psihologice ale lui Rdulescu Motru sau Mircea Vulcănescu, nici cele de psihologie a credinței noastre care provin de la Nichifor Crainic și Mircea Eliade, nici măcar cele din poezia Eminesciană, spre a ne cunoaște mentalitatea și proveniența opiniilor față de strădania Cotrocenilor de a-și menține primatul asupra Procuraturii și serviciilor, asupra ascultărilor de convorbiri și întocmirilor de dosare, asupra minciunii care, la
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > FEERIE DE CRĂCIUN - SCENETĂ - CEZARINA ADAMESCU Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 724 din 24 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului FEERIE DE CRĂCIUN - scenetă literar-muzicală dedicată Nașterii lui Iisus Hristos - PROLOG CRAINIC 1 : Gânduri mi se-nfășoară-n minte, iartă-mă Doamne, că nu găsesc destule cuvinte pentru o Naștere așa sfântă deși Îngerul mi-a strigat : -„Ia cuvântul și-l precuvântă!” De aceea, rugându-Mă Ție, eu vin cu puținul meu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
Îngerul mi-a strigat : -„Ia cuvântul și-l precuvântă!” De aceea, rugându-Mă Ție, eu vin cu puținul meu omenesc să mă închin să Te cânt și să Te preamăresc să-Ți urez : „Bine-ai venit în lume, Prunc Ceresc!” CRAINIC 2 : Să-ncepem, așadar feeria cu minunata făptură, Maria, cea care-n lume L-a adus pe Cel Sfânt pe Dumnezeul-Cuvânt. INTERPRET 1 : Scumpă Maică și Regină raiurile ți se-nchină îngerii ți se prosternă într-o dragoste eternă. Toți
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
divin Lerui ler și linu-i lin. Și s-a răspândit în lume taina veștii celei bune taina vieții minunate a iertării de păcate. Floare ești - de rai - frumoasă - dintre sfinți, cea mai aleasă floare albă, diafană care vindeci orice rană... CRAINIC 1 : Timpu-i scurs dar nu pierdut să vedem cum s-a născut Domnul nostru minunat care ne-a eliberat: INTERPRET 1 : ( cântă un colind) Și-am zis Ler și flori de ger stelele sclipesc pe cer fiecare-n giuvaier dintr-
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]