1,315 matches
-
soț. La un nivel de suprafață sau empiric al lecturii, ceea ce îi cere ea pare a însemna acceptul sau consensul la adulter, însă la un nivel mai profund, în adâncime, ea devine o expresie a dragostei conjugale 835. Avem puternic creionat un contrast între aparență și esență, iar rocile joacă un rol important în conturarea acestei dihotomii. Dorigena și Arveragus devin, indiscutabil, imaginea unui cuplu ideal. „Obstacolele reale, cum ar fi rocile, doar par a fi dispărut. Ele sunt onoarea, decența
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
manifeste aceste sentimente de nesiguranță. Tocmai această stare de perpetuu provizorat, de tensiune interioară îi conferă personajului feminin adâncime.998 Cresida rămâne conștientă de poziția ei socială nesigură și de locul pe care îl ocupă în ierarhia cetății, scriitorul englez creionând un personaj mai puțin mândru și încrezător decât cel al confratelui său italian, conferindu-i, prin această conștientizare a propriei condiții, un tragism aparte.999 Personajul feminin adoptă o poziție rezervată, căci știe că este fiica unui trădător. Are toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și credem că teza de față poate reprezenta un prim pas spre aprofundarea receptării personajului feminin aparținând unor contexte sociale și mai ales culturale diferite. Talentul și originalitatea lui Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer, pe care le-am creionat în capitolul prim al lucrării noastre, am încercat să demonstrăm, pe parcursul tezei, că rezidă în eleganța stilului, în bogăția subiectelor abordate, în sinceritatea narațiunii, în dialogul viu și satira fină și nu numai atât.1047 Acești scriitori au rămas nume
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
semnificative. Era necesară o reîmbinare a forțelor culturale locale, acțiune venită la timp odată cu promoțiile specifice momentului. Dimensiunea cea mai relevantă a „Baaad-ului” ține tocmai de afirmarea regionalismului creator”, scrie cel care în 1957, la îngropăciunea lui G. Tutoveanu îi creiona statuia pe care o merita poetul plopilor dar și al dragostei de țară și tineret, în timp ce presa din Bârlad tăcea. Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte și sentimentele adânci, în raport cu valorile localității, apreciez încă odată observațiile subtile ale Cronicarului din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
3 ianuarie 1888)" de Costin Clit, „Prof. Colea Damian Gheorghe" de Dumitru Bahrim, „N.C. Bejenaru" și „învățătorul Vasile Alexa (1861-1928)" de Ion Diaconu, a merituosului arheolog Ghenuță Coman, reliefată cu ocazia organizării simpozionului științific „Sărățeni 513 ani de istorie", eveniment creionat de prof. Laurențiu Chiriac și alți publiciști, a titlului cu nuanță de regret și durere „A plecat Horia Stamatin" din Bogdănești Vaslui, „Familia Talpeșfamilie de ctitori", „Profesorul Nicolae Bălan la 70 de ani" de prof. D. Apostolache; alt gen de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu e pe deplin creditabilă: ea nu face decât să preia mecanic experiența, tradiția, modul obișnuit de a alcătui un autoportret. Modelul previzibil al acestuia este, desigur, portretul literar, așa cum l-a consacrat o Întreagă tradiție a exegezei critice. Așadar, creionându-și autoportretul, autorul de jurnale mai operează un fals: el Încearcă să dea senzația de realitate imitând o formulă a maximei artificialități: literatura. Acumulări orizontale Pledează pentru imposibilitatea autoportretului literar și o incompatibilitate de natură fizico-biologică: prin ce forță omul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Columna lui Traian, stema Țării Moldovei, un tablou votiv cu familia lui Alexandru cel Bun, castelul de la Hunedoara ș.a. Cei lipsiți de reprezentări vizuale consacrate (cum a fost cazul cnezilor Gelu sau Menumorut), personajele secundare sau "poporul de rând" erau creionați în tiparul dârz al "realismului" socialist. Legendele onomastice (despre familia Corvineștilor) sau toponimice (despre București), pildele de tot felul, ca și nelipsitul dialog între povestitor și imaginarii săi nepoți au fost folosite de autor ca prilej de pendulare narativă între
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care l-au cunoscut dar, până la urmă, acceptat și recomandat ca fiind comun, "al nostru". III.3. Foști elevi Mărturii în filigran Invitați să-și amintească anii de școală și, implicit, viața lor de atunci, elevii de altă dată au creionat un alt portret al perioadei comuniste, de negăsit în textele "canonice" mai vechi sau mai noi. În astfel de evocări, regimul se redefinește subtil și sinuos, prin ochii adultului de azi, nu ai copilului de odinioară. Sunt rememorări neprogramate, foarte
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
primul dintre bunurile înnăscute", că "plăcerile minții" sunt superioare celor "fizice", iar plăcerile "statice", celor "cinetice". Se vor naște de aici plăcerea burlei florentine, chiar spiritul burlesc, direcția satirică a Facețiilor lui Poggio Bracciolini sau ironia mușcătoare din discursul personajelor creionate de Pietro Aretino ca replică la Banchetul lui Platon, ori situația parodic-licențioasă din Mătrăguna lui Machiavelli. Dintre toate, evident epicureică în substanța ei rămâne Preaînfricoșata viață a Marelui Gargantua, tatăl lui Pantagruel, așa cum a fost alcătuiră mai demult de Domnul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vorba de soarta unora dintre personajele secundare care i-au slujit cândva vreunei finalități și pe care le-a abandonat fără explicații). Sunt deci și foarte bogate în personaje, nivel la care majoritatea autorilor și-au permis să inoveze fie creionând noi cupluri semi-actanțiale (după modelul cuplurilor din literatura populară, cel mai adesea robiți de lene), fie preluând direct anumite nume (Carol cel Mare, Roland transformat în Orlando etc.) din apropiatele poeme cavalerești medievale, dar golindu-le de conținutul eroic și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de tip optimist sau pesimist? Cine sunt cei care trăiesc mai degrabă în spațiul pesimismului sau în acela al optimismului? Acestea sunt întrebările la care încercăm să găsim câteva răspunsuri în cele ce urmează. Scopul general însă rămâne de a creiona imaginea postcomunismului pe dimensiunea "soft", în relație cu elementele de tip structural, de genul celor abordate mai sus. Atât simțul comun, cât și specialiștii plasează sursele atitudinilor pesimiste sau optimiste fie la nivel individual, fie la nivel structural. În cele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
anchete cu chestionar standardizat), cât și în interiorul metodelor (în cazul celor cantitative). 6.1.3. Care, cum și de ce: obiective generale Așa cum am mai arătat deja pe parcursul capitolelor anterioare 6, obiectivul general în plan empiric al lucrării este de a creiona o imagine a identității tinerilor români în contextul schimbărilor sociale din perioada postcomunistă. Lipsa datelor empirice coerente și comparabile care să acopere acest interval de timp face ca ținta noastră să fie cantonată mai degrabă în planul exploratoriu, descriptiv, decât
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru care ne vom opri la investigarea identificărilor valorice care ne permit comparații longitudinale 14. Primul pas, așadar, constă în a găsi acele valori (adică rezultate ale identificărilor comune sau, în termenii analizei statistice, factori) care să ne ajute să creionăm un profil axiologic căruia să-i putem studia stabilitatea sau dinamica. Pe lângă condițiile impuse de disponibilitatea datelor, am ținut cont în alegerea factorilor nu doar de teoriile referitoare la sistemele valorice invocate anterior, ci și de o taxonomie rezultată din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
colectiv?" și "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?" sunt întrebările care au stat la baza acestei lucrări. Demersul nostru a fost guvernat pe de o parte, de încercarea de a creiona, pe baza analizei teoriilor specifice acestui câmp, un model conceptual de abordare a identității și de a căuta să vedem cum se poate empiriza acest construct, iar pe de altă parte, de a surprinde și analiza pe cât posibil profilul sociocultural
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
federal cooperativ". Urmând aceste modele, varianta construcției europene stipulează o diviziune formală legală de responsabilități între conceptul de supra stat / instituții la nivel Uniunii și conceptul de stat / instituții politice substituite statului. O schemă a acestui model ar putea fi creionată astfel într-o separare a puterilor la nivel comunitar: Comisia putere executivă, un Parlament servind drept primă cameră legislativă și un Consiliu de Miniștri, activând ca o a doua cameră în zonele de competențe curente între Uniune și statele membre
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
el, ele răspândesc optimism și oferă garanția unei viitoare familii cu copii zburdalnici și sănătoși". Acum, la lumina sutelor de lumânări aprinse, se putea observa că bujorul din buchet, cu obrajii rotunjori, era exact cel din pastelul pe care îl creionase expresiv de mai multe ori în fața prietenilor, cel pe care și-l imagina în momentele de nostalgie, cu care adormea în gând și visa plăcut. Oriunde ar fi întâlnit-o Bidaru: la munte sau la mare, în țară sau în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
abordate și subiectul avut în vedere. Prin această proiectare comică sub auspiciile grandiosului, se evidențiază și mai mult meschinăria conflictului propriu-zis. De altfel, ideea inutilității disputei se relevă și prin maniera în care sunt redate cele două tabere Anticii sunt creionați pe tot parcursul textului într-o lumină favorabilă, în timp ce Modernii sunt puși constant sub pecetea caricaturii, a ridicolului, ceea ce sugerează că laurii victoriei au fost atribuiți încă dinainte de a începe lupta, cel puțin din punctul de vedere al autorului. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
1905, evenimente care-l aduseseră în vechiul regat, devenind cel mai aprig doctrinar antipravoslavnic. Din acest punct de vedere, autorul vastului roman ciclic În preajma revoluției venea pe urmele imaginii create de Eminescu în articolele din Timpul, imagine pe care am creionat-o în capitolele anterioare. Dar ceea ce la 1883 trecuse de sub spectrul direct al războiului în diplomație, între 1914-1918 diplomația europeană se vedea deja sufocată de uriașa criză a războiului. Stere vedea bine că alianțele cu imperiul rus se sfârșesc cu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
spre sacru. Ficțiune de grad secund, Ospitalierul lui Emil Brumaru trăiește (cum îl prezintă detectivul Arthur) "departe de lume c-o bilă în mână", sărută îngenunchiat "șifonierul" și îndoapă "șerpișorii sinilii cu smântână". Ca într-un curriculum vitae, iată-l creionându-și singur identitatea: "Mă numesc Julien Ospitalierul. Am treizeci de ani. / Duc o viață destul de retrasă la țară (...). / Și prieten nu-mi este decât detectivul Arthur". Parcă vorbește cuconul Vichentie dintr-o povestire sadoveniană! Vara, Ospitalierul cultivă "levănțică" și așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
bravând, alteori retrăgându-se în sinele rănit cum ne încredințează printre altele Elegia tristeții din prea multă iubire, Tristețea sărbătorilor ori un remarcabil Bocet pentru Meșterul Manole. Un Nicolae Dabija apoteotic, oracular și solemn, cel care în lapidarul poem Moldova creionează o suită de definiții sclipitoare, coexistă cu un altul, retractil, savuros-narcisist și aproape sfios, în echilibru legănător. Codului estetic, statornic asumat, i se asociază eticul, în nuanțe subliniate clar în micro-eseul Necesitatea poeziei (datat 1985): "Poetul contribuie la bunăstarea patriei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
axa de populare slavă în perioada medievala timpurie. Sub impulsul migrațiilor dinspre est, slavii au fost obligați să se deplaseze spre sud, prin pasurile Beskizilor sau prin nordul Mării Negre. Ori au fost împinși spre nord, în lungul Niprului care a creionat astfel o axă perpendiculară, de la gurile Nevei în Crimeea (Kievul având avantajul că se afla la intersecție). 59 Caucazul a devenit un fel de receptacul al tuturor populațiilor refulate dintr-un spațiu care aproape că se suprapune Lumii Vechi, de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
politicile sociale (dominante în literatura tranziției la începutul anilor ’90, dar atrăgând un interes în ușoară scădere, ulterior) sunt abordate doar în trecere. Monica Heintz nu propune explicații novatoare și nici nu povestește fapte complet noi. Ea reușește însă să creioneze o imagine sugestivă asupra schimbărilor aduse de tranziție la nivelul indivizilor. Cartea se constituie astfel într-o contribuție valoroasă la efortul de înțelegere a ceea ce înseamnă postcomunismul în România și, în general, în Europa de Est. Mi-a reținut atenția, în mod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Înainte de a acapara ceva, se pleacă de la premisa că acel ceva merită să fie cunoscut. Că cineva stă cu ochii pe noi pentru a vedea dacă s-a achiziționat cu adevărat acel ceva. Mai înseamnă că profilul cunoașterii umane este creionat prin insidioase scheme de valorizare ce sunt date mai înainte ca ea să apară. Că se vor întrupa acele valori ce sunt sperate, visate, valorizate. Orice dispozitiv evaluativ predetermină realități ce nu sunt încă. A evalua înseamnă să instaurezi noi
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a făcut”. De aceea, soluția de moment a românului este adeseori machiavelică: „Se face frate și cu dracul ca să treacă puntea”. „Veșnica nemulțumire, dorința de schimbări și prefaceri, iubirea de noutăți împletite cu trăirea stereotipă, sub semnul eternității, a istoriei creionează o imagine contradictorie a lumii umane.” Aș numi această imagine contradictorie coerența clipei care asigură reașezarea lucrurilor în matca lor. 2.5. Ambivalența Ambivalența îmbracă la români diverse forme, mai mult sau mai puțin vinovate. Dualitatea îi vine din faptul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Entitățile virtuale care populează aceste spații conceptuale sunt cel mai adesea situate în zona liminală dintre realitatea fizic-materială și ficțiune (ca eroii din literatura și cinematografia cyberpunk, de la conștiințe umane upload-ate la inteligențe artificialeă, contingențe materiale și constructe ficționale. Se creionează astfel un imaginar tehnocultural situat atât în planul realității concrete, cât și în teoriile futuriste ale diverșilor ingineri sau artiști, teorii care la începutul mileniului al treilea par scenarii de science-fiction. Dacă se acceptă faptul că știința cuprinde între granițele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]