38,420 matches
-
sentințe civile pronunțate de Judecătoria Albă prin care s-a respins autoarelor excepției contestația la executare și desființarea titlurilor executorii emise de Casă de Asigurări de Sănătate Albă. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia susțin că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât, potrivit dispozițiilor din Legea nr. 51/1995 , avocații au un sistem propriu de asigurări în scopul stabilirii și acordării pensiilor și ajutoarelor sociale cuvenite acestora și urmașilor lor. Or, potrivit art. 1 din Ordonanță de urgență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157893_a_159222]
-
pachetul de servicii medicale, de îngrijire a sănătății, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale. Tribunalul Albă - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece asigurarea prevăzută de Legea nr. 51/1995 este diferită de cea din dispoziția legală criticată. Distincția rezultă din scopul asigurării prevăzut de cele două acte normative. Astfel, scopul asigurării obligatorii reglementate de Legea nr. 51/1995 este stabilirea și acordarea pensiilor și ajutoarelor sociale cuvenite avocaților și urmașilor acestora, pe când scopul asigurării obligatorii prevăzute de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157893_a_159222]
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern și de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157893_a_159222]
-
nediscriminatoriu, oricărui asigurat; ... g) transparență activității sistemului de asigurări sociale de sănătate. ... (3) Pot funcționa și alte forme de asigurare a sănătății în diferite situații speciale. Aceste asigurări nu sunt obligatorii." ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 48 din Constituția României. După aprobarea prin referendum a Legii nr. 429/2003 de revizuire a Constituției României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, Constituția României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157893_a_159222]
-
solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, sens în care precizează că activitatea aleșilor locali trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în scopul asigurării integrității acesteia, în acord cu regula supremației interesului public. Susține că prevederile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, de vreme ce persoana evaluată are posibilitatea de a contesta în fața instanței judecătorești raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, în condițiile art. 22 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
completarea altor acte normative. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Dogaru într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, având în vedere lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a acestora. De asemenea, în privința dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și ale art. 75 lit. a) și f) din Legea nr. 393/2004 , autorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
vizate de text. Această formulare imprecisă și inadecvată în privința posibilității individului căruia i se adresează de a-și controla conduita este contrară jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale. Mai susține că dispozițiile legale criticate reprezintă restrângeri ale drepturilor consilierilor locali de a-și exercita liber mandatul dobândit în virtutea dreptului de a fi ales, prin exprimarea unui drept de vot cu privire la hotărârile adoptate. Or, în această formă ambiguă și neclară, prevederile legale criticate nu pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
dispozițiile legale criticate reprezintă restrângeri ale drepturilor consilierilor locali de a-și exercita liber mandatul dobândit în virtutea dreptului de a fi ales, prin exprimarea unui drept de vot cu privire la hotărârile adoptate. Or, în această formă ambiguă și neclară, prevederile legale criticate nu pot fi considerate că îndeplinesc cerința constituțională de a restrânge prin lege exercițiul unor drepturi. 7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că prevederile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate." 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. De
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, și Decizia nr. 951 din 25 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 septembrie 2009. Curtea a reținut că prevederile legale criticate reprezintă garanții ale imparțialității autorităților publice și a membrilor consiliilor locale în exercitarea atribuțiilor lor. Potrivit art. 16 alin. (3) din Constituție, funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate doar "în condițiile legii". Rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, apreciind că reglementarea criticată nu contravine normelor constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 14 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 12370.1/325/2005, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216883_a_218212]
-
din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Maria Di Valentin într-o cauză având ca obiect fond funciar. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că norma legală criticată este neconstituțională întrucât "limitează posibilitatea invocării nulității absolute a actelor de constituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament al foștilor proprietari numai pentru foștii proprietari ale căror terenuri erau libere la data solicitării reconstituirii", acest lucru nefiind permis pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216883_a_218212]
-
libere la data solicitării reconstituirii dreptului de proprietate și foștii proprietari ale căror terenuri au devenit libere după data solicitării reconstituirii. Tribunalul Timiș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate dau expresie competenței constituționale a legiuitorului de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate și nu sunt de natură să contravină prevederilor constituționale și internaționale referitoare la nediscriminare și garantarea proprietății private. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216883_a_218212]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216883_a_218212]
-
Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216883_a_218212]
-
art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 14 (privind interzicerea discriminării) din același instrument juridic internațional. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate, raportate la prevederile art. 44 din Constituție , instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 275 din 21 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 14 aprilie 2006, în care s-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216883_a_218212]
-
în art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală ." De asemenea, Curtea consideră că această soluție a legiuitorului nu contravine nici principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, dat fiind că reglementarea criticată se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de norma legală, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile art. III alin. (1) lit. a) pct. (îi) din Legea nr. 169/1997 sunt în concordanță și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216883_a_218212]
-
nr. 1.579/2005 al Judecătoriei Liești. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ridicate, întrucât apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin textelor din Constituție invocate ca fiind încălcate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 13 martie 2006 pronunțată în Dosarul nr. 1.579/2005 Judecătoria Liești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182081_a_183410]
-
de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Silviu Strungariu Ionașcu într-o cauză având ca obiect plângerea formulată de acesta împotriva procesului-verbal de contravenție întocmit în temeiul ordonanței criticate. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că "la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu a existat un caz excepțional sau vreo situație extraordinară pentru a fi reglementată circulația pe drumurile publice printr-o ordonanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182081_a_183410]
-
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Aceasta, deoarece constituționalitatea ordonanței criticate trebuie analizată în raport cu dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituție, în vigoare la data adoptării ei, text care impunea condiția existenței cazului excepțional, asupra căruia doar Guvernul poate aprecia. Or, din expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182081_a_183410]
-
rezultă că dubla condiție a existenței cazului excepțional și a urgenței a fost îndeplinită. În legătură cu susținerea referitoare la necesitatea motivării urgenței în cuprinsul ordonanței, se arată că dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituție, în vigoare la data adoptării ordonanței criticate, nu obligau la aceasta, "așa cum o cer în prezent prevederile art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată". Invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la constituționalitatea acestei ordonanțe. Avocatul Poporului consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182081_a_183410]
-
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), precum și ale art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182081_a_183410]
-
statuat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice este constituțională în integralitatea sa. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că din expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței criticate rezultă îndeplinirea dublei condiții prevăzute de art. 114 alin. (4) din Constituția nerevizuită, și anume existența cazului excepțional și a urgenței. Concluzia se desprinde din precizările făcute de Guvern în sensul că "amplificarea continuă a fenomenului infracțional, care a căpătat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182081_a_183410]
-
un regim preferențial față de cei care sunt obligați să aștepte termene mai lungi. Astfel, destinatarii Legii nr. 10/2001 sunt discriminați în funcție de gradul de încărcare a autorităților învestite cu soluționarea acestor cereri. 7. Se mai susține că textele de lege criticate aduc atingere dreptului de acces liber la justiție, acesta fiind permis doar după lungi perioade de timp și în mod discriminatoriu, și anume după scurgerea unui termen de 6 luni calculat din momentul expirării celorlalte termene de 12, 24 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263798_a_265127]