8,264 matches
-
vorba de o piatră ordinară. Acest cristal de 30 de grame prezintă o trăsătură caracteristică rocilor extraterestre și este totuși diferit față de meteoriți, susține Kramers. Dacă o comparăm cu meteoriți... aceștia din urmă conțin doar aproximativ 3% carbon, iar acest cristal conține 65% carbon", a precizat el pentru AFP. Analizele chimice i-au condus pe experți spre concluzia clară că este vorba despre "primul specimen cunoscut de nucleu al unei comete", conform cercetătorilor de la Universitatea din Witwatersrand, scrie Agerpres. Rezultatele cercetării
Misterele scarabeului lui Tutankhamon și al cristalului negru, dezlegate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63277_a_64602]
-
dimineață, nu era mare lucru de văzut. Mary îmi spuse că erau vreo câteva bordeluri pe strada aceea, deși nu prea le puteai deosebi de pe dinafară; dar se spunea că pe dinăuntru arătau tare dichisite, cu covoare turcești, candelabre de cristal și draperii de catifea, iar prostituatele aveau camerele lor, cu cameriste care le aduceau micul dejun, le făceau paturile, le curățau podelele și le aruncau zoaiele, iar ele nu trebuiau să facă nimic altceva decât să se-mbrace și să
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
aberație, la fel cum tratarea străinilor drept altceva decît niște barbari (non-greci) ar fi categorisito drept toleranță sinucigașă. Al treilea clișeu stă în obiceiul de a înălța rațiunea la treapta unei facultăți diriguitoare prin care Elada a atins luciditatea de cristal a unei țări ticsite cu gînditori silogistici, care detestau rătăcirile obscurantiste și fugeau de paroxisme mistice. De fapt, ființă mai superstițioasă și mai pătrunsă de umoare fatalistă precum grecul anevoie găsești în epocă: calendarul i se depăna în ritmul misterelor
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
accesibilă publicului este din 2008, ultimul an de mandat ca deputat în Parlamentul României. La acea dată, Dan Ioan Popescu achiziționase tablouri și obiecte de valoare de aproape 20.000 de euro, care se adaugă unei colecții impresionante de bijuterii, cristaluri, porțelanuri, numismatică și obiecte de argint cumpărate pe parcursul a zece ani. DIP avea nouă conturi în lei și valută. Mai precis, 44.000 de dolari, aproape 61.000 de euro și puțin peste 173.000 de lei. Totodată împreună cu soția
Dan Ioan Popescu nu poate justifica un milion de euro. Înalta Curte decide confiscarea sumei respective () [Corola-journal/Journalistic/48076_a_49401]
-
grațiosul meu faun, [...] sosiți la locul unde nimfele acestor păduri obișnuiesc a-și dezvăli, câteodată, comorile lor de grații; desfă deci cununa de iederă și de lăuruscă ce încinge fabuloasele tale tâmple, [...] și hai să cercăm dacă aceste unde de cristal răce și curgător mai păstrează încă urmele îmbălsămate ale vreunei nimfe spărioase cu sânuri crude și sălbatice. Păstrându-ș i capul pe umeri, companionul nu este însă ispitit de acest seducător tablou și refuză să se alăture interlocutorului în reveria arcadică
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
companionul nu este însă ispitit de acest seducător tablou și refuză să se alăture interlocutorului în reveria arcadică: nu-mi plac parfumurile; prin urmare, hărăzesc mai dinainte nasului dumitale orice soi de miresme ar fi lăsat, în undele acestea de cristal răce și curgător, nimfele dumitale cu sânuri crude și sălbatice (69-70). Mai târziu, la căderea nopții, scriitorul e cuprins de visare sub stele, în timp ce camaradul său îl interpelează îndemnându-l să țină seama și de cerințele realității prozaice, nu doar
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
a citit textul despre „Personajele Cărții șoaptelor”) a găsit că o precondiție a romanului ar fi „să scrii despre întâmplări, teritorii ori obiceiuri mai puțin cunoscute, dar pe care tu să le cunoști foarte bine”, a definit neverosimilul ca un „cristal de stâncă al realității” și a concluzionat că romanul nu oferă concluzii. Dumitru Radu Popescu ne-a surprins spunând: „nu știu ce este un roman și nici cu ce se mănâncă”. Apoi ne-a vorbit despre eroi de roman, dar nu toți
Colocviul romanului românesc by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4642_a_5967]
-
care vrea să atragă prin sunet, făcînd uz de un limbaj de elevație crasă. Uneori intenția verbozității e atît de crîncenă că autorului îi scapă din vedere găunoșenia sensurilor pe care le transmite. E ca și cum, lovind suprafața unui pahar de cristal, te încîntă clinchetul sticlei și uiți că în pahar nu e lichid spre degustare. Cazul lui Vlad-Ionuț Tătaru e din această speță, și din păcate nu e singular. Sunt zeci de eseiști cărora rigoarea unei terminologii abstracte le-a fost
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
Taglioni, la cel de al 100-lea spectacol cu Satanella, personalul de balet, recunoscător), iar pe baza piesei, sau talpa care ștampilează, apar trei inițiale gotice: „J.W.G.” și o coroană regală. Turnuleț ul este încununat cu o piatră (cristal de rocă?) și împodobit, în jurul pietrei și în jurul nișelor, cu frunze de acant. Primul demers a fost de stabilire a numelui complet al coregrafului P. Taglioni din inscripție, acesta fiind Paolo Taglioni (Viena, 12 ianuarie 1808 - Berlin, 6 ianuarie 1884
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
și profund eronată. Am dat un exemplu din Stratan. Mi-ar fi fost tot atât de ușor să găsesc unul la Cărtărescu, la Coșovei sau la Iaru. Iată, din Frica pe care o pomeneam adineauri: „«Pe onoarea mea! A ros paharul de cristal/ până la picior! L-am văzut eu! Un cristal/ de două sute de lei!»// Cu bărbia agonizând pe gaura unei țevi de pușcă.../ Cu sentimentele vraiște în gură de șarpe.../ Mâine va semăna din profil cu o gaură neagră/ Stai! Cine vine
De-a wați ascunselea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5869_a_7194]
-
Stratan. Mi-ar fi fost tot atât de ușor să găsesc unul la Cărtărescu, la Coșovei sau la Iaru. Iată, din Frica pe care o pomeneam adineauri: „«Pe onoarea mea! A ros paharul de cristal/ până la picior! L-am văzut eu! Un cristal/ de două sute de lei!»// Cu bărbia agonizând pe gaura unei țevi de pușcă.../ Cu sentimentele vraiște în gură de șarpe.../ Mâine va semăna din profil cu o gaură neagră/ Stai! Cine vine? - Caporalul de schimb - la mine.// Râzi în întuneric
De-a wați ascunselea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5869_a_7194]
-
Este o mare onoare, dar și o mare responsabilitate. Bineînțeles, mai sunt multe obstacole. Dar întotdeauna am rezistat în fața celor care au încercat să mă împiedice să îmi ating scopurile și visurile pentru viitorul Ucrainei. Intențiile mele sunt clare precum cristalul”, a declarat Iulia Timosenko. Fostul premier ucrainean neagă acuzațiile în baza cărora a fost condamnată. Timosenko susține că ispășeste o pedeapsă primită pentru că s-a străduit ca „populația să nu se simtă trădată de liderii săi, iar Ucraina să devină
Timosenko: Voi candida pentru președinția Ucrainei în 2015 by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/56641_a_57966]
-
cum vedeau ei pe FORTUNA, pe ANANKE... - pe cele trei femei ale lumii vărsând apă din căni și cățeluși gudurându-se la picioarele lor... 31 XII 1981. Albert (de la Bruges) mai stă și acum la fereastra cu geam scump de cristal, privind parcul cu arbori groși, rari, și cărăruia asfaltată ce taie în două întinderea întomnată plină de frunze căzute... - Domnule, e lucru știut, țiganii recunosc pe loc oamenii de soi... - Fiindcă au fost robii lor, probabil... - S-ar putea, s-
Amprente (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5799_a_7124]
-
mai mulți membri ai familiei regale, dintr-o barjă special amenajată pentru această ocazie și vopsită în culorile roșu și auriu. Haina reginei, creată special de designerul ei oficial, Angela Kelly, a fost decorată cu strasuri de culoarea fildeșului și cristale Swarovski, pentru a reflecta apa Tamisei. "Anul trecut, în timpul nunții (a prințului William cu Kate Middleton, n.r.), era o mare de oameni. Trebuie să fim în primele rânduri", a explicat Kelly Craig, în vârstă de 41 de ani, una dintre
Jubileul de diamant: Spectacol grandios pe Tamisa () [Corola-journal/Journalistic/58141_a_59466]
-
Alexandru Matei Domnul Socaciu a fost recent scurtcircuitat de o idee pe care a transpus-o numaidecât într-un proiect legislativ menit să ne apere „sărăcia și nevoile și neamul”. Deși adâncă, ideea dlui Socaciu este clară ca cristalul și se poate rezuma la dublarea în limba română a oricărei voci care îndrăznește să articuleze într-un film altceva decât graiul strămoșesc, geto-daco-romano-scit. În felul acesta, românii vor fi protejați lingvistic de limba oricărei alte culturi care ne-ar
O idee bizară by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5566_a_6891]
-
ce implică elementele uranice. Ivirea sa iscă un spectacol în care arborii de apă dansează sub sînii de țiței ai lunii, risipiți pe stînci aidoma caprelor sălbatice, copacii de sare dansează și ei despletiți asemenea ielelor, apoi se limpezesc în cristale pure, se primenesc asemenea apelor iazului. Abstracțiunea nu-l ispitește pe acest bard clădit pe exaltarea senzoriului. Zborul, despicarea, lumina sunt percepțiile d-sale favorite, în timp ce ideea se consumă în fatala-i combustie: „ideea sfîrîie ca o lumînare” (Între două
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
singură excepție, nici unul dintre autorii din Cinci nu ieșise încă la rampă. Editorial vorbind. Doar Marianei Marin îi apăruse, în 1981, Un război de o sută de ani. În rest, Ion Bogdan Lefter avea să-și vadă publicat Globul de cristal un an mai târziu, în 1983; i-au urmat, peste încă un an, Romulus Bucur (Greutatea cernelii pe hârtie) și Alexandru Mușina (Strada Castelului 104). În sfârșit, abia în 1989 va izbucni și Bogdan Ghiu, cu Manualul autorului. Departe de
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
ce altceva decât despre existența poemului ar putea fi foarte bine citite în serie, ca un tot. Ca un mare Poem. Remarcabil. Cu latura, nu-i așa, de un metru! La Ion Bogdan Lefter, din cele două cicluri, Autoportrete, respectiv Cristale, primul e compus din poeme aluvionare, întinse, uneori, pe câteva pagini. Rareori citate (criticii le-au preferat de obicei miniaturile), acestea se numără printre cele mai bune din întreaga carte: „E timpul să tai/ în carne vie./ Eu și eu
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
1974), Carlos Fuentes (Terra nostra, 1975), Salvador Elizondo, (Farabeuf o la crónica de un instante, 1965, El hipogeo secreto,1968, El grafógrafo, 1972); cubanezii Guillermo Cabrera Infante (Tres tigres tristes, 1964), Severo Sarduy, Gestos; chilianul Enrique Lihn, La orquesta de cristal, 1976 ș.a. Cei menționați sunt doar câțiva dintre scriitorii la care se referă hispanistul Eduardo Becerra, profesor la Universitatea Autonomă din Madrid, într-o penetrantă analiză a mecanismelor și specificului scriiturii care se scrie în America Latină. Din cartea sa Pensar
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
altă orînduire. „De fapt, starea de trezire e iluzorie. Revenirea din Hypnos e guvernată tot de legile lui Hypnos. „Merg și toate lucrurile dau din aripi/ aripile de piatră ale pietrelor/ bat atît de încet/ încît pot smulge din ele/ cristale de cuarț ca pe niște pene dureroase.” Avem de-a face cu o viziune desprinsă parcă din pictura lui William Blake sau din frescele lui Bălașa, bîntuite de creaturi mitologicoarhetipale. Nu știu care fizician sau alt om de știință ar fi putut
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
de Henri Gouhier intitulat Semnificația teatrului, dar și cronici la recente premiere teatrale montate la Sibiu. Partea strict literară a revistei e bogată și amintim aici poemele lui Dumitru Bădița și ale lui Andrei Zanca (sub titlul Un Stalingrad de cristal), proza lui Dan Perșa și a lui Alexandru Uiuiu (cu un text de prezentare datorat lui Ioan Groșan), o cronică de Andrei Terian la cartea despre Caragiale a lui Mircea A. Diaconu, studiul lui Ion Dur despre celălalt Eminescu, precum și
Revista revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3512_a_4837]
-
fi divizată în părți tot mai mici, astfel încât acestea să semene leit cu întregul. Le-a numit fractali. În lumea din jur, astfel de structuri sunt destul de lesne de recunoscut în natură, în forma norilor, a fulgilor de zăpadă, a cristalelor de gheață sau a crestelor montane, iar în artă în picturile lui Jackson Pollock sau într-un roman precum cel al lui David Foster Wallace, Infinite Jest. Aproape sigur fără voia lui, și László Krasznahorkai reușește să scrie o carte-fractal
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
întreg... - Mocnește, zise Pârnaie. Astfel încât, deși soarele trecuse de vârf, înțeleseră de unde venea căldura aceea. Vârfurile zimțate sclipeau, fiecare ciob de oglindă, fiecare fund de oală răsturnată ori fărâmă de faianță răsfrângea cu sălbăticie lumina. Părea un munte făcut din cristale albe, cu o energie care urca din pântece și țâșnea ca dintr-un gâtlej retezat. După ce, însă, ochii se obișnuiau cu lumina, ieșeau la iveală tot felul de petice multicolore, unele sclipeau, țevi înfipte pe jumătate, corniere rășchirate, table îndoite
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
Oximoronul din titlu, gentlemanul bolșevic, justifică destinul lui Ion Scutelnicu, altădată afemeiat și barbar, reinventat, în noul regim, ca filantrop și familist. În „Muzeul Comunismului” creat de Ion-Johnny tronează lucrările artistului-martir Emil Faure-Buliga, iar „Gioconda” muzeului este „Chilia artistului”, un cristal în care se vede „un schelet uman chircit în poziție uterină” - nimeni altul decât produsul Blocului-Goebbels, ce extirpase, cu tot cu apartament, elementul dușmănos de odinioară. Ideea e că arta, manipulată profesionist, modifică prin spectacol ideologii și aruncă în nostalgii toxice pe
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
mă ironizau) poate fi sedus de o povestioară cam de doi bani, melodramatică până la sațietate, de un sentimentalism desuet și care, culmea, se și termină prost. Ce mă fascina - și mă fascinează încă - în capodopera lui Fitzgerald e claritatea de cristal a stilului. Puține alte cărți sunt mai înșelător-accesibile decât această narațiune despre iubirea maniacală a unui gangster romantic, complexat și vag nevrotic și o gâsculiță care a intuit în profunzime regulile lumii moderne. O lume în care „fetele bogate nu
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]