951 matches
-
Solidarității Sociale și Familiei și Ministerul Educației și Cercetării: bucătar; frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist; lucrător în alimentație; operator calculatoare electronice și rețele; ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație. Totodată, la S.A.M. se fac înscrieri pentru cursurile următoare: cofetar-patiser; brutar; contabilitate generală; croitorie (croi și execuție); limbile engleză, germană și italiană (pentru începători și, respectiv, pentru persoane cu un nivel mediu de cunoaștere). Acestea durează între 6 și 12 săptămâni, în funcție de complexitate. Amănunte privind oricare din cursurile sus-menționate se oferă persoanelor interesate de
Agenda2005-36-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284143_a_285472]
-
frumoasei afaceri pe care o pornise. Privi în stânga și-n dreapta, cuprinse cu privirea domeniul lor, cu potecile și mica săgeată ce indica drumul spre Sampath, cu reclamele colorate care atârnau în copacii vecini: la Cabinetul Dentar al Doctorului Sood, Croitoria pentru domni - „Dumnezeu a creat bărbatul, noi îl facem domn“, la Campa Cola, Limca, Fanta și Goldspot, Pudra de talc ayurvedică și la Soluția de alungat țânțarii Odomos. Toate fuseseră plătite cu donații extrem de generoase, cutii de nuci și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Miroși? zise tata cu un glas din care înțelesei că ezitase îndelung până să-mi spună acest trist lucru. La Miroși, era o școală numită "de arte și meserii", cu o durată de patru ani, învățai în ea tâmplărie, tinichigerie, croitorie, cizmărie, fierărie (da, fierărie, să faci roți, potcoave, să dai zimți la seceri, să ascuți cazmale și otice, să faci căruțe, gabriolete! Ce mai încoace și încolo, ca Iocan!). ― Acolo, continuă el, ai să iai bursă fără doar și poate
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Joubert 262. „Marele inconvenient al cărților noi e că ne împiedică să citim pe cele vechi.” Joseph Joubert 263. „Când este publicată o carte nouă, citește una veche.” Samuel Rogers 264. „Societatea cea mai spirituală nu e aceea pe care croitorii, ci aceea pe care legătorii de cărți o îmbracă.” Jean Paul (Richter) 265. „Cine nu știe că cel care se apropie de volumele docților poate să știe multe lucruri și să fie un neghiob; ceea ce nutrește nu e cantitatea care
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
care trebuia să poarte acel veston perfect, înceta de a pare arogant cum era pe pistă, la curse, sau pe scara de marmoră a palatului Maxențiu. Po-acolo, prin dos, Lică intrase la început cu mister Whip. Domnul Paul lucra croitorie cu două intrări separate, pentru două feluri de clienți: jocheul cu punga groasă și sportsman-ul care îi făcea reclamă. Același preț era șoptit stăpânului, ca o grație, și jocheului ca o concesie amicală. Mai îmbrăca cu prețuri mai mari
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
locuinței adăugate parcă una cîte una la corpul principal din stînga, cu toate că istoria construcției mărturisea altceva. De impresia asta te convingea mica bucătărie de vară, improvizată În aripa din dreapta după cum te uitai la clădire și, În continuarea bucătărioarei, atelierul de croitorie al lui Sandu, locul din care au ieșit multe dintre fustele, pantalonii și șepcile noastre tricotate. Mama Maria s-a simțit la largul ei aici. Ale ei erau grădina și curtea, deosebit de generoase pentru oraș. Dădea o mînă de ajutor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Sammler credea asta. Iar Între timp exista scuza nebuniei. O națiune Întreagă, toată societatea civilizată, poate, căutând starea de nebunie lipsită de vinovăție. Între timp iată ridicând glasurile acele bucle groase și curbe deschise de pe fereastra unui atelier vechi de croitorie. În Polonia, În război, mai ales În cele trei sau patru luni cât Sammler fusese ascuns Într-un mausoleu, Începuse el pentru prima dată să se Întoarcă spre lumea exterioară căutând cifre și prevestiri curioase. Viața moartă a acelei veri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
a fi desemnate drept primăvară; sprijinit de o sofa portocalie moale, ca pielea; cu picioarele pe un covor finlandez ruginiu cu miez sau nucleu galben - cu fusuri mitotice; privind În jos la o stradă; pe acea stradă, o fereastră de croitorie pe care spiritul timpului prin acțiunea inconștientă a mâinii unui băiat Îi scrijelise augurul. E nebună specia noastră? Dovezi destule. Totul, desigur, pare invenția omului. Incluzând nebunia. Care poate fi Încă o creație a acelei inventivități chinuitoare. La nivelul prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
necesitate de viață și de moarte. Rostiri, sunete pline de speranță și de dorință, exclamații de jale. Acestea erau reprimate, ca și cum ar fi fost ilicite. Uneori răzbăteau Încifrate, În reprezentări neclare mâzgălite pe geamurile clădirilor condamnate la demolare (atelierul de croitorie părăsit din fața spitalului). În acest stadiu al lucrurilor persista o muțenie Înfricoșătoare. Despre lucrurile de strictă necesitate nu se putea spune aproape nimic. Și totuși, se puteau face semne, era bine să fie făcute, trebuiau neapărat făcute. Trebuia să declari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
o voioșie fără de seamăn. Ea însăși, Lina, nu i se putea compara. Lenora nu avea, mai ales, nevoie de îngrijiri medicale. Eliza îi citea jurnale, făcea pasiențe și îi lucra tot felul de haine de casă, fiind foarte pricepută în croitorie. Ajuta chiar pe Doru să-și ție registrele foarte complicate, nu știa deloc contabilitate, dar copia cu bunăvoință. Doru, la început, se arătase plictisit de prezența ei. Mereu nevoit să facă pe cavalerul, când era așa de supărat și ocupat
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
arhitectură, circ (am avut un tip de la circ, odată! Îl chema Alf. Nu mai știu exact ce făcea el pe acolo, dar, altfel, mi-l aduc aminte perfect. O figură. Avea un sac de dormit verde fosforescent. Parcă îl văd...), croitorie, plante, budism, cafenele și restaurante, yoga, zona zoster și clasicii ruși. Pot spune, cu mâna pe inimă, că în anii aceia am aflat cam tot ce știu acum, am citit enorm, mi-am desăvârșit educația muzicală, m-am familiarizat cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
la încheietura mâinii stângi, plină cu ace ruginite, ca un arici. Valiza avea douăsprezece compartimente și probabil că gornistul și-o amenajase astfel după armată, pentru a păstra în ea nasturi, diverse ace, mosoare cu ață și alte mărunțișuri de croitorie. Penultima casetă era cea a bătrâneții gornistului: o proteză dentară, un portochelari de tablă, căptușit cu catifea neagră și o pereche de ochelari mici și rotunzi, care în loc de brațe aveau un elastic slăbit de vreme, cu câteva noduri. În ultimul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care m-am împrietenit era Sașa, Sașa Dimerli. După numele de familie ar fi fost găgăuză, adică turci ortodoxiți, însă în familia ei nu se vorbea decât rusește și românește. Erau trei fete. O soră, Manea, făcuse școala profesională. Lucra croitorie. Altă soră era măritată iar soțul era la armată. In sfârșit, Sașa. Era micuță, slăbuță, aproape brunetă și frumușică, chiar frumoasă. Avea un suflet de aur și dacă nu mi-ar fi spus că a fost logodită și apoi părăsită
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de toți editorii din Paris ce-i respingeau volumele de versuri și de proză pe care el le trimitea neîncetat, a identificat editura care publicase romanul ca fiind o casă de doi bani, cunoscută, eventual, pentru tomurile sale culinare, de croitorie și de alte arte casnice. Proprietarul chioșcului de cărți uzate i-a povestit că romanul abia apăruse și că izbutise să smulgă două recenzii În două ziare din provincie, pe aceeași pagină cu anunțurile mortuare. Pe scurt, criticii Își vărsaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
și „ au răscumpărat. Toată această întorsătură este întărită la 1 mai 1735 (7243) de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod. Apoi cum se vede, pe ulița asta nu sunt numai cizmari, ci și tot felul de dughene, de la ciubotării la cojocării sau croitorii. Ba au dughene și cusătoresele. Tocmai la o cusătoreasă mă gândeam și eu, fiule. La „Stana țiganca cusătoare”, care la 27 ianuarie 1762 (7270) mărturisește: „văzînd eu că n-am nădejde de viiața mea am chemat pe Dumitru, pitarul mitropolitului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
licăritoare pulsații. Relația aceasta vi-o voi reda mai închegat în următorul enunț. Iată-l! Folosind peretele placat în smalț mov, ca pe o tablă școlară dintr-un închipuit amfiteatru studențesc, Profesorul desenă lăbărțat, cu o bucată de cretă de croitorie, pe care o sustrăsese absent, la o ședință de probă pentru vestimentație a soției, câteva litere mari, pronunțându-le solemn pe fiecare dintre ele: E = mc la pătrat. Privindu-i triumfător, ca și cum se aștepta să audă din partea tuturor o veritabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
champagne, începură deplasările de protocol pe la morile de vânt din Cetatea furnicilor, pe la hrubele de vinuri, pe la teascurile de brânzeturi. Fură luate la rând pivele de postavuri, spițeriile producătoare de eau-de-vie, ca și cele de apă tare. Au fost cercetați croitorii, săndălarii, șurubarii, tăietorii de marmură, fierbătorii de vopsele și alți alcătuitori de vrednice bresle. Profitând de învălmășeala dintr-o distilerie renovată, greierele-viorist o luă razna pe străzile rectangulare ale Cetății furnicilor, adulmecând din mers havuzurile cu jocuri de apă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de mâncat, nu cheltuiai. Țigările - țigări, dacă ești băutor de cafea, îți dădea de-acolo. Băutură nu-ți dădea decât la sfârșit, așa o sută-două de grame. Îți trebuiau bani pentru îmbrăcăminte, pentru alte alea. Pretenții Păi, mă duceam la croitorie, îmi făceam la croitor. Vreau mătasea așa, vreau cașa. Tot ce se purta atunci. Luam de-a gata lenjeria de corp: ciorapii, maieu și-așa mai departe. Ciorapii trebuia să fie de bumbac și albi. Și aveam cele mai bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de asemenea, chiar a pățit-o rău. Trebuie să-i scurtez nasul Romancierului. Și Filozofului, și Actorului. Nu îl voi distruge însă pe nici unul, așa cum intenționam cândva. Să rămân cu plebea? Cu rândașii de la Hipodrom? Cu hoțomanii de crupieri? Cu croitorii? Cu cizmarii? Cu învățătorii, aproape analfabeți? Cu răcanii și cu ofițerii, care privesc lucrurile prin cătarea puștii? Cu precupețele? Cu bețivanul de Erou? Despre Doctor am auzit lucruri care m-au pus pe gânduri. Vrea să descopere nervul optic atribuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
-său a întors pe toate părțile un hectar de pământ, trei loturi a câte 30 de ari în sărătura Murgenilor; de pe acel pământ sterp s-au hrănit toți cinci. Tanti Varvara avea mașină de cusut "Singer", nu se pricepea la croitorie, cosea după tipar: un pantalon 30 de lei, o fustă dreaptă 20, un halat 20, o sacoșă 5 lei; reușea să pună ban peste ban, 7-800 pe lună, să plătească gazda fetei de la Iași, celelalte două erau scoase la capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
frumoasei afaceri pe care o pornise. Privi în stânga și-n dreapta, cuprinse cu privirea domeniul lor, cu potecile și mica săgeată ce indica drumul spre Sampath, cu reclamele colorate care atârnau în copacii vecini: la Cabinetul Dentar al Doctorului Sood, Croitoria pentru domni - „Dumnezeu a creat bărbatul, noi îl facem domn“, la Campa Cola, Limca, Fanta și Goldspot, Pudra de talc ayurvedică și la Soluția de alungat țânțarii Odomos. Toate fuseseră plătite cu donații extrem de generoase, cutii de nuci și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
de răbufnirea mânioasă a unui prost-dispus prinț de cristal. La doar câțiva metri de intrarea în blocul meu se aflau două magazine de haine, unde am văzut o urmă argintie, lungă, de melc, ridicându-se până deasupra unui manechin de croitorie, în timp ce pânza gigantică a unui păianjen amenința să înfășoare un altul într-o țesătură tăioasă ca o lamă. Mai încolo, la colțul lui Kurfürstendamm, am dat de o oglindă enormă care zăcea pe jos spartă într-o sută de bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
întoarce de două ori din drum, ca și cum ar vrea să inducă în eroare vreun urmăritor.Verifică sau doar mimează că închide din nou robinetele, dulapurile, fereastra, ventilul aragazului. Zăpăcit și pedant, perfect în rol. Privește stânga dreapta, traversează. TUTUNGERIE, LAPTE, CROITORIE. Sunt toate aici, alături. „Ca la începutul lumii. Dacă ne-am putea privi cu detașare, istoric...“ Cotește după colț, trece de stația de tramvai, se depărtează, intră pe o străduță laterală. Liniște pitică, șerpuind prin curți oblice, orientale. Peste garduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu poate fi întors din drum și readus într-o stare premergătoare reprezintă o întâmplare adevărată.“ Nu-și amintea autorul, n-avea importanță, exercițiul de memorie îl satisfăcuse. Așadar, dimineața se reia. Nu, se continuă, adică se adeverește. TUTUNGERIE, LAPTE, CROITORIE, Calea Rahovei, Dealul Mitropoliei, Lipscani, Ateneu, Batiște, Vasile Lascăr, pietonul ajunge în Piața Rosetti. La traversare își pipăie, din nou, plicul din buzunarul pantalonilor. Nu, nu se mai întoarce din drum, pare decis să provoace o întâmplare adevărată. Înainte de a împinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu care încerca s-o îmbuneze bunica, Viviana cugeta în sinea sa și hotărî că, de fapt, Ursu nu avea deloc pricepere să-și înfrumusețeze locuința. Prin urmare, nu avea să-i mai viziteze căsuța de acum înainte. Lecția de croitorie Așezate pe pajiștea din fața casei, trei fetițe jucau jocul culorilor: Într-o că-li ma ră es-te o cer-nea-lă, ce fel de cer-nea-lă ai tu în că-li-ma-ra ta? -Roșie! Ai tu în că-li-ma-ra ta cer-nea-lă ro-și-e? Fetelor, haideți la probă
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]