51,468 matches
-
legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și a abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. ... 17. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). ... 21. Totodată, prin Decizia nr. 798 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 14 ianuarie 2021, Curtea a reținut că soluția legislativă criticată, instituind evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestuia și la categoria de folosință existentă la data preluării, nu reprezintă o măsură de plafonare a măsurilor reparatorii acordate prin actul normativ criticat, ci
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
legislativă criticată, instituind evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestuia și la categoria de folosință existentă la data preluării, nu reprezintă o măsură de plafonare a măsurilor reparatorii acordate prin actul normativ criticat, ci, în realitate, constituie o transpunere legislativă a principiului restitutio in integrum, scopul urmărit fiind acela ca măsura reparatorie acordată să corespundă cu valoarea reală a imobilului, prin raportarea obiectivă la datele tehnice de identificare ale acestuia de la data
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
a fost ridicată de Marius-Sabin Miron întro cauză având ca obiect obligația de a face, respectiv obligarea pârâtei la acordarea anuală a unui bilet gratuit pentru tratament de recuperare medicală. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prevederile criticate permit ca o simplă entitate administrativă, și nu puterea legislativă și/sau executivă, să modifice sau să anuleze alte legi. În acest fel, prin stabilirea unor criterii de acordare a biletelor de tratament recuperator de către această entitate administrativă se prejudiciază
DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258377]
-
acestea, entitatea administrativă nu a răspuns cererii formulate în anul 2019 de către autorul excepției de acordare a tratamentul balnear, acesta fiind motivul pentru care nu a efectuat acest tratament în anul respectiv. ... 8. În final, susține că prin prevederile criticate se ajunge la situația în care statul român își încalcă obligația prevăzută de art. 50 din Constituție referitor la protecția persoanelor cu handicap. ... 9. Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258377]
-
de neconstituționalitate. ... 11. Guvernul, președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258377]
-
bilete pentru tratament balnear, precum și nivelul contribuției bănești individuale a asiguraților și a pensionarilor se aprobă anual, prin ordin al președintelui CNPP [subl. noastră Casa Națională de Pensii Publice]“. ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 referitor la statul român, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, art. 22 privind dreptul la integritate fizică
DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258377]
-
această critică ridică o simplă chestiune de aplicare a art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 care, așa cum în mod constant a statuat Curtea Constituțională, este de competența instanțelor judecătorești. ... 17. În final, autorul arată că prin prevederile criticate se ajunge la situația în care statul român își încalcă obligația prevăzută de art. 50 din Constituție. Cu referire la această critică, Curtea reține că, într-adevăr, puterea constituantă a impus statului să ofere un tratament special persoanelor cu handicap prin
DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258377]
-
evident, acestea lasă statului o anumită marjă de apreciere, inevitabil, a conținutului concret al tuturor acestor acțiuni normative pe care trebuie să le întreprindă statul. În cauza de față, în exercitarea acestei marje de apreciere, legiuitorul a decis, prin prevederile criticate, să delege președintelui CNPP atribuția de a aproba criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum și nivelul contribuției bănești individuale a asiguraților și a pensionarilor. ... 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258377]
-
de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul doamnei avocat Nela Petrișor, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, învederează faptul că în speța dedusă judecății s-a solicitat reexaminarea taxei judiciare de timbru instituite prin dispozițiile de lege criticate, considerată a fi extrem de împovărătoare, taxă ce a fost stabilită prin raportare la valoarea contractului, și nu la valoarea dedusă judecății. Precizează că deși prevederile art. 56 alin. (1) și (3) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
proporțională cu situația care a determinat-o, or, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 a avut în vedere alte argumente, care vizau creșterea celerității în acordarea și în beneficiul achizițiilor publice, neavând nicio legătură cu taxa judiciară de timbru criticată. În acest context susține că măsura ar fi trebuit să fie aplicată în mod nediscriminatoriu, ceea ce însă nu se întâmplă, pentru că operatorul economic este obligat să timbreze la valoarea contractului, nu a pretențiilor, în timp ce autoritatea contractantă
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
că operatorul economic este obligat să achite o taxă judiciară de timbru de 1%, respectiv 2% din valoarea contractului administrativ, în timp ce autoritatea contractantă este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. ... 10. Susține, în continuare, neconstituționalitatea reglementării criticate și prin prisma încălcării art. 20 din Constituție coroborat cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, însă insistă, în mod special, asupra încălcării art. 56 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia sistemul legal de
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
fie tratate identic, scopul tratamentului fiscal fiind o bază rațională și existența unui raport de proporționalitate) și, pe de altă parte, în principiul legalității în materie fiscală. Referitor la principiul legalității, arată că acesta și-a găsit reflectarea în reglementarea criticată și din coroborarea cu art. 115 alin. (4) și (6), art. 137 și 139 din Constituție. Reflectarea acestui principiu nu se regăsește numai în norma constituțională, ci și în deciziile Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 5 din 14 iulie
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
de către instanța de contencios constituțional, ordonanțe prin care Guvernul a optat între a stabili valoarea taxei de timbru față de obiectul litigiului sau față de valoarea estimată a contractului. În fine, pe lângă aspectele de neconstituționalitate intrinsecă ale reglementării criticate, apreciază că există și aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, întrucât, prin ordonanța de urgență adoptată, Guvernul a depășit limitele delegării legislative prin modificarea unor dispoziții dintr-o lege, fără a exista o situație extraordinară a cărei reglementare să nu suporte amânare
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
ca urmare a modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, este afectată în mod neechivoc de vicii de neconstituționalitate extrinsecă, prin încălcarea art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. ... 18. Cu privire la cuprinsul normativ intrinsec al reglementării criticate, se susține că dispozițiile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, care impun o taxă de timbru de 1%, respectiv 2% din valoarea estimată a contractului de achiziție publică pentru orice cerere privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
autoritate legiuitoare a țării“, ale art. 115 alin. (4)-(6) privind delegarea legislativă și celor ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora „Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“. ... 30. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 827 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 11 iunie 2021, prin care
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
În acest context, ținând cont de aceste precizări, precum și de jurisprudența sa, Curtea a constatat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât împrejurările menționate în preambulul ordonanței de urgență a Guvernului criticate se încadrează în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții, iar urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. ... 36. În ceea ce
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
de urgență a Guvernului criticate se încadrează în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții, iar urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. ... 36. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, din perspectiva îngrădirii accesului liber la justiție, ca urmare a modificării art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 prin Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
general sau special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea drepturilor constituționale și legale, context în care, în dinamica legislativă, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional cu prezenta excepție de neconstituționalitate, normele criticate au fost modificate, prevăzându-se că „cererile introduse la instanțele judecătorești [...] se taxează cu 2% din valoarea cererii, dar nu mai mult de 100.000.000 lei“. ... 39. Totodată, Curtea a învederat că prin art. 56 alin. (4) din Legea nr. 101/2016
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
la cerere, de facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, prevederile criticate trebuie interpretate și aplicate în coroborare și cu alte norme din dreptul comun al taxelor judiciare de timbru reprezentate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în măsura compatibilității acestora, spre exemplu, cu art. 31 alin. (1) din această
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
titlu exemplificativ fiind Decizia nr. 497 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 21 octombrie 2020, paragrafele 15 și 16, Curtea a stabilit că scutirea autorităților publice, care intră sub incidența reglementării criticate, de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare are o justificare obiectivă și rațională, întrucât ar fi absurd ca autoritățile respective - beneficiare de alocații bugetare - să
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (4) și (5), art. 31 și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Este invocată, în susținere, și jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost conturate trăsăturile privind claritatea normelor legale. ... 8. Dispozițiile criticate, prin puterea acordată ministrului afacerilor interne de a stabili drepturile salariale ale polițiștilor, îi permit acestuia să adauge la Legea fundamentală, de vreme ce aceasta prevede că drepturile salariale ale polițiștilor se stabilesc numai prin lege. ... 9. Autorul mai susține
DECIZIA nr. 318 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258339]
-
la“ și alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este întemeiată prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 318 din 21 mai 2019 fiind aplicabile mutatis mutandis. Astfel, destinatarii normelor criticate nu pot anticipa care sunt condițiile și criteriile în raport cu care se va stabili cuantumul sporului/compensației pe care îl/o vor încasa, din cauza faptului că ministrul afacerilor interne are puterea de a stabili cuantumul acestora. ... 12. Potrivit prevederilor art.
DECIZIA nr. 318 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258339]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 318 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258339]
-
efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea Constituțională este legal sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. ... 17. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la separația și echilibrul puterilor în stat și alin. (5) referitor la obligativitatea respectării legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 31 privind dreptul la informație și ale
DECIZIA nr. 318 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258339]