51,775 matches
-
din ziare că face parte din conducerea unei fracțiuni țărăniste disidente. Ciudată mișcare A mai fost și "războiul" cu critica literară pe care, pe neașteptate, l-a declanșat N. Breban, reproșându-i acesteia dezangajarea, fuga de pe câmpul de luptă. Despre critică a afirmat că este "zona cea mai deficientă a scrisului românesc de azi", întâlnindu-se în această părere cu Mircea Cărtărescu. Unii au văzut însă la N. Breban mai degrabă o supărare personală pe critică, pe anumiți critici, mă rog
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
de pe câmpul de luptă. Despre critică a afirmat că este "zona cea mai deficientă a scrisului românesc de azi", întâlnindu-se în această părere cu Mircea Cărtărescu. Unii au văzut însă la N. Breban mai degrabă o supărare personală pe critică, pe anumiți critici, mă rog, care azi nu-i mai acordă aceeași mare atenție ca în trecut. Purtându-se astfel ei nu-și mai fac, desigur, datoria. Polemismul îndeajuns de violent al lui N. Breban ( până și în "confesiuni" este
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
luptă. Despre critică a afirmat că este "zona cea mai deficientă a scrisului românesc de azi", întâlnindu-se în această părere cu Mircea Cărtărescu. Unii au văzut însă la N. Breban mai degrabă o supărare personală pe critică, pe anumiți critici, mă rog, care azi nu-i mai acordă aceeași mare atenție ca în trecut. Purtându-se astfel ei nu-și mai fac, desigur, datoria. Polemismul îndeajuns de violent al lui N. Breban ( până și în "confesiuni" este violent, cum avertizează
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Ilinca Taranu Francisco Ayala Născut în 1906, Francisco Ayala este considerat azi martorul privilegiat al unui secol de istorie si literatură spaniole. Opera sa a fost împărțită de critică în două etape, înainte și după Războiul Civil, separate de o evidentă schimbare de ton și atitudine. Primele sale scrieri Tragicomedia unui om lipsit de spirit (1925), Istoria unui răsărit de soare (1926), Boxerul și îngerul (1929), Vînătorul zorilor (1930
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
perioada avangardistă, prin recursul la o scriitură compozită, amestecînd realitate și imaginar, forme discursive, ilustrație grafică și digresiune autobiografică. Minunat povestitor, jurnalist de clasă, teoretician al artei, critic literar și eseist de formație sociologică, memorialist prolific, autorul primei cărți de critică cinematografică publicate în Spania, Francisco Ayala este autorul unei vaste și diverse opere. Povestirea aleasă pentru Premiul de traducere "Don Quijote", acordat anul acesta de Institutul Cervantes are un pretext românesc și mai multe subtexte: puterea și izolarea ei, mitul tinereții
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
nu se citește, monografia lui I. P. Culianu sau studiul lui W. Dânca se concentrează, cu precădere, asupra laturii științifice. Matei Călinescu, Sorin Alexandrescu și Eugen Simion, în ciuda luminii pe care o aduc studiile lor, se dovedesc prea darnici cu viitorii critici prin oferta unui mare număr de zone albe. Totuși, confruntarea cu moda a avut un rol important: s-au selectat spiritele capabile de a duce la capăt curiozitățile care denivelează planurile unor înterpretări parțiale. Mereu actualizat de sensibilități, viziuni, credințe
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
în recuzita oricărui mare critic - nu-i pot eclipsa meritele. Nimic protocronist în afirmația că în articole ca Medelenii și "medelenismul" sau Contemporanii - "Jean" Minulescu, Eliade are intuiția a ceea ce mai târziu se va numi orizont de așteptare. Dacă prin critica sa nu a reușit să promoveze nume noi în literatura interbelică, așa cum o făceau E. Lovinescu sau G. Călinescu, a izbutit în schimb să incite o generație întreagă și s-o îndemne spre "virilitatea" și tirania afirmării propriei identități. Câtă
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
să-l feresc de gheața reumatică a filozofiei voastre." (pag. 366) Eliade își sintetizează primele cinci foiletoane: "Am pornit de la constatarea unui spirit al generației actuale, deosebit de al celorlalte.(...) Trăsătura dominantă: dorința de o sinteză completă și autentică. De aici, critica diletantismului, nevoia de seriozitate spirituală, de integrarea experienței mistice, și critica acelui spirit științific de laborator, de universitate... Am arătat apoi necesitatea experiențelor, de orice fel, pentru gimnastica spiritului.(...) Și am încheiat această primă serie de note prin identificarea culturii
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
Eliade își sintetizează primele cinci foiletoane: "Am pornit de la constatarea unui spirit al generației actuale, deosebit de al celorlalte.(...) Trăsătura dominantă: dorința de o sinteză completă și autentică. De aici, critica diletantismului, nevoia de seriozitate spirituală, de integrarea experienței mistice, și critica acelui spirit științific de laborator, de universitate... Am arătat apoi necesitatea experiențelor, de orice fel, pentru gimnastica spiritului.(...) Și am încheiat această primă serie de note prin identificarea culturii cu experiențele." Este foarte greu să cuprinzi spiritul unei generații în
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
contradictorii". Potrivit uneia din ele, în loc de-a reprezenta urmarea unui gen de literatură, corpul de texte teoretizante ar anticipa creația. În consecință, în climatul năzdrăvanului postmodernism, conceptul și creația și-ar putea inversa rolurile. În terminologia unui Raymond Federman, critica devine criticfiction, topos al indeterminării, jocului, iluziei, pe cînd creația e apreciată ca un teren al nașterii principiilor teoretice ( surfiction), exhibîndu-și baza doctrinară. Cu grație, lumea se întoarce cu capul în jos Dar să trecem peste momentul acrobatic și să
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
Pituț (1940-1991) a debutat în volum în 1966, cu Poarta cetății, și a fost considerat, cel puțin în ceea ce privește volumele sale din anii ’60 -’70, un reprezentant tipic al poeziei șaizeciste, în varianta "expresionismului țărănesc". Caracteristicile poeziei, detectate și prizate de critică, sînt: lirismul cosmic, spiritualizat, în "versuri dure, energetice, de esență tare ca acealea ale lui Cotruș", poezia de cunoaștere, preocuparea pentru elementele rămase în stare primară, pentru teme ca timpul, moartea, starea de ebuliție a materiei, etc. (Eugen Simion, Scriitori
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
Daniel Cristea-Enache În pofida "incompatibilității radicale" pe care o puncta și argumenta Maiorescu, poeții de calibru pot fi și buni critici literari - cu condiția să nu reducă multiplul liric, polifonia poeziei pe care o comentează, la propria formulă simbolică și stilistică. A cunoaște din interior mecanismele și proiecțiile imaginare specifice genului, a te fi confruntat cu obstacolele și limitele lui reprezintă
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
înainte, faptul că nu are încă "distanța critică necesară pentru o evaluare globală a fenomenului, fără de care nici o evaluare individuală nu e legitimă" (p. 9). Dar cum am putea aproxima, baremi, o mișcare literară, o tendință artistică, fără o prealabilă critică aplicată a individualităților ce le direcționează? De fapt, Ion Mircea oscilează între condiția criticului și cea a istoricului literar. Comentariile la textele poetice selectate (nu întotdeauna fericit) arată, de fiecare dată, o bună situare a autorilor în paradigmele de care
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
o bună situare a autorilor în paradigmele de care aparțin și o corectă raportare a creației lor la modelele dominante într-o epocă, ca și la contramodelele ce vor avansa în prim-plan, într-o fază ulterioară. În câteva rânduri, critica poemului se transformă vizibil într-o critică a poeziei. Ion Mircea uită să mai analizeze versurile ce-i stau în față, furat fiind de realizarea unui desen mai larg: un medalion de istorie literară, o evocare înlăcrimată, rememorarea unui episod
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
de care aparțin și o corectă raportare a creației lor la modelele dominante într-o epocă, ca și la contramodelele ce vor avansa în prim-plan, într-o fază ulterioară. În câteva rânduri, critica poemului se transformă vizibil într-o critică a poeziei. Ion Mircea uită să mai analizeze versurile ce-i stau în față, furat fiind de realizarea unui desen mai larg: un medalion de istorie literară, o evocare înlăcrimată, rememorarea unui episod biografic... Mai mulți autori cuprinși în antologie
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
erau și sînt mult mai largi. Ați dobîndit reputația celui dintîi specialist în Costache Negruzzi. Ați reeditat integral, în ediții critice, opera celui care reprezintă una dintre coloanele prozei românești. În palmaresul Domniei voastre figurează 17 ediții, din care 3 critice de referință, încununate cu prestigioase premii, precum"Perpessicius" acordat de Muzeul Litraturii Române, "Iulia Hașdeu" al Academiei Române sau cel al Uniunii Scriitorilor. V-ați îngrijit de scoaterea la lumină a creației acestui scriitor emblematic, dar ați și reflectat asupra locului
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
în minte, chiar cu actorii de atunci, conducerea Universității și el, acuzatul, s-a petrecut intervenția lui Stalin, prin articolul"Marxismul și problemele lingvisticii", care spunea niște lucruri de bun simț, știute de toată lumea, și critica tocmai pe Marr. - O critică salvatoare pentru mulți lingviști români, nu? - Tocmai că n-a fost salvatoare. Asta-i partea paradoxală. Cu profesorul Ivănescu m-am întîlnit în acele zile pe culoarele Universității și mi-a spus:" Domnule, am învins, uite Stalin spune că limba
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
din copilărie în paginile unui manual. - În școala franceză, pe care o cunoașteți destul de bine, există mai multă rigoare și măsură? - Chiar exagerat de multă. Ei ajung foarte greu în conteporaneitate. Merg pe scriitorii clasici, care sînt încetățeniți în conștința criticii, a istoriei literare, a publicului. Aici poate este un exces al lor, după cum cred că nu este bun sistemul acesta de a lăsa, la universitate vorbesc, profesorului libertatea de a face orice la curs. El dacă se ocupă de limbajul
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
operă este o operă.Opera lui Sadoveanu este cea pe care o cunoaștem. Marile cărți ale lui și nu Mitrea Cocor. Dar eu cred, pe de altă parte, și am convingerea chiar, că selecția valorică s-a făcut și în critica de pînă la 1990. Acum rămîne numai să mai nuanțăm, să mai explicităm ceea ce nu se putea spune atunci în critică. A schimba, a zice că Moromeții nu este o carte de valoare, sau Bietul Ioanide, sau Groapa, e imposibil
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Dar eu cred, pe de altă parte, și am convingerea chiar, că selecția valorică s-a făcut și în critica de pînă la 1990. Acum rămîne numai să mai nuanțăm, să mai explicităm ceea ce nu se putea spune atunci în critică. A schimba, a zice că Moromeții nu este o carte de valoare, sau Bietul Ioanide, sau Groapa, e imposibil, fiindcă o carte vorbește prin ea însăși, nu prin ceea ce a făcut omul care a scris-o. Faptele celui în cauză
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
apară o carte ce a schimbat fața prozei, a literaturii, în secolul al XX-lea. - Și ați constatat că Proust a fost foarte bine receptat în România și că opiniile critice privitoare la acest scriitor novator au avut altitudine în critica românescă? - E recunoscut că un scriitor de talia lui Camil Petrescu, de pildă, a integrat primul fenomenologic opera lui Proust, iar eu am citit cu atenție pe Ibrăileanu, pe cei de la "Viața Românească", și am văzut că o serie de
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Românească", și am văzut că o serie de opinii din Creație și analiză, care este o capodoperă în miniatură, au fost, prin referirile la personajul lui Proust, reluate, dacă vreți, fară să știe nimeni despre ceea ce a scris Ibrăileanu, de critica franceză de la mijlocul secolului al XX-lea, Picon, Genet. Aproape merg cu aceleași cuvinte despre personajul la Proust, aceleași cuvinte folosite de Ibrăileanu. - Iată, ne apropiem de sfîșitul divanului nostru. Aș vrea în încheiere să vă întreb, ca pe un
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Daniel Cristea-Enache Întâmpinată cu zâmbete ironice ori contestată în chiar premisele coagulării ei, considerată găselnița publicitară a unor critici cu ambiții de mentori (care ar fi inventat fenomenul pentru a se pune pe ei înșiși în valoare), generația poeților "milenariști" are câteva nume pe care numai spiritele răuvoitoare sau complet opace la poezie le pot ignora. Marius Ianuș și
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
Aerul timpului", contextul Tranziției, limbajul determinant, realismul, expresionismul și alte asemenea elemente de analiză sunt cu totul insuficiente pentru a prinde substanța volatilă a poeziei tinere, structura ei de sensibilitate. În fond, orice experiență lirică autentică își inventează reperele, cerând criticii un serios efort de adaptare. Nu altfel stau lucrurile cu volumul Amazon al tânărului Ștefan Manasia, poet clujean discret în manifestări, "cuminte" socialmente, atât de discret și atât de cuminte, încât debutul său editorial (Amazon și alte poeme, Editura Tritonic
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
comentarii proprii la textul aristotelic care însă n-au fost discutate, fie omologate, fie respinse, de lumea academică românească. în mod evident nu avem un asemenea mediu; există oare la noi specialiști care să poată discuta cu competență chestiuni de critică de text la Aristotel? Mă tem că nu. Și chiar dacă am avea, cred că asemenea studii trebuie publicate și într-o limbă de largă circulație într-o revistă de specialitate străină sau în Studii Clasice. Cât de important ar fi
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]