839 matches
-
Unite pentru Agricultura și Alimentație) și organizează traulerele după tipul de echipament pe care îl folosesc . Aceastea sunt traulere care folosesc extensii, schele metalice care ies în lateralul vasului, pentru a trage plasele. Sunt cel mai ades folosite în pescuitul creveților. Se folosesc în marea Nordului. Traulerele cu panouri laterale paralele care sunt ținute deschise orizontal. Sunt cele mai mari traulere. Traulerele pot să tragă o plasă în comun, cu 2 sau mai mai multe vase care păstrează distanța între ele
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
acest lucru este ilegal în anumite țări precum Norvegia, unde chiar și capturile ilegale trebuie declarate. Există plase care permit selecționarea dimensiunilor prin utilizarea unor ferestre care expulzează peștele care nu se încardrază în dimensiunile dorite. Studiile arata ca pescuitul creveților este responsabil pentru cea mai mare rată de captura adițională. Diverse specii sunt prinse ca urmare a activității traulelor, atât în mod intenționat cât și ca efect secundar: anșova, creveți, tuna, macherel, pești plați, cod, caracatiță. Traulerele sunt foarte productive
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
nu se încardrază în dimensiunile dorite. Studiile arata ca pescuitul creveților este responsabil pentru cea mai mare rată de captura adițională. Diverse specii sunt prinse ca urmare a activității traulelor, atât în mod intenționat cât și ca efect secundar: anșova, creveți, tuna, macherel, pești plați, cod, caracatiță. Traulerele sunt foarte productive, dar și potențial destructive pentru biologia marină. Activitatea traulelor este controversată datorită impactului pe care îl are asupra mediului. Dragarea plaselor cu greutăți pe fundul mării distruge coralii și algele
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
sau în tufișuri. Vidrele erau mereu în mișcare, vizitând fiecare vizuină o dată la trei sau patru zile. Ca și majoritatea vidrelor, vidra de râu japoneză nu era un mâncător extraordinar de mofturos. Deși se hrănea predominant cu pești, crabi și creveți mai mânca și țipari, insecte, pepene verde și cartofi dulci. De-a lungul anilor 1990 au fost câteva încercări de a găsi o vidră japoneză de râu în viață. În decembrie 1991 Agenția de Mediu a Japoniei în parteneriat cu
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
ul este o polizaharidă care se realizează din chitină - substanță rezultată în urma procesului de tratare a carapacelor de creveți, precum și a altor crustacee, cu hidroxid de sodiu. Spre exemplu o carapace de crab conține 25 procente chitină și 75 procente carbonat de calciu. A fost folosit la reducerea nivelului de colesterol. ul a beneficiat de un număr mare de
Chitosan () [Corola-website/Science/328667_a_329996]
-
de 18 Martie 2014. Finalul sezonului a fost difuzat pe data de 10 iunie 2014. Jesica Zamfir este câștigătoarea sezonului 3 MasterChef România. Printre persoanele care au primit șorțul astăzi se numără, Mayla care s-a prezentat la audiții cu creveți în parfum de lămâie și orez, Marian cu supa lui cremă de conopidă, Gabriel cu paste "a la Gabon", Irina cu o supă cremă de sfeclă roșie cu frigăruie din piept de rață, Alexandru cu un curry thailandez verde de
MasterChef România (sezonul 3) () [Corola-website/Science/331959_a_333288]
-
doi de "DA", în timp ce Moza a primit un "Green-card" de la chef Hădean, avansând în etapa următoare. Printre persoanele care au primit sortul astăzi se numără, Delia, cu ravioli cu carne și sos de roșii, Ciprian, cu piure de mazăre cu creveți, Alin, cu somon cu sos de capere, Petruș, cu o prăjitură cu sfecla roșie, Cristina S., cu moelleux au chocolat, Odette, cu o prăjutură cu ciocolată, Ramona, cu tagliatele cu dovlecel, Florin Val., cu frigăriue de cocos, Nicolae (Cora van
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
mai rele, respectiv cele mai bune dish-uri. George și Petrică, au avut cele mai urâte dish-uri din Top 24, în timp ce cele mai bune 3 dish-uri au fost făcute de, Anca, care a gătit un păstrăv confiat la cuptor, Siserman, cu creveți cu piure de mazăre și Gianni, cu homar cu fructe de mare. Siserman a fost desemnat câștigătorul provocării. Înainte de Testul de Inventiviate, fiecare juart a pregătit un preparat, pe care, mai apoi, cei 24 de bucătari amatori au trebuit să
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
Ciprian, cu supă cremă de conopida, Odette, cu supă cu ceapă roșie, Elenă, cu supă cremă de mărar cu tortellini, Petrică, cu salată de schinduf cu ananas, Rasty, cu pandișpan cu cremă de rubarbară, Anca și scoici saint-jaque, Mirabela, cu creveți marinați în lapte de cocos, Siserman, cu pandișpan cu ciocolată și aloe vera, Andreea, cu cotlet de berbecuț mărinat în santolina și Tudor, cu mousse de fructe. Preparatele lui Ciprian, Greta și Patricia au fost cele mai apreciate de cei
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
să se ridice le nivelul așteptărilor, jurații au eliminat-o. După eliminarea Elenei, chefii au hotărât să o salveze pe Isadora, care a reușit să-i impresioneze cu cele trei preparate (fresh tropical, ton cu scoici saint jaques cremă de creveți cu curry). Ultmimele trei concurente au fost Alexandra, Greta și Anca, dar cea mai bună dintre ele a fost Alexandra, care a fost salvată. Anca și Greta au fost cele mai criticate, insă jurații nu au putut să treacă cu
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
un pește teleostean din familia "Belonidae". Lepisosteiformele sunt în general pești de apă dulce, deși unele specii pot intra ocazional în apele salmastre sau marine de lângă malul mării. Peștele aligator ("Atractosteus spatula"), în special, este frecvent prins cu plasele pentru creveți în mlaștinile sărate din Louisiana și a fost adesea observat în apele marine de pe coasta Golfului Mexic ale SUA. Lepisosteiformele pot tolera ape cu conținut scăzut de oxigen deoarece au o vezică înotătoare foarte vascularizată care comunică cu faringele printr-
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
care se hrănesc prin piele și vertebratele cu un sistem digestiv complex. Au un metabolism încet și pot rezista câteva luni fără să se hrănească. Totuși, mănâncă aproape orice, iar analizele conținutului stomacului unor specimene au arătat că mănâncă polichete, creveți, paguri, caracatițe, stele de mare, pești osoși și cartilaginoși, păsări și balene. Mixinele sunt dăunătoare pescarilor, pentru că, dacă se prind în năvoadele de adâncime, pot mânca o mare parte din conținutul lor înainte ca acestea să ajungă la suprafață. Cum
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
mai mult izolat la adâncimi de 50-90 metri, în intervalul martie-iunie și octombrie-noiembrie, uneori până la 100 m, foarte rar apropiindu-se de litoral la adâncimi mai mici de 10 m. Se hrănește cu scrumbii, aterine, hamsii, guvizi, stavrizi, crabi și creveți. Câinele de mare are o talie mică. La maturitate masculii ajung la 1-1,5 m, femelele până la 1,7 m, iar greutatea între 6-14 kg. Pielea este acoperită cu solzi mărunți, placoizi. Ambele înotătoare dorsale sunt precedate de câte un
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
bijuterii din alamă și cupru, accesorii din piele, păpuși, instrumente muzicale, ii și costume populare, icoane pictate și preparate culinare: cozonaci, pască, prăjituri, plăcinte, ciocolată de casă, dulcețuri și siropuri, clătite, brânzeturi, friptură de miel, tocăniță, pastramă de berbecuț, pește, creveți, calamar, midii, drob, sărmăluțe de post, fructe și legume românești, sucuri naturale sau înghețată. Cei mici se vor putea bucura de o paleta diversificată de ateliere cu intrare gratuită, care se vor desfășura zilnic, într-un foișor special amenajat din
Târgul de Paște – Tradiții și Flori de Sărbători by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105636_a_106928]