2,154 matches
-
pentru că lumea devine o suprafață. Cerul a dispărut în numele unei noi cosmologii. Cuvântul a sărăcit, în urma revoluției nominaliste. Patosul fierbinte al vieții trebuia „obiectivat” în limitele reprezentării logicii deductive. Drept urmare, și istoria trebuia să-și piardă coerența narativă, devenind pură cronologie. Era nevoie deci de o intervenție. Eseul și generozitatea diletantătc "Eseul și generozitatea diletantă" Emanciparea subiectivității auctoriale a impus noi practici discursive nu doar în filozofie și literatură, ci mai ales în artele vizuale. Centrul se identifică acum cu subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
păgân echidistant -, Procopius din Cezarea (†562) - un polemist neîntrecut - și, mai târziu, geniul enciclopedic al lui Isidor din Sevilla (560-636). Nimeni dintre acești gardieni ai memoriei creștine nu-și putea imagina însă că istoria obiectivă a lumii nu coincide cu cronologia vetero-testamentară a creației. La fel, pentru cei mai mulți, marginile geografice ale lumii noi ar fi fost de neconceput. Modernitatea însă avea să releve un păcat mult mai grav, contractat printr-un prost contact cu aproapele. Foarte mult timp, interesul pentru neamurile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se pare, de departe, un abuz hermeneutic. Urmând generalităților aplicate de Heidegger istoriei gândirii occidentale, Yannaras nu distinge cu precizie momentele de criză și ruptură în tradiția teologică a creștinismului occidental. Intenția demonstrației sale ar putea sugera însă o altă cronologie. Primul semn al derivei este noul stil apologetic practicat de teologii scolastici, convinși de imperativul concilierii rațiunii cu exigențele credinței. Apare atunci invitația la dialectică, rezumată de pariul „dublului adevăr” la care Toma d’Aquino s-a supus încercând să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
revelațiile privind trecutul politic al savantului român. Așa am citit capitolul publicat în revista cu apariție neregulată și de circuit relativ restrâns News from the Republic of Letters, editată de însuși Bellow și de Keith Botsford 3. Textul, plasat în cronologia romanului după moartea eroului titular, introducea, cu minime eforturi de ficționalizare, mai multe personaje familiare mie, dintre care două mă interesau foarte direct: Allan Bloom și Mircea Eliade. Așa am devenit foarte motivat să citesc întregul roman al unui autor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Clasa: a VIII-a Tema: Identitățile naționale în Europa: rromii Data: 4.10.2007 Locul de desfășurare: Școala franceză din București, sala A3 Durata: 55 de minute. Cadrul general: Drepturile omului și Europa Problematică: Cum asigură Europa protecția minorităților naționale? Cronologie folosită: Secolul al XIV-lea: apariția rromilor/țiganilor în Europa. 1942-1946: mai mult de 200.000 de rromi au pierit în lagărele de concentrare și exterminare naziste. 1971: primul congres politic internațional, permițând crearea Uniunii Internaționale Romani, adoptarea unui imn
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Scrie această carte ca un scenarist meticulos și sec, fără tropi, fără labirinturi, fără camuflaje. Cartea sa este aproape un roman documentar: un roman neorealist și gotic (paradoxal!) în același timp. Singurul său tabiet (asumat, de altfel) este exactitatea, limpezimea, cronologia. Fostul meu student de la Jurnalism, ajuns astăzi cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, este impetuos și impecabil ca un samurai. Un justițiar-geometru, care își refuză emoționalitatea, pentru că un scrib al ororii nu își poate îngădui așa ceva
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
2. Mecanismele reținute și prezentate în partea a doua a acestei lucrări și definițiile celorlalte mecanisme 45 3. Clasificări 55 CAPITOLUL 3 - Apariția și evoluția mecanismelor de apărare 62 1. Originile mecanismelor de apărare: precursori, prototipuri, nuclee fizice 64 2. Cronologia apariției și problema ierarhiei 68 3. Evoluția mecanismelor de apărare 71 4. Un exemplu: secvența de dezvoltare a refuzului 74 CAPITOLUL 4 - Evaluarea 81 1. Problemele pe care le ridică evaluarea mecanismelor de apărare 81 1.1. Studiul dezvoltării adultului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sugestii au fost reluate mai târziu de A. Freud în lucrarea Eul și mecanismele de apărare (1936/1993) și precizate în dialogurile sale cu Sandler (Sandler, 1985/1989). Lectura acestor două lucrări permite formularea a patru concluzii, după cum urmează: 1) Cronologia apariției apărărilor este dificil de stabilit. În 1936, A. Freud se ocupase de „ceea ce apare în primul rând” și de ceea ce este „o apărare primitivă sau o apărare sofisticată”, și încercase, după cum declară ea însăși, „să realizeze o expunere sumară
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cunoașterii noastre legate de dezvoltarea eului”. În 1972-1973, cu ocazia convorbirilor sale cu Sandler, A. Freud constată că „până în prezent, această speranță nu s-a împlinit cu adevărat”. Ea considera că studierea mai aprofundată a dezvoltării eului va permite cunoașterea cronologiei apărărilor. Era un demers pe care își propusese să-l întreprindă în următorii doi-trei ani, dar pe care boala și moartea au împiedicat-o să-l ducă până la capăt. 2) „Mecanismele de apărare nu își pot face apariția înainte ca
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de apărare; - mai târziu apărarea poate continua să se dezvolte, luând forme mai avansate; - atunci când dezvoltarea unei apărări este completă, utilizarea ei depinde de forța celorlalte apărări disponibile, de temperamentul și caracterul persoanei, precum și de gradul de stres resimțit. 2. Cronologia apariției și problema ierarhieitc "2. Cronologia apariției și problema ierarhiei" Dacă, așa cum am putut vedea, ideea unei cronologii în apariția mecanismelor de apărare este veche, studiile pe această temă au fost extrem de rare până la începutul anilor ’70. Problema cronologiei este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
continua să se dezvolte, luând forme mai avansate; - atunci când dezvoltarea unei apărări este completă, utilizarea ei depinde de forța celorlalte apărări disponibile, de temperamentul și caracterul persoanei, precum și de gradul de stres resimțit. 2. Cronologia apariției și problema ierarhieitc "2. Cronologia apariției și problema ierarhiei" Dacă, așa cum am putut vedea, ideea unei cronologii în apariția mecanismelor de apărare este veche, studiile pe această temă au fost extrem de rare până la începutul anilor ’70. Problema cronologiei este la originea abordării așa-zis orizontale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este completă, utilizarea ei depinde de forța celorlalte apărări disponibile, de temperamentul și caracterul persoanei, precum și de gradul de stres resimțit. 2. Cronologia apariției și problema ierarhieitc "2. Cronologia apariției și problema ierarhiei" Dacă, așa cum am putut vedea, ideea unei cronologii în apariția mecanismelor de apărare este veche, studiile pe această temă au fost extrem de rare până la începutul anilor ’70. Problema cronologiei este la originea abordării așa-zis orizontale a relațiilor dintre mecanismele de apărare, abordare care ia ca punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
2. Cronologia apariției și problema ierarhieitc "2. Cronologia apariției și problema ierarhiei" Dacă, așa cum am putut vedea, ideea unei cronologii în apariția mecanismelor de apărare este veche, studiile pe această temă au fost extrem de rare până la începutul anilor ’70. Problema cronologiei este la originea abordării așa-zis orizontale a relațiilor dintre mecanismele de apărare, abordare care ia ca punct de referință timpul și încearcă să ordoneze cronologic apariția diverselor mecanisme de apărare în termeni de vârste cronologice sau de stadii ale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
bogata informație pe care ea o oferă fac din studiul Nicoletei Ionescu-Gură o carte esențială pentru orice cercetător interesat de evoluția elitei comuniste și de relațiile de putere care au structurat regimul În perioada dejistă. Prezentând numeroase date, cifre și cronologii, editând documente relevante pentru transformările suferite de aparatul de partid, studiul demonstrează o amplă muncă de cercetare În arhive și constituie un important instrument de lucru pentru toți cercetătorii interesați de constituirea și evoluția nomenclaturii românești. El este, de asemenea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un florilegiu de scrisori pe care le-a primit Ana Pauker În perioada În care a fost Ministru al Afacerilor Externe (1947-1952). Autorul, căruia Îi datorăm și alte contribuții legate de subiectul puțin cercetat al politicii externe românești (a coordonat cronologia Istoria politicii externe românești În date, București, Ed. Enciclopedică, 2003), a avut privilegiul de a primi accesul În arhivele Ministerului de Externe, care conțin un fond „Ana Pauker”. Majoritatea documentelor reproduse În cartea de față provine din acest fond inedit
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o perioadă de peste 180 de ani, evocări ale unor personalități ale culturii românești din Bucovina (Teoctist Blajevici, Nectarie Cotlarciuc ș.a.), versuri ale poeților bucovineni (G. Rotică, Vasile Huțan ș.a.), folclor din Țara Fagilor. Numărul 2 (pe anii 1994-1995) conține o Cronologie bucovineană, alcătuită de George Muntean, și pagini din scrierile autorilor contemporani din nordul Bucovinei (Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic, Mihai Prepeliță, Grigore Bostan, Simion Gogiu, Ion Chilaru ș.a.). G.B.
CALENDARUL CRESTIN ORTODOX AL ROMANILOR BUCOVINENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286023_a_287352]
-
în primul rând legătură cu faptul că povestea vieții este un text și, ca orice text, are un început, o desfășurare și o încheiere care poartă în ele o semnificație specială. Cu alte cuvinte, povestea vieții nu este o simplă cronologie de evenimente ordonate care poate fi remarcată în text, ea presupune în plus și o organizare anume ce ține strict de maniera în care naratorul alege să-și spună povestea. Mai mult decât atât, prima amintire povestită ar putea fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
căuta să descopere cauzele care au adus umanitatea într-o stare de grave tulburări. Și pentru aceasta nu doar destinul Imperiului Otoman era în centrul atenției sale. O descriere credibilă a fenomenelor istorice îi este proprie lui Cantemir; el abandonează cronologia apocaliptică, încercând, de pildă în Descriptio Moldaviae și Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor, să sistematizeze originile și trăsăturile trecutului românesc. Este cu atât mai evidentă atunci modalitatea în care își concepe celebra Incrementa atque decrementa aulae othomanicae, operă excepțională pentru întreaga
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
istoricitatea, ceea ce explică și intenția scriitorilor de a îmbrățișa direcțiile de studiu fixate la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea. Una dintre aceste direcții se afla sub semnul cercetării izvoarelor, urmărind clarificarea mai vechilor cronologii și crearea unei baze solide pentru redarea cât mai corectă a istoriei naționale - cazul scrierilor lui Gheorghe Șincai în Transilvania, al lui Ștefan Stratimirović în Serbia, al lui Podmanicky József în Ungaria. O altă orientare se caracterizează prin tendința istoricilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de focalizarea unor gesturi sau detalii deosebite, ieșite din comun. Este nedorită situația când, insistând prea mult și fără voie asupra unei persoane, putem crea un început narativ acolo unde nu este cazul: în știre sau în relatare, de pildă. Cronologia strictă nu contează. Ordinea cronologică în narațiune nu corespunde obligatoriu cu ordinea desfășurării faptelor în timp real. Scăpați de teroarea obiectivității. Uneori, în portret sau descriere, apar secvențe în care ficțiunea (subiectivismul) se amestecă indistinct cu realitatea. Dintre toate, contează
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de această minunată zi de toamnă. E ultima pe care o mai trăiești»”. Alt început recomandabil îl reprezintă promisiunea de informare: „Nimic nu părea să anunțe tragedia ce avea să se întâmple câteva ore mai târziu”. Intrăm, desigur, pe logica cronologiei inversate (mai greu de gestionat), dar experiența ne poate ajuta să depășim toate dificultățile acestui plan. Deosebit de important, finalul poate fi de mai multe tipuri. Mai importante ni se par finalurile de următoarele tipuri: 1) Concluzie: „În acea clipă, mi-
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un eveniment anume, pe o experiență deosebită etc.) - revenirea în actualitate - finalul. Anchetă. Se recomandă planul narativ, câtă vreme cercetarea noastră urmărește reconstituirea drumului de la efect la cauză și are personaje, intrigă, acțiune. Foarte posibil în anchetă este și planul cronologiei inversate. Mai concret spus, acest plan pornește de la finalul unui eveniment (un accident aviatic, de pildă), după care autorul reface pas cu pas tot filmul evenimentului, ca și cum nu ar cunoaște deznodământul și, astfel, stabilind un timp al prezentului în trecutul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pornește de la finalul unui eveniment (un accident aviatic, de pildă), după care autorul reface pas cu pas tot filmul evenimentului, ca și cum nu ar cunoaște deznodământul și, astfel, stabilind un timp al prezentului în trecutul deja consumat. Dacă în alte cazuri cronologia încurcă inutil demersul jurnalistic, pentru unele subiecte, cronologia inversată oferă un spor consistent de dramatism și autenticitate. Cel mai uzitat și mai productiv se arată a fi în anchetă planul demonstrației științifice: problemă - ipoteză - verificare - concluzie. Alte variante confirmă, de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de pildă), după care autorul reface pas cu pas tot filmul evenimentului, ca și cum nu ar cunoaște deznodământul și, astfel, stabilind un timp al prezentului în trecutul deja consumat. Dacă în alte cazuri cronologia încurcă inutil demersul jurnalistic, pentru unele subiecte, cronologia inversată oferă un spor consistent de dramatism și autenticitate. Cel mai uzitat și mai productiv se arată a fi în anchetă planul demonstrației științifice: problemă - ipoteză - verificare - concluzie. Alte variante confirmă, de fapt, structura de mai sus: conflict - argumentele unora
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Ceva mai clară și mai abordabilă ni se pare taxonomia propusă de Didier Husson și Olivier Robert (1991, pp. 79-83). Fără să ne ofere exemple și alte precizări, cei doi teoreticieni francezi disting două mari tipuri de plan: factual (cronologic, cronologie inversă, retrospectiv) și de comentariu (dialectic și demonstrativ). Alegerea unui plan anume ține de subiect și de experiență. Oricare ar fi ea, construcția textului trebuie să fie dinamică și necomplicată, să slujească eficient coerența textului (a demersului jurnalistic), dând dovadă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]