950 matches
-
Kronika polska se scrie că pe „unde drumul era stricat, moldovenii s-au năpustit asupra carelor noastre, le-au prădat și le-au luat alor noștri tunurile”. Polonii aveau să le recupereze la Obertyn, în 1531. Nu se poate da crezare afirmației din Analele rutene, potrivit cărora regele a scăpat doar cu 10 oameni, dar cronicarul reține zicătoarea, care avea un sâmbure de adevăr că „în vremea regelui Albert, a pierit Șleahta în Polonia.” Demoralizarea a fost factorul principal, care a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vieții lui, sau Gustav Husak, Eric Honecker sau Todor Jivkov, omologii săi din Cehoslovacia, R.D.G., Bulgaria, cât și în nenumăratele cuvântări publice la diferitele ședințe, plenare, congrese, unde Ceaușescu mai adăuga câte ceva la textul scris. Eram, astfel, tentat să dau crezare "bârfelor" intens circulate printre "membrii conducerii superioare de partid și de stat", că de fapt "tovarășa conducea tot angrenajul funcționării statului nostru socialist". Comportamentul ei mi-a devenit mai clar după două vizite făcute la Fabrica de confecții București (APACA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
unele străzi: Blănărie, Croitorie, Meletie Istrati, Episcopiei și parte din strada Stoianovici, lipsa unei băi în stare de funcționare permanentă; baia israelită nu putea satisface cerințele populației; lipsa unui abator modern afecta și el sănătatea publică, cel existent, dacă dăm crezare presei, era mai mult „o clocitoare de boale și fel de fel de infecțiuni”. Autoritățile locale erau îngrijorate de faptul că nici „serviciul de incendiu” (pompieri) nu era dotat suficient: avea „5 cai plini de rapân și slabi” (subl. ns
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
concertat asupra poziției lui Manetti în cadrul regimului 85. Cercetarea lui Conți în evidențele fiscale a stabilit că Manetti a fost într-adevăr victima evaluatorilor fiscali florentini, care au fost "excesiv de obiectivi"86. De fapt, ar trebui să i se dea crezare revendicării lui Manetti că impozitele mari l-au forțat să părăsească Florența. Însă, mai degrabă decât Medici înșiși, se pare să fi fost alții dușmanii personali ai lui Manetti care i-au creat probleme în cadrul regimului. Cine erau ei? Principalul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
respinge evidența din poeziile postume ale lui Eminescu unde se găsesc destule compoziții cu caracter religios creștin, închinate fie Sfintei Treimi, fie Mântuitorului Iisus Hristos (Christ, Înviere), fie Maicii Domnului (Rugăciune, Răsai asupra mea...), dar e tentat a-i da crezare lui G. Călinescu, anume că în Rugăciune, pe care el însuși o consideră a fi "cea mai frumoasă expresie religioasă a liricii eminesciene", avem de-a face cu "simple exerciții de virtuozitate formală, în imediata vecinătate a unor rugăciuni catolice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ce stau la baza a ceea ce domniile voastre ascultați. Oricum, amplificată sau nu, neliniștea sau nostalgia pe care toamna ne-o transmite ne Împinge În natură, unde căutăm, poate involuntar, alinarea. Sau, poate altceva. Ce anume? Ascultați și, rogu-vă, dați crezare. Pentru mine cel puțin, acel altceva e bine definit. E același pe care l’am căutat toată vara În cele mai diverse locuri și forme. E negentropia, adică ordinea, adică Încă opusul degradării, entropiei. În paranteză fie spus, negentropia, de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prin preocupările pentru grădinărit ș.a.m.d. Fără îndoială că ipoteza de la care pornește pedagogul elvețian a paralelismului între etapele dezvoltării societății și stadiile dezvoltării ființei umane este seducătoare și, pînă la un punct, am fi tentați să-i dăm crezare. O analiză mai atentă ne determină însă să manifestăm multe rezerve. De altfel, ea a și fost părăsită de psihologie și pedagogie. Pe de altă parte, urmînd această ipoteză, Ferrière nu a făcut nici un pas înainte în cunoașterea copilăriei; a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Viena, Glyndebourne, Aix-en-Provence, Lucerna). Mihai Zaborilă ne demonstrează că merită să-i acordăm o... carte! Dar autorul visează idei, fapte, momente memorabile. Nu numai locale, ci și naționale, unele chiar internaționale, poate imposibile astăzi, dar realizabile mâine. Să-i dăm crezare și să-l încurajăm. Cine nu ar dori, de pildă, să-l aducă pe Enescu de la Cimitirul Père-Lachaise din Paris la conacul din Tescani sau la vila Luminiș din Sinaia? Ieșeanul incurabil sufletist Zaborilă visează la atenția și demersurile posteritășii
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
pe ceilalți din colțul ochiului. Pe când eram copil în sat, încă nu cunoșteam întrebarea pusă deseori de oamenii apropiați: „La ce te gândești acum?“. și nici răspunsul dat deseori: „La nimic“. Răspuns căruia, de cele mai multe ori, nu i se dă crezare, fiind socotit o scuză, un subterfugiu. Lumea își închipuie că fiecare ne gândim totdeauna la ceva anume, despre care știm exact ce este. În ce mă privește, cred însă că te poți gândi și la nimic - adică la ceva despre
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
la masă cu tacâmuri de aur și are în baie robinete de aur. Astfel se combină între ele detalii de-acum și de-atunci. Pe nesimțite, nejustificat, nepermis se formează un trecut prezent într-un prezent trecut. Nu dădusem niciodată crezare zvonului despre regele-de-aur al mizeriei. Până ce a trebuit s-o fac, după ce, la mult timp după Marburg, zvonul a fost confirmat de întocmirea inventarului casnic al Conducătorului înlăturat. Dar cum de l-am văzut tocmai în rațele de pe râul Lahn
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Ba, eu numa’ șed. Această anecdotă reprezintă cea mai succintă descriere a firescului. De douăzeci de ani cunosc anecdota, și de-atunci mă tot așez alături de bătrân pe bancă. Dar nici până azi nu prea îmi vine să-i dau crezare. Floarea roșie și bățultc "Floarea roșie Și bățul" La ședințele în care, sub dictatură, oamenii își consumau o mare parte a timpului lor, îți puteai forma cea mai exactă imagine asupra felului cum se vorbea în societatea românească ținută sub
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de acolo noaptea. Dar s-a săturat și e arestat. În timp ce la 25 august se descoperă într-o sticlă găsită pe plaja vestică a peninsulei Cotentin (Franța) următorul mesaj: „Insula Stuchon, în Marea Egee, ajutor! Donald Crowhurst...”, dar nimeni nu dă crezare help-ului, căci ce să caute Crowhurst în Marea Egee?, - în tot acest timp îmi dau seama că s-a întâmplat ceva. Sunt în pădure, printre munți înalți, singur, urlu câte un cuvânt și-mi răspunde ecoul. Mă așez pe o buturugă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pietre a funcționat cândva pe iazul Strezei, care din păcate a fost incendiată de dușmanii morarului Zosim Folea, fratele lui Onu de pe Arpășel. Și aceasta era proprietatea telekylor. Ea avea să dispară în 1907, fiind incendiată, dacă e să dăm crezare gurii lumii, de Costantin Folea care nu se prea avea bine cu morarul Zosim Folea. În Oprea a funcționat fără întrerupere din vremuri imemoriale moara din mijlocul satului, tot proprietate a grofului, trecută în proprietatea comunei în anul 1918. După
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și judecăți sau de la spiritul bun sau de la cel rău, dă naștere la diferite idei și păreri care nu sunt date nemijlocit de Dumnezeu, Domnul nostru; și, de aceea, trebuie foarte bine cercetate, înainte de a li se da întru totul crezare și de a fi înfăptuite. 337. LA ÎMPĂRȚIREA POMENILOR TREBUIE țINUTE URMĂTOARELE REGULI. 338. Prima regulă. Dacă împart părinților sau prietenilor sau persoanelor de care sunt apropiat, trebuie să țin seama de patru lucruri, despre care s-a vorbit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
apăsă o mare furie și era gata să izbucnească: - Nu crezi că ai ajuns prea departe, fără să-mi aduci la cunoștință situația ta, în care te-ai aflat? Sau maică-ta nu ți-a spus niciodată să nu dai crezare bărbaților că au tendința de a te înșela? E uimitor. Cum ai putut face un lucru atât de măreț și tot pe atât de demn de dispreț pentru alții. - Nu te-am cunoscut lipsit de sensibilitate. - Nu mă înțelege greșit
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ed.], Istoria comunismului din România: documente. Perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej [1945- 1965], Editura Humanitas, București, 2009, pp. 706-708). Cu totul altceva credea Monica Lovinescu despre această Doina Stupcanu, alias „Roxana Voinescu“. În jurnalul cercetărilor ei în legătură cu circumstanțele detenției Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, dând crezare minciunilor spuse de fosta deținută informatoare, îi face acesteia o caracterizare superlativă: „Doina Stupcanu - care s-a remarcat prin curaj și îndârjire față de anchetatori și la proces; îi aducea în fiecare zi mamei de la plimbarea prin curtea închisorii câte o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
le rezolv, m-au împiedicat chiar să iau legătura cu tine telefonic. Dacă reușeam să vin la redacție, trebuia, desigur, să reluăm și discuția întreruptă cu o seară mai înainte. și n-aș fi voit pentru că tu mai poți da crezare zvonurilor inexacte despre individ, dovadă că nici pînă azi nu mi-ai răspuns la scrisoarea mea din 14 noiembrie 1985 (cum s-a mai întîmplat și altădată!). Ce-aș putea să spun!? Sau: ce-aș putea să mai spun!? În
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Ion Antonescu” la 1 iunie, În același an cu alegerile. La capitolul „Priviri politico-organizatorice și starea de spirit a masselor evreești”, Gutman s-a oprit mai mult ca de obicei deoarece erau câteva puncte extrem de sensibile. Dacă e să dăm crezare urmașului lui Naty Terdiman, atunci putem cita următoarea auto-laudă: „În massa evreească se simte o orientare politică mai apropiată de noi, se observă un interes pentru a-și ridica certificatele de alegători care CDE-ul a luat inițiativa de a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
inventând motive de neprimire. Un coleg cu vechime în partid mi-a spus-o direct. „Ei nu vor să te scape în partid pentru că nu le plac ochii tăi și se tem să nu le iei direcția”. N-am dat crezare, dar ceea ce a urmat s-a confirmat ulterior. Mi se transmite indirect avertismentul de a renunța, întrucât am la dosar fapte compromițătoare. Am lăsat ca lucrurile să evolueze normal, am așteptat un an, apoi după alte obstrucții sunt pus în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
înaltei misiuni pe care i-am încredințat-o și va acționa astfel încât să se bucure de întreaga Dumneavoastră stimă și încredere. Cu această convingere rog pe Excelența Voastră să-l primiți cu bunăvoință, să-i acordați încredere și să dați crezare la tot ce Vă va spune din partea mea și a Guvernului Român, cu deosebire atunci când va transmite Excelenței Voastre urările noastre de fericire personală și pentru prosperitatea Republicii Orientale a Uruguayului." Peste câteva zile Excelența Sa domnul Vasile Macovei și Doamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
când or auzi strigătul de luptă al ienicerilor: "Aiaiaaa Mehmet!! Mehmet!! Roma!! Roma!!" Să urnească cruciada ceea mult cântată! S-o urnească din vorbă în faptă! Cată să pătrunzi tâlcul gândurilor ascunse după prea frumoase vorbe. Vreau să știu câtă crezare... cât pot să mă bizui pe cuvântul lor. Las' pe mine! De nu l-oi spăimânta să-i clănțăne dinții Sfântului în gură... La întoarcere, te oprești cu colindul și la Veneția, la Marele Consiliu, și la Buda, la craiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de caracteristic, de familiarizare a profundului, de laicizare a sacrului, N. Steinhardt scrie (în Monahul de la Rohia..., p. 9): „Iisus a jucat cinstit, într-atât s-a întrupat de serios, de sincer, de total, încât nimeni nu a putut da crezare învierii Sale. Învierea a fost surpriză și pentru ucenici”. Așa este, chiar și pentru ucenici învierea lui Iisus (prezisă de profeți și de El însuși) a constituit o „surpriză”. Nu e adevărat însă că „nimeni nu a putut da crezare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
crezare învierii Sale. Învierea a fost surpriză și pentru ucenici”. Așa este, chiar și pentru ucenici învierea lui Iisus (prezisă de profeți și de El însuși) a constituit o „surpriză”. Nu e adevărat însă că „nimeni nu a putut da crezare” evenimentului suprem al Evangheliilor: anastasis-ul. În învierea Domnului, au crezut, fără cea mai mică ezitare, Maria Magdalena, „cealaltă Marie” (soția lui Cleopa), Ioana, Suzana și altele, din ceata „femeilor care veniseră cu El din Galileea”, și tot lor, sau unora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de post, dar și în postul Sfinților Apostoli. Cu acest prilej, ca ursitoare, bunica m-a luat în brațe, m-a închinat la icoană și m-a menit: „capul pe potcap, dar mâna pe ciomag”. Nu știu dacă bunica da crezare acestei „ursiri”, acestei meniri, pe care mi-a poveastit- o mămica de mai multe ori. În ce mă privește, deși am ajuns preot, n-am crezut că această ursită va fi avut vreun rol în viața mea. „Cu capul pe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
adevărat patrimoniu cultural bogat care putea să provină numai dintr-o minte mai mult decât sănătoasă. Poate că nu era o inteligență ascuțită adaptată unei scolastici sistematice și unei rigori tehnice, necesare studiilor scolastice». Iată și alte mărturii vrednice de crezare. Profesorul Antonio Pittoni ne spune că: «Don Calabria era prea diferit de ceilalți băieți. Era timid și rezervat. Rezultatele școlare mediocre nu se pot atribui slabelor sale capacități mintale, ci condiției sale de indigență, uneori denutriție și oboseală; de mai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]