90,136 matches
-
am mai spus, și lăsând la o parte persoana însăși a criticului, ceea ce îmi trezise dorința de a frecventa Cenaclul "Sburătorului" fusese faptul de viață, climatul, atmosfera specifică, satisfacția de a mă afla în mijlocul scriitorilor, acolo unde " gândeam eu " pulsa creația. Nu-mi propuneam să devin un cercetător sau critic literar; ceea ce mă țintuia locului, ori de câte ori aveam prilejul, era "trăirea". Acest caracter al prezenței mele la "Sburătorul" și în după-amiezile de la ora cinci când îl vizitam uneori pe Lovinescu, explică gafele
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
ruginie rotundă". Cuvintele-cheie sau nucleele semantice ale universului poetei amintesc fie de climatul bacovian, fie de maniera expresionistă a țipătului surdinizat și stilizat. Aproape toate metaforele sunt expresia negativării lumii, a sfârșitului de lume iminent, a îmbolnăvirii de moarte a creației, o dată cu drama personală (pierderea fiului Cătălin, la vârsta de 17 ani într-un 17 întunecat april). Parte integrantă a expresivității doliului sunt elementele naturii (flora, stihiile) peisajul cu metamorfoza și cromatica sa depresivă, în deplin acord cu cernirea sufletului și
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
explicat seriile norocoase, luând o mare distanță față de W. Koehler, marele psiholog cu teoria formelor, gestaltismul său. Adevărata soluție se desfășoară în timp și în spațiu ca un proces unic, cu neputință de a fi înlocuit. E mecanica secretă a creației. Momentul veritabilei soluții, marcat la om ca și la animal de o atitudine specială, - ceva ca o zguduitură, Geschuttel, ori șoc. Ocolul, bine condus, ca și în cazul hazardului fericit, tot printr-o zguduitură se remarcă... Semn că ecuația a
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
și despre faptul că "dinosaurii politici" se opun pieței libere. în încercarea de a cuceri această piață noua generație pare a se dispensa de criteriul estetic. După Arcadie Suceveanu criteriul estetic (axiologic) trebuie să fie singurul care să gireze aprecierea creației, ceea ce nu prea s-a întâmplat în cazul scriitorilor basarabeni, decretați unii drept mari scriitori pentru alte merite decât cele literare. A. Suceveanu a vorbit și despre relația dintre "margine" și "centru", arătând că pentru mulți fenomenul literar basarabean a
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
unei ordini sociale inicve, urmăriți de polițiști și jandarmi, pe schema unei antiteze accentuate, melodramatice. Acest mizerabilism e nutrit pe de o parte de culoarea întunecat-însîngerată a expresionismului, iar pe de altă parte de filonul romanului-foileton (semn că în domeniul creației nici o formulă nu poate fi socotită complet epuizată, că sînt cu putință surprize ale continuităților): "Tăcere, oameni buni!/ azi-noapte este noaptea nopților,/ hoții și vagabonzii sînt atîrnați de grinda caselor/ și sinucigașii din mine sînt sus pe stîlpi, sus./ Sst
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
ocolind hibridul și împerechierile stupide, existența poeziei proletare va putea fi afirmativă. Viața, care pătrunde astăzi în preocupările cele mai intime ale poetului, nu justifică întru nimic inactualitatea estetică". Și e proclamat fățiș tendenționismul ce s-ar cuveni a "reabilita" creația poetică: "Poezia nu poate fi călcată în picioare numai pentru că în ochii noștri ea apare astăzi compromisă. Compromisă de unii, alții o pot reabilita. Inel cu piatră prețioasă astăzi, mîine ea poate deveni un ascuțit și bine mînuit stilet. O
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
încît, spre a cumpăni situația, vorbește despre două fețe ale suprarealismului, una agonică, alta novatoare, nu fără a sesiza închistarea retrogradă a lui Ilya Ehrenburg prin intermediul căreia glăsuia oficialitatea sovietică, tot mai puțin dispusă a tolera marja de libertate a creației: "Despre dublul aspect al suprarealismului, de horcăit al unei culturi agonice, pe patul de moarte, în aceeași măsură în care e fătul și deschizătorul uneia noi, ar trebui să se scrie (și asta desigur nu la noi în România, unde
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
i se va opune una care, în afara menținerii pe linia noastră, să-i dovedească și pe un plan intrinsec și estetic demodatele ei mijloace de exprimare". Cu alte cuvinte , o propagandă "rafinată", mai eficace prin racordarea ei parțială la substanța creației autentice. E o poziție bizuită pe un amestec de criterii, făcînd uz de o retorică ce se vrea conciliantă. Spicuim cîteva din pasajele ei: "Marxismul, doctrină generală, utilizată și de interesele unor partide burgheze rîvnitoare la votul muncitorimii, ca să devină
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
și mai ales -ție, formele propuse de Pumnul și adepții săi fiind ironizate de scriitorii vremii (Negruzzi, în Muza de la Burdujăni: "De nu vrei protestăciune / Să întind în orice loc"; Alecsandri, în Rusaliile: "ți-am dat esplicăciunile necesarii"... etc.). Multe creații efemere s-au păstrat doar în texte de epocă și în dicționarele mai vechi; în 1957, Dicționarul invers înregistra cîteva zeci de cuvinte cu terminația -ciune, majoritatea absente din uz: întrebăciune, vindecăciune, eliminăciune, emulăciune, preponderăciune, premedităciune, prostituciune, peregrinăciune etc. În
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
matematic ad-hoc: pe baza acestuia își creează și dezvoltă modurile într-o lucrare, le încrustează în marile blocuri sonore cu care experimentează asupra timpului muzical. Vor rezulta inedite forme muzicale - "clepsidre", "site", "ecran", "psalmi" - ce revin în diferite ipostaze în creațiile lui Vieru, fără ca aceste prototipuri să devină o manieră. Dincolo de aceste trasee, un aspect anume m-a interesat: acela al unei particulare concepții asupra timpului muzical, problemă care i-a preocupat pe mai toți colegii de generație ai lui Vieru
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
fost factorul principal care a trezit în mine imboldul de a asista la ședințele cenaclului și de a-i pătrunde ambianța. Ca și în cazul relației mele cu Tudor Arghezi, vroiam de fapt să mă simt cât mai aproape de inima creației, să surprind măcar o câtime din misterul care o făcea să bată. Nu simpla curiozitate și nici vanitatea de a putea să mă laud că mă inseram printre frecventatorii "Sburătorului" îmi călăuziseră pașii. Eram conștient de postura mea de marginal
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Pavel Șușară În cartea sa atît de neobișnuită, apărută la Postdam în 1931, Müller & Kiepenheuer Verlag, pe numele ei adevărat Kunstideologie " Stabilität und Aktivität im Kunstwerk, adică Ideologia artei " stabilitate și activitate în creația artistică, în care stabilitatea și acțiunea au mai degrabă înțelesul de static și activ, Hans Mattis-Teutsch face o adevărată radiografie a universului artistic, a creativității ca act asumat, pornind de la enunțurile unei pedagogii elementare. Tonul apodictic și propozițiile scurte, respirația
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
cod definitiv al unei lumi revelate. Introducerea, de fapt o succesiune de patru propoziții, sintetizează glacial, aproape neomenesc, nu atît o ideologie, cît o atitudine în fața căreia se suspendă orice argument contrariu. Reperele acestei situări atît de tranșante față de sensul creației artistice, față de nevoia imperativă de schimbare a perspectivei, dar și aspirația către stabilitatea formei, chiar și cu prețul sacrificării farmecului particular al lumii, se sprijină exclusiv pe dinamica gîndirii, pe proiecții mentale și pe contemplația exclusivă a cerului interior. În
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
lor lexicală, și se preschimbă în imagini, în arhitecturi, în repere senzoriale. Într-un mod paradoxal și greu de reprezentat în cadrele unei imaginații de tip fabulatoriu, pictorul reface aici, prin Cuvînt și prin Linie, adică prin instrumentarul absolut al Creației celei dintîi, lumea, firea întreagă, mișcarea și umanitatea. În discursul său global, acest episod al Ideologiei artei nu este unul teologic, de tip doctrinar, unul care închide viața în corsetul dur al instituției, ci echivalentul în epură al istoriei Genezei
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
tip etico-metafizic sau mesianico-social, gen: Arta reprezintă epoca în formă vizibilă; ea transmite cultura vremurilor noastre, sau Arta propagă ideologia epocii, sau Dominanta culturii este întotdeauna de natură colectivă, sau Arta reprezintă spiritul colectiv în mod individualizat, sau Natura, o creație a naturii " opera de artă, o crație a vieții, sau Forma artistică a epocii noastre se înfățișează nudă, fără somptuozități, ea este purtătoarea adevărului și a purității etc. etc. se dezvăluie un parcurs impresionant în care se angajează fără precauții
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
care motivează insațiabil nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis-Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai pe scurt, cu Realismul constructiv. Rămas în manuscris pînă astăzi,cel puțin în ceea ce privește traducerea sa în limba română, pentru că în limba maghiară el a apărut deja, acest text a fost cercetat parțial de
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
finalitatea analizei. Dacă într-un sistem teoretic mai larg, Ideologia artei, cea care privește nașterea și rațiunea adîncă a formei artistice, ar putea fi socotită secvența ontologică a gîndirii artistului, Realismul constructiv, prin orientarea sa netă către componenta morală a creației, către înțelegerea și explicarea existenței noastre individuale și colective prin analiza expresiei artistice, se definește mai curînd ca o componentă gnoseologică. În fapt, Hans Mattis-Teutsch, în mod real un intelectual de stînga, în sensul stîngii democratice europene, are o nevoie
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
repetitive, recurente, în dinamica existenței societății umane, afirmația că ,,tema este socială, forma e real constructivă" sau că ,,omul social este condus prin artă spre o viață superioară, spirituală și sufletească"" sînt doar cîteva dintre încercările de problematizare largă a creației în funcție de reperul absolut al timpului, devenit un simplu stereotip, și anume omul. ,, Prin ce trebuie să vorbească omului arta plastică a acestui timp?" se întreabă Mattis -Teutsch, și tot el răspunde: ,,Prin tematica umană-estetică-sufletească " într-o formă care reușește să
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
umanismului de paradă, pictorul teoretizează măreția umană ca proiecție estetică și pledează pentru un umanism al esențelor, și nu pentru ridicarea particularului la rang de principiu. După cum, în aceeași perspectivă, el demontează subtil ponciful tehnicii, al muncii concrete, în beneficiul creației simbolice care nu se erodează și nu se epuizează. Toate aceste aserțiuni, făcute cu un amestec de siguranță și de precauție, pregătesc, de fapt, un amplu exercițiu al continuității în opera lui Mattis-Teutsch, așa cum și din punct de vedere teoretic
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
Ion Simuț are reputația unuia dintre cei mai serioși critici ai momentului literar actual. Autor al unui studiu fundamental despre opera lui Liviu Rebreanu ( Rebreanu dincolo de realism, Biblioteca Revistei "Familia", Oradea, 1997), al unei foarte provocatoare încercări de reevaluare a creației unor scriitori din perioada comunistă (Revizuiri, Editura Fundației Culturale Române, 1995) și al mai multor volume de analiză a actualității literare românești, Ion Simuț s-a aflat mereu în centrul marilor dezbateri de idei care au animat viața literară a
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
Ce mai poți să le spui, adevărat, despre mitul scriitorului român, acum, într-o Românie în veșnice campanii, nu doar electorale. Când "mateloții" feluriți, de ani și ani, "l' împiedică să meargă"... Mulți dintre acei copii scriau. Mi-au arătat creațiile lor. încercări de a-și pipăi sufletele, ale unor posibili viitori medici, ingineri, oameni de afaceri, cadre didactice, politicieni sau...culegători de căpșuni aiurea. Dorind să le răspund, scormoneam în mine dezlegări la întrebări care, abia atunci astfel formulate de
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
seducător în plan literar, poate pentru că mi s-a părut conturat în linii prea clare, prea puțin echivoce, amintind de inevitabilul personaj pozitiv de pe vremuri); dilemele scriitorului onest în perioadele de aparentă - și posibil trecătoare - ieșire din minciuna festivistă a creației literare; reacția unor foști activiști de partid evrei care "se dezmeticesc" și vor să emigreze în Israel numai după ce primesc ei înșiși cîte un picior în fund. Păcat că spațiul nu-mi îngăduie să mă opresc asupra lor.
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
un contemplativ și un decantor al lumii. El consacră și celebrează fără să denunțe și se luptă exclusiv cu propriile sale limite. Această continuitate activă, dinamică, aceea care dă stabilitate pe termen lung unei construcții simbolice, și nu numai, așază creația artistică și tot complexul de fenomene care o generează, într-o perspectivă a stabilității existențiale și a coeziunii spirituale. Din celălalt unghi, lucrurile se văd, însă, cu totul altfel. II. Tolerat întotdeauna, ignorat de multe ori și cîteodată disprețuit de-
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
Vianu s-a născut în 1897 și s-a stins la 21 mai 1964. Se împlinesc 40 de ani de la dispariția cărturarului care, prin demnitate și seninătate olimpiană, se apropie cel mai mult de stilul aulic maiorescian. El își așază creația, întreagă, sub pecetea prestigiului comun tuturor întemeietorilor animați de construcția culturală. Născut și crescut într-o familie de oameni cultivați și sobri (tatăl, medic primar în Giurgiu, impune familiei un ritm de viață guvernat de ordine și disciplină), copilul își
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
în paradis amantele în ramă se scarpină de aur/ Aș vrea să-mi scrii din nou aș vrea să-mi scrii pe/ Marmură/ Se mai găsește Turnul Inocenților în paradis?" (Marmură). Pentru ca efectul artificiului (dat pe față ca obiectiv al creației) să fie mai accentuat, e simulată, după cum vedem, o anume împleticire a subiectului în materia verbală, ca și cum și-ar face drum printr-o desime de ierburi... În jocul de șah cu sine însăși, energia vitală atinge și ironia. Mod al
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]