1,261 matches
-
(anterior Ivica Sanader) este un politician croat, fost prim-ministru al Croației între 2003 și 2009. În decembrie 2010, Sanader a fost acuzat în Croația de corupție (luare de mită) în timpul mandatului său de prim-ministru. Este vorba de mituire de către banca austriacă "Hypo Alpe Adria" situată
Ivo Sanader () [Corola-website/Science/303360_a_304689]
-
vorba de mituire de către banca austriacă "Hypo Alpe Adria" situată în Kärnten și de compania ungară de petrol "MOL", care în context au desmințit implicarea. a fost arestat în Austria, și în iulie 2011 a fost extrădat Croației. Un tribunal croat l-a condamnat în noembrie 2012 la 10 ani închisoare, considerând ca fiind dovedite acuzațiile ce i-au fost aduse.
Ivo Sanader () [Corola-website/Science/303360_a_304689]
-
titlul „"Die Securitate ist noch im Dienst"“ (Securitatea este încă în serviciu) a descris mașinațiile la care a fost și la care mai este supusă până în prezent de către lucrători ai serviciilor secrete românești. Limba catalană Limba cehă Limba chineză Limba croată Limba daneză Limba engleză Limba finlandeză Limba franceză Limba galiciană Limba greacă Limba japoneză Limba islandeză Limba italiană Limba maghiară Limba norvegiană Limba olandeză Limba poloneză Limba portugheză Limba română Limba rusă Limba slovenă Limba spaniolă Limba suedeză Limba turcă
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
dnevi poezije in vina", 2005), maghiară (antologiile "Szabadulás a gettóból", 2008 și "Egy zacskó cseresznye", 2009), sârbă ("Gradina", "Zlatna Greda" și în antologiile "Iz novije rumunske poezije", 2009; "Časopis za književnost Treći Trg", 2010; "Kada izađeš na zaleđene ulice", 2013), croată ("Zarez"), rusă (antologia "Instrucțiia dlea pobega", 2015), bulgară ("Balkani", "Literaturen Vestnik"), polonă ("Lampa"), italiană ("Sogglie"), cehă ("TVAR"), turcă ("Patika"), japoneză ("Beagle") și coreeană ("Munhak"). Coautor, împreună cu Mitoș Micleușanu, Răzvan Țupa și Adina Zorzini, al textelor ce stau la baza piesei
Claudiu Komartin () [Corola-website/Science/298961_a_300290]
-
precum și invitat la reuniuni internaționale organizate de Organizația Națiunilor Unite, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare etc. Literare: Alte: Cărțile traduse în alte limbi: Urmează traducerile "Cărții șoaptelor" în norvegiană, engleză, sârbă, croată, ucraineană. Cartea șoaptelor „Cartea șoaptelor” cuprinde multe evenimente importante ale popoarelor armene și române din secolul XX până anii 1960. Cartea a fost scrisă în 2003-2008. Cartea a fost nominalizată pentru Premiul Nobel de Uniunea Scriitorilor din România (2013, 2014
Varujan Vosganian () [Corola-website/Science/298957_a_300286]
-
a fost asediul unei cetăți din localitatea Szigetvár, Ungaria, desfășurată între 6 august și 8 septembrie 1566. Lupta s-a dat între apărătorii cetății, reprezentând Imperiul Habsburgic, sub comanda banului croat Nikola Šubić Zrinski, și armata Imperiului Otoman, condusă de sultanul Suleiman Magnificul. Sultanul Suleiman Magnificul, ajuns la vârsta de 72 de ani , domnea de 46 de ani și comandase 12 campanii militare până la acea dată, ultima din acestea având loc
Bătălia de la Szigetvár () [Corola-website/Science/304591_a_305920]
-
Prăpădul de la Sziget" (în maghiară "A Szigeti Veszedelem") (1664) compus de strănepotul lui Zrinski, numit tot Miklós Zrínyi, de asemenea ban al Croației. Acest poem este unul din primele compuse în limba maghiară. Posibil cea mai importantă lucrare a compozitorului croat Ivan Zajc este opera "Nikola Šubić Zrinski", în care este descrisă și bătălia de la Szigetvár.
Bătălia de la Szigetvár () [Corola-website/Science/304591_a_305920]
-
folosit un propulsor cu aburi, iar în loc de aer cald a folosit hidrogen. Deoarece balonul putea fi dirijat, a fost denumit „dirijabil” (de la latinescul "dirigere", „a dirija”). Aproape zece ani mai târziu, ofițerul german Ferdinand von Zeppelin achiziționează de la un inventator croat, David Shwarz, un proiect pentru dirijabilul cu schelet de aluminiu. Așa au apărut "dirijabilele Zeppelin". Ele erau construite de firma germană Luftschiffbau Zeppelin GmbH. Între anii 1899—1938 s-au construit aproximativ 119 zeppeline care aveau seria LZ, (de exemplu
Dirijabil () [Corola-website/Science/304638_a_305967]
-
(limba sârbă: "Гвоздена врата" / "Gvozdena vrata", croată: "Željezna vrata", maghiară: "Vaskapu", turcă: "Demirkapi", germană: "Eisernes Tor", bulgară: "Железни врата") este numele unui defileu pe fluviul Dunăre. Face parte din granița dintre Șerbia și România. În sensul larg, reprezintă 134 km din cursul Dunării, în sensul mai îngust
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
croați pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni. În fosta Iugoslavie era și denumirea uneia dintre limbile oficiale, pe lângă limba slovenă și limba macedoneană. Variante oficiale ale acestei denumiri mai erau „limba croatosârbă”, „limba sârbă sau croată” și „limba croată sau sârbă”. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, termenul „limba sârbocroată” denumește o limbă "abstand", adică dialectele și graiurile sale prezintă suficiente trăsături structurale comune obiectiv stabilite pentru a constitui o limbă unitară. În același timp, această
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni. În fosta Iugoslavie era și denumirea uneia dintre limbile oficiale, pe lângă limba slovenă și limba macedoneană. Variante oficiale ale acestei denumiri mai erau „limba croatosârbă”, „limba sârbă sau croată” și „limba croată sau sârbă”. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, termenul „limba sârbocroată” denumește o limbă "abstand", adică dialectele și graiurile sale prezintă suficiente trăsături structurale comune obiectiv stabilite pentru a constitui o limbă unitară. În același timp, această entitate lingvistică constă
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
și reformarea limbii literare sârbe, slavona sârbă și slavona rusă în acea vreme. Există chiar un acord semnat la Viena, în 1850, de către șapte cărturari croați și sârbi, printre care și Vuk Karadžić, care recomandă unele norme comune pentru limbile croată și sârbă. Nu există unitate în privința denumirii limbii. Ljudevit Gaj optează pentru „limba ilirică”, în schimb pentru Vuk Karadžić aceasta este limba sârbă. Denumirea de limbă sârbocroată apare la filologi care manifestă interes pentru poeziile populare publicate de Karadžić. Îl
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
Slovenilor, devenit mai târziu Regatul Iugoslav, sub egida Serbiei, țară învingătoare în război. Ideea de limbă sârbocroată este din ce în ce mai mult promovată de autoritățile de la Belgrad, însă croații sunt dezamăgiți de soluțiile politice adoptate în statul unitar și revin la standardul croat dinainte de război, urmând o perioadă de îndepărtare de sârbă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial ființează Statul Independent al Croației, satelit al Germaniei naziste, care persecută minoritatea sârbă. Pe plan lingvistic se practică depărtarea cât mai mare a limbii
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
literare croate”, prin care revendică egalitatea în drepturi nu a trei, ci a patru limbi din Iugoslavia: slovena, croata, sârba și macedoneana, precum și încetarea dominației limbii sârbe pe plan statal și în instituțiile federale. În 1971 se publică o "Ortografie croată" care nu ține seama de acordul de la Novi Sad, dar este imediat retrasă. Totuși, în constituția republicii din 1974, limba acesteia este denumită „limba literară croată”, fiind interzis oficial a se vorbi despre ea fără epitetul „literară”. În același timp
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
sârbe pe plan statal și în instituțiile federale. În 1971 se publică o "Ortografie croată" care nu ține seama de acordul de la Novi Sad, dar este imediat retrasă. Totuși, în constituția republicii din 1974, limba acesteia este denumită „limba literară croată”, fiind interzis oficial a se vorbi despre ea fără epitetul „literară”. În același timp, sârbii folosesc oficial exclusiv termenul limba sârbocroată. Cu aceasta începe o nouă perioadă de îndepărtare a croatei de sârbă. În constituția din același an a republicii
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
cu scopul făuririi națiunii respective. Astfel sârba, croata, bosniaca și muntenegreana devin limbi oficiale aparte, iar termenul „limbă sârbocroată”, apărut tot din motive politice, este în general considerat compromis. În urma proclamării independenței Croației (1991), tendințele puriste destinate să despartă limba croată de cea sârbă se întăresc în această țară, „sârbismele” și „internaționalismele” fiind denunțate și respinse de lingviștii naționaliști. Se reintroduc în limba croată numeroase cuvinte mai mult sau mai puțin ieșite din uz de mai multe decenii și se creează
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
politice, este în general considerat compromis. În urma proclamării independenței Croației (1991), tendințele puriste destinate să despartă limba croată de cea sârbă se întăresc în această țară, „sârbismele” și „internaționalismele” fiind denunțate și respinse de lingviștii naționaliști. Se reintroduc în limba croată numeroase cuvinte mai mult sau mai puțin ieșite din uz de mai multe decenii și se creează neologisme cu bază slavă. În Serbia, tendințele puriste se manifestă în mai mică măsură. Cuvintele considerate croate sunt tratate ca împrumuturi. Deși constituția
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
sociolingvistic, după care sârba și croata sunt limbi aparte, și cel lingvistic, care le consideră ca o singură limbă. În privința termenului pentru a o denumi, el afirmă: „și în zilele noastre lingviștii folosesc deseori, alături de denumirea limba sârbă sau limba croată, termenii limba sârbocroată sau croatosârbă ca denumiri lingvistice ale acestei limbi”. Același autor constată că în prezent, în Serbia, „politica lingvistică și planificarea lingvistică se organizează în jurul noțiunii de "limbă literară sârbă" și nu cea de limbă "sârbocroată"”. Pavle Ivić
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
ignoră celelalte dialecte cuprinse în „sârbocroată”: čakavian, kajkavian și torlakian. Alți lingviști croați resping orice comunitate de limbă între croați, sârbi, muntenegreni și bosniaci, afirmând că nu trebuie să se ocupe de asemănările dintre limbile lor, ci numai de limba croată. Prin urmare, ei nu acceptă nici termenii sârbocroată/croatosârbă, nici termenul diasistem slav de centru-sud. Un exemplu al acestei atitudini este cel al lui Zvonko Pandžić care vede în acest din urmă termen doar un avatar al denumirii „sârbocroată”. În
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
autor care folosește acest termen. În unele instituții, limba se predă cu denumirea a trei sau patru standarde ale sale. La Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris, aceasta este „bosniacă-croată-sârbă”», la Universitatea din Graz (Austria) este „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”. Centrul de Cercetări asupra Limbilor Slave și Est-europene (SEELRC) al Universității Duke (S.U.A) de asemenea se ocupă de „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”, pe când la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV) se poate obține o diplomă de sârbă-croată-bosniacă-muntenegreană.
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
Limbi și Civilizații Orientale din Paris, aceasta este „bosniacă-croată-sârbă”», la Universitatea din Graz (Austria) este „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”. Centrul de Cercetări asupra Limbilor Slave și Est-europene (SEELRC) al Universității Duke (S.U.A) de asemenea se ocupă de „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”, pe când la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV) se poate obține o diplomă de sârbă-croată-bosniacă-muntenegreană.
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
cunoaște o împărțire în trei dialecte, štokavian, kajkavian și čakavian, și o împărțire supradialectală, în grupurile de graiuri (i)jekaviene, ekaviene și ikaviene. Baza limbii croate standard o constituie dialectul štokavian și graiurile (i)jekaviene. Primele fragmente scrise în limba croată s-au păstrat în texte slavone din secolul al XI-lea. Cultura croată s-a dezvoltat în legătură cu creștinismul catolic adoptat de croați, iar limba croată a evoluat odată cu dezvoltarea literaturii în diversele dialecte. Standardul limbii croate s-a conturat în
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
supradialectală, în grupurile de graiuri (i)jekaviene, ekaviene și ikaviene. Baza limbii croate standard o constituie dialectul štokavian și graiurile (i)jekaviene. Primele fragmente scrise în limba croată s-au păstrat în texte slavone din secolul al XI-lea. Cultura croată s-a dezvoltat în legătură cu creștinismul catolic adoptat de croați, iar limba croată a evoluat odată cu dezvoltarea literaturii în diversele dialecte. Standardul limbii croate s-a conturat în secolul al XIX-lea, în concordanță cu cel al limbii sârbe, de care
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
croate standard o constituie dialectul štokavian și graiurile (i)jekaviene. Primele fragmente scrise în limba croată s-au păstrat în texte slavone din secolul al XI-lea. Cultura croată s-a dezvoltat în legătură cu creștinismul catolic adoptat de croați, iar limba croată a evoluat odată cu dezvoltarea literaturii în diversele dialecte. Standardul limbii croate s-a conturat în secolul al XIX-lea, în concordanță cu cel al limbii sârbe, de care în unele perioade ulterioare s-a apropiat, iar în altele s-a
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
măsură ca majoritatea limbilor slave și în grad mai mare decât limba română. Numărul total al croaților este estimat la aproximativ șase milioane. Dacă despre cei din Croația și din celelalte foste republici iugoslave se poate afirma că vorbesc limba croată, nu se poate spune câți din alte țări limitrofe sau mai îndepărtate o vorbesc, exceptând cazurile unde numărul vorbitorilor a fost înregistrat în statistici. Croații sunt răspândiți în lume după cum urmează: Croata este limbă oficială în Croația, în Bosnia și
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]