1,093 matches
-
la o diminuare a specificului politicii susținute de catolicismul social, încât acesta nu mai urmărește astăzi impunerea unei viziuni dogmatice. Dimpotrivă, curentul a devenit interesat de inserarea în corpul social a armoniei, cooperării și solidarității 3. Aceste diferențe dintre curentul creștin-democrat și cel al catolicismului social s-au estompat sau au crescut în funcție de comunitatea în care ele s-au manifestat odată cu perioada postbelică, astfel că, astăzi, ideologia creștin-democrată apare sub o formă ce denotă faptul că "rădăcinile ideologice ale creștin-democrației depășesc
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în corpul social a armoniei, cooperării și solidarității 3. Aceste diferențe dintre curentul creștin-democrat și cel al catolicismului social s-au estompat sau au crescut în funcție de comunitatea în care ele s-au manifestat odată cu perioada postbelică, astfel că, astăzi, ideologia creștin-democrată apare sub o formă ce denotă faptul că "rădăcinile ideologice ale creștin-democrației depășesc granița dintre stânga și dreapta, dintre socialism și capitalism. Această constatare este foarte adevărată în ceea ce privește curentul creștin social, uneori numit creștin socialist, care a constituit fie un
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
rădăcinile ideologice ale creștin-democrației depășesc granița dintre stânga și dreapta, dintre socialism și capitalism. Această constatare este foarte adevărată în ceea ce privește curentul creștin social, uneori numit creștin socialist, care a constituit fie un partid separat, fie s-a contopit cu partidul creștin-democrat. În anii postbelici, partidele creștin-democrate au rămas fidele moștenirii lor spirituale și au apărut ca o forță de centru, adepăt a reformelor, fiind pe punctul de a pune la îndoială modelul pieței libere, precum au făcut socialiștii 4. Desigur, după cum
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
granița dintre stânga și dreapta, dintre socialism și capitalism. Această constatare este foarte adevărată în ceea ce privește curentul creștin social, uneori numit creștin socialist, care a constituit fie un partid separat, fie s-a contopit cu partidul creștin-democrat. În anii postbelici, partidele creștin-democrate au rămas fidele moștenirii lor spirituale și au apărut ca o forță de centru, adepăt a reformelor, fiind pe punctul de a pune la îndoială modelul pieței libere, precum au făcut socialiștii 4. Desigur, după cum se poate observa, creștin-democrația se
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
se confruntă cu anumite dileme politice, ceea ce nu înseamnă că această ideologie este una mai puțin importantă în tabloul orientărilor politice de la finalul secolului al XX-lea și începutul noului mileniu. Dimpotrivă, nu trebuie uitat că teoria politică de sorginte creștin-democrată a inițiat arhitectura internațională a Europei unite (prin cancelarul german Konrad Adenauer), impunând ideile pluralismului ideologic, descentarlizării, federalismului și subsidiarității. 5. Coordonate ale ideologiilor totalitare Atunci când vorbim despre ideologiile totalitare, ne orientăm cu o expresie ce îi aparține lui Giovanni
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care le îndeplinește, se poate aprecia că, alături de feminism, ecologismul vine să răspundă provocărilor cărora trebuie să le facă față astăzi umanitatea. Întrebări și exerciții: * Prezentați coordonatele ideologiei liberale. * Prezentați coordonatele ideologiei conservatoire. * Prezentați coordonatele ideologiei socialiste. * Prezentați coordonatele ideologiei creștin-democrate. * Prezentați coordonatele ideologiilor totalitare. * Prezentați coordonatele ideologiilor post-contemporane. Bibliografie ANDREI, Petre, Sociologia revoluției, Editura Polirom, Iași, 1998. ARBLASTER, Anthony, 1996, Democrația, Editura Du Style, București. ARENDT, Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Editura Humanitas, București, 1994. ARON, Raymond, Lupta de clasă. Noi
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
mult mai marcată: nici un primar PSD În marile orașe (În contrast cu situația sensibil diferită din Moldova și Muntenia); primar PNȚ și vot masiv, aproape ostentativ, pentru partidul respectiv la Timișoara (din nou, În contrast flagrant cu lipsa de popularitate a dreptei creștin-democrate În restul țării); realegerea primarului german la Sibiu (care, făcând abstracție de calitățile personale ale celui În cauză, are semnificația unei respingeri simbolice a sistemului politic românesc). Este de presupus că alegerile generale vor confirma această tendință. Sunt de menționat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
PNL), Partidul Democrat Liberal (PDL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) în 2008, iar în 2012 alianța USL, formată din PSD, PNL, Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) și PC, alianța ARD, formată din PDL, Partidul Național țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD) și Forța Civică (FC), precum și partidele Partidul Poporului Dan Diaconescu (PP-DD) și UDMR. Însă, în timp ce în 2008 s-a obținut un singur mandat suplimentar la Arad în cazul alegerilor pentru Cameră (și niciunul pentru Senat), în 2012 s-au
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
tradiționaliste, etniciste, protocroniste etc., cultivate timp de decenii la noi, în România, de către dreapta naționalistă, încă între cele două războaie. Ideologia de tip liberal este și azi în netă minoritate, cum a fost, de fapt, și în trecut. Iar cea creștin-democrată, de inspirație tot occidentală, se află abia la primii săi pași. O politică activă, de contacte culturale vine abia în al treilea rând, ca o consecință necesară a modificării stării de spirit descrisă mai sus: participare constantă și activă la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
poliție necomuniști sunt înlocuiți la ordinul ministrului de Interne comunist. Miniștrii necomuniști cer anularea măsurii și coaliția se divizează pe tema libertăților. PCC refuzând să revină asupra deciziei și provocând astfel o escaladare a tensiunii, conducătorii partidelor democratice - Partidul Popular (creștin-democrat), Partidul Socialist-Naționalist, apropiat președintelui Republicii, și Partidului democtrat Slovac - decid să „treacă la ofensivă”. în mod paradoxal, pe 20 februarie, miniștrii lor își înaintează demisia, având ca obiectiv izolarea PCC și pregătirea de alegeri anticipate. Această strategie comportă însă și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a termenului de „totalitarism” - încă din anii 1920-1930 - pentru a desemna experiența fascistă și pe cea bolșevică, apoi pe cea nazistă și pe cea stalinistă. Aceste prime întrebuințări sunt acțiunea unor oponenți provenind, în principal, din trei familii politice: liberalii, creștin-democrații și social-democrații. Chestiunea totalitarismului A trebuit așteptat un colocviu multidisciplinar, organizat la New York, în 1940, pentru ca o comunitate savantă să ia în posesie, la rândul său, conceptul. Contribuțiile încrucișate ale lui F. Neumann, Carlton Hayes, F. Borkenau, în special, vor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
2% din populația lituană adultă afirmă că era membru activ sau pasiv al unui partid 15. Doar trei partide au mai mult de 10 000 de membri (figura 7): Uniunea Națională, Partidul Democrat al Muncii (devenit Partidul Social-Democrat) și Partidul Creștin-Democrat. Partidul Democrat al Muncii a moștenit cea mai mare parte a membrilor săi de la Partidul Comunist Lituanian, care aveau în jur de 200 000 de membri în 198916. În același fel, conservatorii lituanieni au moștenit organizația Sajūdis, care număra în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
parte a membrilor săi de la Partidul Comunist Lituanian, care aveau în jur de 200 000 de membri în 198916. În același fel, conservatorii lituanieni au moștenit organizația Sajūdis, care număra în jur de 180 000 de membrii în 1989. Partidul Creștin-Democrat Lituanian și-a fondat structura sa organizațională folosind resursele organizaționale ale Bisericii Catolice. Nici un alt partid nu a fost capabil să atingă un număr de membri comparabil. Figura 7 Numărul membrilor partidelor (în mii) (1993-2001) Sursă: A. Krupavičius and G.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
obiectivele politice, păstrează legăturile cu Uniunea Națională și are o ideologie distinctă de dreapta. Al treilea sindicat, care numără cei mai puțini membrii, este Federația Lituaniană a Muncii, fondată în 1991, care a adoptat valorile creștin-democrației și are conexiuni cu creștin-democrații lituanieni. Tabel 1 Sindicatele lituaniene Denumire Origine/ideologie Număr de membri Legături cu partide politice Confederația sindicatelor lituaniene Sindicatele sovietice/social-democrații 120 000 LDDP, LSDP Sindicatul lituanian Solidaritatea Legături cu "Sajūdis" 52 000 TS(LK) Federația lituaniană a muncii Democrația
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Națională și Partidul Democrat al Muncii au folosit cu succes clivajul comuniști/anticomuniști în timpul alegerilor parlamentare din 1992 și 1996. Din contră, partidele care nu s-au încadrat în această dimensiune esențială nu au beneficiat de sprijin electoral, exceptând partidul creștin-democrat, care s-a servit de resursele organizaționale ale Bisericii. Folosirea reușită a acestui clivaj de către principalele partide lituaniene a constituit motivul major al stabilității relative a sistemului politic lituanian între 1992 și 1996. Totuși, fluctuațiile structurilor sociale postcomuniste erodează originile
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fie motivația tendinței mai degrabă regresive a stabilității sistemului politic lituanian. După ultimele alegeri parlamentare, sistemul politic lituanian a fost modificat radical, de vreme ce două partide noi (Uniunea Liberală și Noua Uniune) au intrat în parlament, iar două partide "tradiționale" (Partidul Creștin-Democrat și Uniunea de Centru) n-au depășit pragul electoral. În plus, dezvoltarea recentă a vieții politice în Lituania arată că "noii veniți" au destule șanse, în ciuda constrângerilor instituționale, să intre în Parlament la apropiatele alegeri. Chiar dacă se susține adesea că
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
puțin probabilă. Perspectivele stabilizării sistemelor de partide postcomuniste rămân deci ambigue. Anexa 1. Acronimele și numele partidelor lituaniene TS(LK) Uniunea Națională (conservatorii lituanieni)*/Tėvynės sajunga (Lietuvos konservatoriai) LDDP Partidul Democrat al Muncii Lituanian/Lietuvos demokratiné darbo partija LKDP Partidul Creștin-Democrat Lituanian**/Lietuvos krikščioniu demokratu partija LSDP Partidul Social-Democrat Lituanian/Lietuvos socialdemokratu partija LCS Uniunea Lituaniană de Centru***/Lietuvos centro sajunga LLS Uniunea Liberală Lituaniană***/Lietuvos liberalu sajunga NS Noua Uniune (social-liberalii)/Naujoji sajunga (socialliberalai) *La ultimul congres, Uniunea Națională (conservatorii
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
LLS Uniunea Liberală Lituaniană***/Lietuvos liberalu sajunga NS Noua Uniune (social-liberalii)/Naujoji sajunga (socialliberalai) *La ultimul congres, Uniunea Națională (conservatorii lituanieni) a fuzionat cu Uniunea Prizonierilor și Deportaților Politici și a devenit Uniunea Națională (Tėvynės sajunga). După fuziunea între Partidul Creștin-Democrat Lituanian și Uniunea Creștin-Democrată, noul partid s-a numit Creștin-Democrații Lituanieni. ***La 31 mai 2003, Uniunea Lituaniană Liberală, Uniunea Lituaniană de Centru și Uniunea Creștin-Democraților Moderni au fuzionat formând Uniunea Liberală și de Centru (Lietuvos in centro sajunga). Anexa 2
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Lietuvos liberalu sajunga NS Noua Uniune (social-liberalii)/Naujoji sajunga (socialliberalai) *La ultimul congres, Uniunea Națională (conservatorii lituanieni) a fuzionat cu Uniunea Prizonierilor și Deportaților Politici și a devenit Uniunea Națională (Tėvynės sajunga). După fuziunea între Partidul Creștin-Democrat Lituanian și Uniunea Creștin-Democrată, noul partid s-a numit Creștin-Democrații Lituanieni. ***La 31 mai 2003, Uniunea Lituaniană Liberală, Uniunea Lituaniană de Centru și Uniunea Creștin-Democraților Moderni au fuzionat formând Uniunea Liberală și de Centru (Lietuvos in centro sajunga). Anexa 2. Diagrama dezvoltării partidelor în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
social-liberalii)/Naujoji sajunga (socialliberalai) *La ultimul congres, Uniunea Națională (conservatorii lituanieni) a fuzionat cu Uniunea Prizonierilor și Deportaților Politici și a devenit Uniunea Națională (Tėvynės sajunga). După fuziunea între Partidul Creștin-Democrat Lituanian și Uniunea Creștin-Democrată, noul partid s-a numit Creștin-Democrații Lituanieni. ***La 31 mai 2003, Uniunea Lituaniană Liberală, Uniunea Lituaniană de Centru și Uniunea Creștin-Democraților Moderni au fuzionat formând Uniunea Liberală și de Centru (Lietuvos in centro sajunga). Anexa 2. Diagrama dezvoltării partidelor în Lituania Note 1 Vezi, spre exemplu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Prizonierilor și Deportaților Politici și a devenit Uniunea Națională (Tėvynės sajunga). După fuziunea între Partidul Creștin-Democrat Lituanian și Uniunea Creștin-Democrată, noul partid s-a numit Creștin-Democrații Lituanieni. ***La 31 mai 2003, Uniunea Lituaniană Liberală, Uniunea Lituaniană de Centru și Uniunea Creștin-Democraților Moderni au fuzionat formând Uniunea Liberală și de Centru (Lietuvos in centro sajunga). Anexa 2. Diagrama dezvoltării partidelor în Lituania Note 1 Vezi, spre exemplu, S. Berglund et al., "Foundations of Change", in S. Berglund (ed.), The Handbook of Political
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
înfruntând corupția politică În Letonia, divizarea religioasă a avut la început un impact mai redus decât în Lituania, dar importanța ei s-a mărit cu ocazia alegerilor parlamentare din 2002. În 1998, cel mai important grup care reprezenta interesele religioase creștin-democrații nu a fost reprezentat în Parlament, problemele religioase / laice părând a fi mai degrabă de competența instituțiilor politice. Dar creștin democrații au reușit să revină în 2002, grație și activității Bisericilor tradiționale. Ca reacție la dezacordul popular privitor la guvernare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
suficiente locuri în Parlament pentru a constitui un partener atractiv în orice guvern de coaliție. Între 1991 și 1993, au existat guvernări favorabile intereselor Bisericii (Kl. Von Beyme, op. cit., p. 137). 22 La alegerile parlamentare din 1993, partidele creștine sau creștin-democrate nu au obținut nici un loc în Sejm, întrucât partidele de extremă dreaptă erau separate de diferențe ideologice și s-au divizat într-o multitudine de grupuri prea mici pentru a obține locuri în Sejm, conform noii legi electorale mai restrictive
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
97 dintre cei care au menționat motivele religioase ca fiind la baza alegerii lor au votat cu KDNP (Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 167). 30 Parlamentul slovac numără 150 de locuri. Locurile câștigate de Mișcarea Creștin-democrată și de Coaliția maghiară au fost în număr de 45 în 1990, 32 în 1992, 34 în 1994, 30 în 1998. În 2002 cu ajutorul unui alt partid creștin-democrat, Partidul slovac Creștin, și al Uniunii Democrate, au câștigat 63 din 150
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
167). 30 Parlamentul slovac numără 150 de locuri. Locurile câștigate de Mișcarea Creștin-democrată și de Coaliția maghiară au fost în număr de 45 în 1990, 32 în 1992, 34 în 1994, 30 în 1998. În 2002 cu ajutorul unui alt partid creștin-democrat, Partidul slovac Creștin, și al Uniunii Democrate, au câștigat 63 din 150 de locuri. 31 Biserica a protestat împotriva unui pro proiect de lege controversat asupra limbilor, votat în 1995 și contra adoptării unui amendament la codul penal în martie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]