1,219 matches
-
episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul a fost mai întâi legalizată prin Edictul de la Milano din 313 și mai apoi oficializată ca religie de stat în 380 prin Edictul de la Tesalonic sub Teodosiu cel Mare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni care nu au contenit să îi năvălească în lunga perioadă a migrațiilor popoarelor. Goții, prăvălindu-se peste Dacia, "multe nevoi au făcut românilor și pentru credința creștinească gonindu-i, pănă ce și ei s-au făcut creștini" (Micu, 1995b, p. 191). Cel "mai vârtos pentru creștinătate au fost românii urgisiți și lăpădiți. Așea, după ce gothii au venit în Dachiia, cât au ținut ei Dachiia, mari goane asupra
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
axă identitară în imaginea despre sinele colectiv cristalizată în conștiința națională. Spiritualitatea creștină, sădită atât de adânc încă de timpuriu în ființa românească, este și motivul pentru care românii nu au avut campanii de cucerire ale popoarelor dimprejur. Îmbrățișarea legii creștinești, care propaga înfrățirea tuturor popoarelor și iubirea aproapelui, le-a negat românilor aspirații imperialiste: "pentru a se ține cu tótă inima de legea creștinéscă, [Românii] s-aŭ lepădat de orĭ ce gând de cucerire asupra altor némuri și aŭ întrebuințat tăriea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tine. Aveam cinci ani cînd o cumplită foamete ucidea Moldova, cînd oamenii lihniți se animalizaseră aproape, avînd o singură preocupare: să mănînce ceva. Deși noi am avut ceva rezerve de porumb acasă, familia noastră a împărțit totul și cu milă creștinească s-au tratat toți flămînzii care ne-au călcat pragul casei. Așa se face că mama a plecat în Oltenia, să ne aducă ceva porumb, ca să putem ieși din blestematul an de foamete dat de Dumnezeu. Scoarțe frumoase, țărănești, șervete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ar mai fi de spus încă ceva, om bun, privitor la blestemele scrise de înaltele fețe bisericești: Patriarhul Ierusalimului și mitropolitul Moldovei.Se vede treaba că Ghedeon, mitropolitul Moldovei, avea talent la întocmit blesteme. Nu știu dacă și la predici creștinești. Patriarhul Ierusalimului, însă, a cam „luat-o pe scurtătură”, cum se spune. Furat de tonul molcom al Spiritului domnesc, am rămas cu privirea agățată de crucea turlei clopotniță a bisericii, cu gândurile răvășite...Revolta din mine nu se mai potolea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ursoaia, Ursoiul și Valea lui Năstase; în 1853 pierde cătunul Gârceni, devenit satul Gârcenii Luminării Sale; în 1853 satul și târgul Pungești fac parte din ocolul Racova; în 1865 pierde cătunul Valea lui Năstase, ce a devenit sat. Despre obiceiurile creștinești de Bobotează sau Sfântul Ioan, cei din Pungești știau, ori le aminteau preoții, ceea ce știau din scrierile vechi: Arhidiaconul Paul de Alep, cel care l-a însoțit pe Macarie, patriahul din Antiohia în drumurile sale prin Moldova și Valahia, la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
după timpul de atunci. Nașii s-au angajat să fie, verișorul de-al II-lea, Sterică cu soția sa. Nunta a avut loc mai mult în familie, cu puține rude și puțini prieteni, dar încercându-se respectarea datinilor legale și creștinești. În anul 1946, poporul român, a avut de suferit foarte multe necazuri. Printre cele mai grele de suportat ar putea fi considerate următoarele, în afara celor mai sus enunțate : 1) Judecarea, condamnarea și moartea celui de-al treilea mareșal al României
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și mulțime de profitori... Oricum, În acest moment Natura se trezește la viață - În ochii noștri desigur, căci ea n’a murit niciodată, nici măcar În vremea cruntei ierni care nu se lasă Încă alungată. De aici poate abundența de sărbători, creștinești ori moștenite de la vechii păgâni, zisele sărbători băbești, ale acestei perioade, care vor culmina cu Paștele, el Însuși socotit după echinocțiul primăvăratec. Negentropia momentului, excedentul energetic carevasăzică, va Îmboldi ziua să crească În paguba nopții devenind, din egală În acest
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ianuarie 1941: „Ostași, Cu fruntea încruntată și plecată, cu sufletul îndurerat și credința nezdruncinată, am ajuns la capăt de an vechi și la început de cale nouă. Și azi ca întotdeauna, în această zi de ispășire pământească și de înviere creștinească, azi mai mult ca altădată, grija mea de frate și de prieten, de părinte și de șef, se îndreaptă, în primul rând, către tine, drag ostaș, de toate gradele și de toate vârstele, fiindcă patruzeci de ani mintea mea s-
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
un ulcior și un blid de pământ, artistic lucrate, o chiflă și o lumânare. Dacă această masă nu se organiza, urmașii acelei familii o făceau ei, cât de târziu, după dispariția fizică a cuplului respectiv, în semn de respect și creștinească pietate pentru memoria părinților plecați pe alte tărâmuri. Astăzi, aceste obiceiuri sunt de mult uitate, schimbate sau modernizate. Ospețele nunților se organizează de acuma sâmbătă seara și durează până în zori, ca să continue dumineca după amiază, până târziu după miezul nopții
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ei că e mai bine ca să-i ușureze răposatului situația pe acolo pe unde probabil că umblă. De aceea primul lucru pe care-l fac oamenii din Cârțișoara după ce un suflet de aci a trecut în lumea umbrelor, în afara sarcinilor creștinești ce revin în sarcina preotului duhovnic al defunctului, este să-i igienizeze trupul, să fie curat la probabila întrevedere pe care urmează s-o aibă cu dreptul judecător, care curând îl va lua la rost pentru ceea ce n-a făcut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Budac Gheorghe, soldat, n.1916, fiul lui Dionisie și Maria Budac, regimentul 1 Transmisiuni, dat dispărut la Cotul Donului în 22.11.1942, a fost considerat mort de cître familie, i s-au făcut toate cele cuvenite mortului după legile creștinești, ca după terminarea războiului să apară în sat. 7.Grovu Victor, soldat, n.1921, fiul lui Candit și Marta Grovu, regimentul 18 Dorobanți-Tîrgu Jiu, rănit la piciorul stâng, în luptele de la Iași în iulie 1944. 8.Solomon Gh. Gheorghe, soldat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
timp, i s-a pus și ei cruce). Dumitrache a cerut o schiță a însemnului funerar și i-am desenat o cruce-orgă, alcătuită din mănunchiuri de țevi cu lungimi și diametre diferite, a căror dispunere în buchet desena silueta simbolului creștinesc. Tuburile metalice erau, în partea de jos, tăiate oblic, astfel că, din când în când, vântul izvodea un vuiet ușor, ca venit de pe altă lume. Am instalat crucea la căpătâiul lui Mărgărit și, a doua zi... ia-o de unde nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
munca cu adevărat cinstită. A fost o familie deosebită, o dragoste și un respect față de toată familia, dar cu durere și respect repet, înaintașii au murit în mari dureri. Marcela și George, soțul ei, s-au ocupat de toate cele creștinești pentru părinții și fratele ei. Acum vor să facă o casă memorială și o fântână pentru apă în curte. S-au dus specialiștii cu tuburi, cu de toate, dar n-au dat de apă și aduc alți specialiști cu aparate
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
surori, pentru părinți vârstnici". Gertrud, de ce credeți am cutezat s-o întreb că în Suedia numărul celor divorțați este foarte mare? Da, este foarte mare. Și știți de ce: fiindcă soții care se iau în pripă n-au răbdarea, capacitatea, virtutea creștinească eu cred că aceasta e una din cele mai mari dintre virtuțile creștine să vadă la cel cu care trăiesc în casă cu dânsul și calitățile care-i pot apropia și întări dragostea, stima, admirația reciprocă. Dragostea spontană, irațională, instinctuală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Într-adevăr casa de bani era descuiată și plină de tot felul de bonuri și formulare Îngălbenite de vreme. Mototoli În pumn o hârtie d-aia și se cocoță pe biroul de placaj băițuit, cu pantalonii În vine. — O faptă creștinească, Relule. Să și-l găsească aicea pe masă dacă nu-și ține banii unde trebuie. Și tot mai ținea În mână reteveiul ăla de țeavă, ca pe o cravașă-talisman de care uite-l că nu se desparte nici când se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
conviețuiri (maritală), de ani și ani, cu ucigașul, pe tiparul unui plan al răzbunării, și el prea „inginerește” - dramaturgic calculat? Vitoria are o altă „formulă” caracterologică, „hotărârea” ei nu naște un plan răzbunător, ci urcă trepte succesive, dinspre datoria îngropării creștinești a mortului iubit, către un nivel ultim, suprem, al refacerii unei ordini morale, știrbită grav de omorul plănuit de lacomii făptași ai acestuia: cărora ea, femeia celui ucis trebuie să le arate vinovăția, făcând astfel ca adevărul să se dezvăluie
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
în fond, nu atât la prezumate limite ale psihologiei feminine (în raport cu cea masculină), cât, pur și simplu, la felul în care ne apare motivația trecerii de la căutarea „urmelor” lui Nechifor Lipan și, apoi, a rămășițelor lui trupești, datorie morală și creștinească, la implicarea Vitoriei în „ancheta” polițistă, interpretată, ea, ca expresie a unei voințe de răzbunare, a unei prea mari, prea tenace și prea spectaculoase durități sufletești. Dar este aceasta o perspectivă (asupra protagonistei Baltagului) ale cărei premise rezistă analizei critice
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
a infiltrat altă formă a egoismului brutal. Aceasta se manifestă prin evitarea procreării sau uciderea celor ce bat la poarta vieții. Problema cea mare cu care se confruntă omul în general este criza spirituală, îndepărtarea de Deus și de trăirea creștinească. Această îndepărtare de Deus face să se piardă frica și cu atât mai mult iubirea de Deus. În sânul familiei, această criză poate să capete valențele unei catastrofe, mai ales că ea este gravată pe o acută criză economică și
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
și la stânga centrului substantival (Dimitrescu 1978: 278; Stan 2013: 35-36): (22) a. ci de la Dumnezeu să să îndrepteze acel păcat (PI.~1650: 5v) b. nu socotiiu de neamul acel și ziș (CP1.1577: 185r) (23) a. va veni aceastea cărți creștinești (CCat.1560: 2r) b. iară muiareaceaeace-ș va lăsa bărbatul (CPrav.1560-2: 3v) Demonstrativul postnominal tare apare fie în strictă adiacență la substantivul-centru articulat hotărât, fie nonadiacent la substantivul definit (mai rar): (24) a. in anuluacesta 1593 (DÎ.1593: CXIII) b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ele, și care, măcar parțial, recunoaște câte ceva din tradițiile religioase de bază ale evreilor. Nu Înseamnă să le și respecte, dar să le dea o oarecare considerație... Să știe că ele există... În afară de Anul Nou și de Crăciun, toate sărbătorile creștinești Își au originea În sărbătorile evreiești. Pentru că primii creștini erau evrei... Din cei 12 apostoli, 11 erau evrei. Numai Luca nu era evreu. Iisus era și el evreu, și Încă unul deosebit de Înțelept. Sărbătorile evreiești importante au toate un anumit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
epocă pentru care cei ce au suferit-o ca luptători pentru un ideal nu își arată câtuși de puțin mândria de a fi rămas neclintiți în mijlocul încercărilor, ci, cu preponderență, îi preocupă grija de a se fi achitat de îndatoririle creștinești, cu atât mai vârtos într-un climat unde aceste îndatoriri sunt puse la grea încercare. Virgil Maxim adoptă față de ținuta pe care alții o numesc îndeobște eroică, modestia omului care niciodată nu s-a gândit să epateze pe nimeni și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
I Ioan 2, 14) În perioada în care făceam cunoștință cu ideologia Mișcării Legionare, cu doctrina și legile ei de viață, ca prieten de mănunchi și frate de cruce, în mod deosebit nu mă impresionase finalitatea acestei școli de viață, creștinească și românească, aceeași cu scopul enunțat de însuși Hristos: Învierea spre viața veșnică, ci Legile și Poruncile prin care se viza realizarea omului cinstit sufletește în raporturile lui cu societatea și crearea conștiinței responsabilității acestui om în funcțiile pe care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pricepere și înțelepciune, să rămân cât mai mult în mijlocul copiilor să le descopăr intențiile satanice, ca să-i pregatesc să reziste încercărilor. Nu doream să-i impresionez prin cutezanța atitudinilor mele la provocările administrației, ci să le împărtășesc modul de viață creștinesc, cu rugăciuni regulate sau chiar permanente și înfrânări trupești, cu control în exprimare și cercetarea gândurilor, cu raporturi frățești și însușirea adevărurilor fundamentale ale credinței creștine. Tinerii aceștia nu parcuseseră toate etapele de viață în cadrul Frăției. Evenimentele politice se derulau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
patru ochi. După câteva discuții, înțelegeam orizontul și condiția spirituală; nu li se cristalizase în suflete o viață de trăire activă, creștin-legionară, dar încet-încet le trezeam curiozitatea și interesul pentru stadii de cunoaștere mai profundă a vieții sufletești. Primul gest creștinesc care atrăgea atenția și provoca chiar un mic șoc tânărului, era închinarea și o mică rugăciune înaintea începerii lucrului făcută discret, fără ostentație, totuși lăsată să fie observată; mai apoi acestea deveneau comune. În timpul lucrului discuțiile despre cunoașterea războiului semiautomatizat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]