107,738 matches
-
poezie ordonată și totuși plină de fantezie spirituală și sensibilă, optimistă fără vulgaritate și adâncă fără patos, cu atât mai umană cu cât împrumută glasul și trupul animalelor, dar lipsită de fals umanism - după cum e lipsită, cu toată morala ce crește din fabulă firesc ca un rol, de didacticism sec și supărător”. Mai complicat se arată pentru lector accesul în lirica goetheană, după prezentator chiar Dante fiind mai accesibil, în schimb cu brațele deschise este întâmpinat Victor Hugo, socotit părintele direct
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
condimente ori să abuzezi de disponibilitatea proteinelor. Gustă și după aceea o să și mănânci... Ca și cum din plăcere pentru curmale se pot suge sâmburii. Doar avem, slavă Domnului, pe ogorul criticii și eseisticii noastre muzicale, sumedenie de sâmburi din care anevoie crește câte un fruct. Dar că și în acest peisaj tipizat, standardizat, alcătuit din cartiere de cronicari în uniforme, cu ochelari și pixuri din lemn de esență moale, vocația formelor deschise, a cadențelor solistice ori a pasajelor virtuoze se poate impune
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
Oana Boșca-Mălin Când vorbește despre propria romanitate, italianul de cultură medie născut și crescut la umbra lui „Cupolone” di San Pietro se gândește prea rar la Remus care a pierdut o întrecere pentru că avea vederea mai slabă, la onoarea pentru care Mucius Scevola a fost dispus să bage mâna în foc sau la abuzurile
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
în suflarea ei. Ah, ia foc bordeiul iute, Mucegaiul și el arde; Cineva acum s-ajute! Nu-i salvare mai departe. Bravi bătrîni, ce știu să vadă, Grijulii, de foc, se pare, Fumului căzut-au pradă. Vai, ce groaznică-ntîmplare! Roșii cresc văpăi pe-aproape, Mai rămîn doar negre schele; Barem bunii de-or să scape De-acest iad cu flăcări rele! Limbi de foc înalță flamuri Printre frunze, printre ramuri; Ard în flăcări crengi uscate Și se prăbușesc prăpăd. Cît cu
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
de moșioară și un conăcel la Ruginoasa (în paranteză fie spus, redobândite prin voința politică a mult huliților țărăniști), așadar, legat cu ceva fire de capitala veche a Moldovei, dl. Theodorescu, ajuns senator, a întărit promisiunile. Optimismul oamenilor din cultură creștea de la o conferință de presă la alta, de la o declarație la alta, toate, făcute, cum s-ar zice, la fața locului. N-a durat mult și ceea ce era de prevăzut s-a întâmplat: Răzvan Theodorescu a fost uns ministru. Și
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
spre sensurile ultime, „ne frămîntam grozav să dăm un sens agoniei și morții de neînlăturat, căutînd reciproc să ne convingem că viața asta n-are nici o noimă, în pofida tuturor plăcerilor, voluptăților, bucuriilor, revelațiilor și sublimităților ei, că lumea se naște, crește și piere - conștientă sau inconștientă - sub zodia precarității, caducității, fragilității și zădărniciei”. Din perspectiva tîrzie, a amintirii, Arșavir Acterian pune o distanță, o inflexiune a maturității înțelepțite peste toate aceste aprinse discuții. Ochiul nu se îngreunează cu nostalgie, ci se
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
la 40 de ani, în culmea succesului, iubită de un bărbat mai tînăr? O voce: Fiindcă i se cuibărise de mică o frică în burtă, de atunci, de cînd mama ei atîrna de păr de cupola circului și frica a crescut odată cu ea pînă a întrecut-o. Cum să trăiești cu o frică mai mare decît tine? Altă voce: Aglaja locuia concomitent în două lumi, în trei, în cîte lumi vrei și toate lumile sînt în străinătate, spunea. Trebuia să se
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
straturi de existență și de cultură a primit peste. Ea poate reverbera În timp În funcție de starea individului, socială, profesională și de psihologia lui - normală, În parametrii caracterului stabilit, derutată, supravegheată, oscilatorie de către factori perturbatori ai conștientului etc. Ori Brâncuși a crescut Într-un spațiu al satului ancestral În care obiceiurile și credința se perpetuau din tată-n fiu, așa Încât memoria colectivă, pe diverse paliere ale menținerii ei, era drămuită În mod chibzuit fiecărui membru al comunității. Prin grila teoriei hasidinilor, memoria
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
prin ochiul orb al uitării - doar diamantul mântuit de haos rămâne în noi neclintit Două flori o iarbă magnetică rămâne pe urma tălpilor pășite în împietrirea nopții din tresărirea zării două flori neasemănate un crin albastru o garoafă neagră îmi cresc din osul frunții înmerismări furate din pădurea scufundată aduc o boare umezindu-mi pieptul Poate cândva cerul se despică între urcuș și cădere lung e drumul prin prundișul surpat al căințelor sălcii plângătoare veghează uitarea păcatelor unde șerpuiește calea tristeților
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
aripi din al șaptelea cer desfășoară alaiul de înstelări cohorta de duhuri ce mi-au fost date Rana uitării pe cărări de mătrăgună mă las purtat de pași orbi șovăitori către un meleag pecetluit de taină pe istmul tăcerii vipere cresc flori de otravă guri mușcătoare adâncind în coapsa nevinovată rana uitării Rugina foșnitoare de din frunza depărtării rugina foșnitoare trecând prin frăgezimea firii răpune timpul și-ascunde clipa drumeției fugitive unde-i steaua ce-ar fi să cadă arătând ruinelor
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
13 ani. Mă uit În ochii ei. A celei din fotografie. De ce am senzația că și ea se uită În ochii mei? Recitesc: Fericită româncă. După 13 ani de așteptare i s-a Împlinit visul de-o viață! Eu am crescut cu Lăcrimioara. Am văzut-o plângând la moartea tatălui ei. A unei colege. Cand a pierdut un copil. Dar și când l-a născut pe al doilea. Cand băiatul ei a terminat primul pe liceu. Și atunci plângea, dar era
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
divizate, țările dispar de pe hartă, țarine sar peste regi și peste granițe, peste dâmburi și gomele deschise în guberniile hârtiei. Timpul se împotmolește în orologiul conacului și-n sapa mujicului, în zbaterea dintre om și om. Prăpastia se adâncește, frecușul crește, revoluția se coace în ceaunele țăranilor și mai ales în halele muncitorești. Inocenții sunt luați drept idioți. Ca prințul Mîșkin. Și peste tot se aud leneșe carii în coaja mestecenilor. Să faci baie în mijlocul Siberiei într-un butoi de lemn
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
fier? Uitați-vă la provinciile noastre neînstare să absoarbă lecțiile niciunei administrații imperiale, fie că a fost romană, rusă, otomană sau vieneză. Și uitați-vă la felul în care istoria ne blagoslovește cu România asta Mare - ce penibil e să crești doar în suprafață, să-ți umfli doar burta. 20 martie. Stupid obiceiul de a citi în pat înainte de culcare. Aseară n-am putut adormi multă vreme după Réflexions sur la vie - ce neliniște mi-a dat acest Gourmont! Găsesc cartea
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Lycantropia). Dar și: “Pricoliciul poartă uneori cap de om pe trup de lup, alteori cap de lup pe trup de om. El acționează numai noaptea, În pustietăți, păduri neumblate (...). Împotriva puterii diavolești a pricoliciului se folosește o iarbă rozacee, care crește În păduri, În locurile În care un om blestemat sau un lup, dându-se noaptea de trei ori peste cap, se preface În pricolici. Această plantă se numește coada pricoliciului (Auruncus silvestris)” - cf. Adrian Bucurescu, Dacia Magică. Mai amănunțit și
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
doare palid e și rămurișul cu zodii de rășină și alabastru acum întâmplarea deschide fereastra și avalanșa de-aramă intră în orașul asediat de heralzi o ploaie de slove-n turnir așa cum a fost nu se mai știe o uimire crește noptatic pe bolgii de slavă vezi cum lumina s-a stins pe redute din clipă în clipă sigur reveriile acestea transparente lasă să se vadă metafizica morții și te cutremuri prin sângele lor vâslește fâlfâitul nocturn al îngerului exterminator vae
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
și eu nu urma să am niciodată treizeci de ani. nici în seara asta n-am să uit nici în noaptea asta n-am să dorm. ursul stă-n bârlog vara-ntreagă păstrăvii toți s-au mutat la șes. mușchiul crește acum nu doar în partea de nord a copacului mușchiul sufocă din toate părțile deci nu mai indică vai nimic. azi au îngălbenit toate frunzele nările-mi freamătă ca la apropierea zăpezii marele vapor alb s-a desprins de țărm
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
prieteni compania de telefoane electricitate cablu bibliotecă n-am mai primit amenzi nu mi-e nici frig nici vreo boală mortală nu am sunt și vreo doi-trei care mereu ar vrea să mă aibă în preajmă dar din lemnul crucilor crește iederă mătăsoasă mângâioasă cum nimeni altcineva x x x un hangar părăsit plin de păianjeni și fierăraie fără rost o cutie muzicală din care se revărsa cândva o melodie tristă acum cu mecanismul stricat o carcasă de oase din care
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
e carnea nimănui Făcută carne. O înșelare Fără ca ochii să fie înșelați? Cad și fără să știu când Am început urcușul. Sunt corp al vieții de pe urmă. Durerile prăpăstiilor îmi sunt ființă Ce a primit viață de la aripi smulse. îmi crește din gâtlej dovada celor prea fericiți, Măslinul din care moartă mă iubești. în curând vei crăpa scoarța lui străveche Cu sânii și unghiile tuturor întrupărilor tale. îngenuncheat prin cânt îți voi fi măduvă.
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
Emil Brumaru Mă uit toamna în lumină Și nu-mi găsesc nici o vină Că mi-a fost dat să te-aud Și-a crescut din mine-un dud Cu dudele negre, mari Cît gura de la pahar Cu dudele albe, dulci Cît perna unde îți culci Capul cu ochii deschiși În spaima zorilor stinși Ochii cu cearcăne largi În care lacrima-ți spargi În bucăți
Mă uit toamna în lumină... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9227_a_10552]
-
vechi copil prost al tuturor anotimpurilor deșurubând parcurile și misterul lor tenebros despicând orașul cu o bicicletă fosforescentă copil - adolescent numărându-ți stelele faste ți-au sărit sâmburii din mărul mustos și îngerii au râs în laptele dimineții ți-au crescut unghiile și buburuzele își încearcă nunta fatală pe buzele tale noaptea ți-e frig în fructul ce nu se despică luntrile curg pe tâmpla ta repetată te caut fiule vechi și al nimănui - fruntea ta uneori pe fruntea mea se
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
2010 unor comune și unor primari care s au remarcat În mod deosebit În activitatea publicistică și literara În mediul rural. Am remarcat dragostea, admirația și popularitatea de care se bucură scriitorul Cornelia Leu În toată țara și mi-a crescut inima de bucurie. Cu această ocazie l-am cunoscut pe președintele Asociației, domnul Emil Drăghici, și pe Mariana Gaiu și Vasile Cozan, vicepreședinți. L-am cunoscut pe primarul poet Ioan Belbe care a recitat și a primit un premiu. Mi-
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Emil Brumaru Pe-un vas cu pînze-nflăcărate Mă întorceam voios din Indii. Aveam în cală dulci granate Și butoiașe moi cu stridii. Îmi învățasem echipajul, Format din vechi motani de mare, Să cînte, cînd creștea tangajul, Tangouri de îmbărbătare. Dar cînd a fost să facem cotul La Capul Bunelor Speranțe La pror-a început complotul Și am primit în cap trei gloanțe. Și-atunci, nainte de-a mă coase În sac spre-a fi zvîrlit în
Povestea corăbierului galant by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9289_a_10614]
-
vremea, tinmpul e pe fugă. Și dacă se pierde, se va pierde Și dacă se pierde, se va pierde suflul copcilor în uitare, numele pomilor în sertare și nu vom ști de-albastru și de verde? Dacă nu va mai crește o floare în grădinile lumii superbe? Și dacă se pierde, se va pierde suflul copacilor în uitare? Și tu, copile-ai să vezi un cer de flăcări și o pădure de soare și apele-n fântâni de răcoare vor fierbe
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
desfășoare urzeala: un fir de ceață, un fir de argint... Așa cum îi aparține golful, mării îi aparține portul și catargul. Astăzi, norul de fum al vapoarelor, și chiar silueta coșului însuși, se substituie în întregime catargelor. Abia dacă, uneori, vezi crescând la orizont, pe măsură ce scade depărtarea, tulpina cenușie a catargului, subțire și dreaptă, croindu-și drum spre tine. Dar odinioară, pe vremea copilăriei mele, catargul, cu brațele lui întinse, desenându-se tot mai clar, prinzând corp tot mai aievea, - simbol al
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
mi-am făcut studiile liceale am Învățat asta la zoologie și este un lucru normal că un om cu o cât de cât cultură generală să știe aceste lucruri Păcat că n-ai fost cu mine domnule profesor, să-ți crească inima de bucurie că”Mârlanul”nu te a făcut de râs. De fapt la acea dată nici nu puteai să fii În Franța, fiind plecat la un consiliul profesoral cu Șefu, cu Papadopol și cu atâția alții În grădinile Edenului
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]